Sunteți pe pagina 1din 2

Friitia prerafaelitii a luat na~- O Pentru pictarea eroinei lui S~Qkespeare,

Ofe';a, Millais a folosit-o ca model pe Lizzie


tere cu un scop foarte precis - Siddal. Florile ~i ~irurile de arbu~ti pictate
foarte detaliat arata spiritul de observa,ie ~i
de a fnsufletiarta englezii. Nu abilitatea in manuirea penelului.
numai cii a avut succes, dar
O Rossetti a int3lnit-o pe Lizzie Siddal ~i s-a
fn multe domenii ale artei indragostit de ea in 1850, ~i au trait impreuna
impactul acestui curent poate p3na la moartea ei, in 1863. In tabloul Beata
Beatix ii aduce un omagiu folosind-o ca model
fi resimtit chiar ~i astiizi. pentru eroina muribunda a lui Dante, Beatrice.

la diverse $coli ale Academiei Regale. Tinerii


An 1848a luat fiint;l o noJl~ mi~careartistic~, b~rbati $i-au autodenumit fra1;ia "prerafaeli~"
I cunoscut:l sub numele de prerafaelism, $i se opuneau modului prestabilit de a picta,
fondat:l de un grup de ~aptetineri. Picturile cu constrangerile stricte impusede Academie.
lor erau putemic influentate de literaturn, mai De la infiintarea Academiei, in 1768,
ales de poezie ~i o dat~ cu dezvoltarea aces- Anglia a produs mul1;i mari arti$ti, dar lamijlo-
tei rni~c~ri,atat literatura cat ~i artele aplicate cul secolului 19, pictura devenise o art~ de
au fost ~i ele, la randullor, influentate de pic- rutiru1, cu pictori neinsemna1;i care creau mai
turile prerafaelite. ales portrete (oameni $i caii lor), peisaje (ade-
sea completate cu cirezi de vite) $i picturi cu
Fra~ia ~ teme sentimentale pentru nou ap~ruta clas~
Inipatorii mi~carii, Dante Gabriel Rossetti, ~ mijlocie. Vreme de 300 de ani pictura fusese
William Holman Hunt ~i John Everett Millais, ~ domina~ de venera1;ia fat~ de marii arti$ti ai
top avind in 1848 cam 20 de ani, erau studenp ~ rena$terii italiene $i to1;i tinerii pictori erau

121
ARTA PRERAFAEllTA

obligati sa li irnite. Membrii m~carii pre- prin adaugare de alb. Tor,i pictorii prerafaeliti Pictorii prerafaeliti datorau foarte mult unui
rafaelite refuzau aceastaIn favoarea mai tirn- pictau mai intai peste alb, pentru a obtine pictor mai in varsta, Ford Madox Brown, care
puriei arte gotice, 1n care nu existau jocuri de culori clare ~i yibrante. Metoda era similarn cu li s-a al;lturat, de~i nu a f;lcut niciodat;l parte
Iumini ~i umbre, ci suprafete de culoare plate. cea utilizata la realizarea frescelor. din frntie, ~i altor pictori care s-au l;lsat influ-
Ei preferau culori clare, stralucitoare, ~i l~i pic- panza era intai preparata cu yopsea alba entati de stilullor. Printre ace~tiase num;lfau
tau tablourile Intr-o maniera realista, farn a Iasataapoi sa se usuce, pentrua rezulta o baza ~i William Morris, devenit apoi un scriitor ~i un
respecta regulile bine stabilite ale compozitiei tare, dupa care, pe acestfundal, artistul trasacu desenator foarte influent ca ~i prietenul lui,
clasice. Modelele lor erau fiinte obi~nuite pic- cemeala neagrn conturul desenului. panza se Edward Bume-]ones, celebrul realizator de
tate fidel, In de<;:orurimai naturale, nu acele acopereadin nou cu un strat subtire de yopsea tapiserii ~i de vitralii de rnai tarziu.
creaturi perfecte reprezentate de obicei In alba, lipsita aproape total de ulei, iar culorile se Toate aceste al;lturnri de personalitati au
arta. aplicau imediat, pana ce noul strat era inca f;lcut ca mi~carea prerafaelit;l s;l evolueze,
Marii pictori predecesori ai mi~carii au pic- umed, respectand contururile trasate anterior. pentru ca, lntr-o a doua faz;l, s;l duc;l la
tat scene istorice idealizat -cum ar fi trebuit Apljcarea culorilor necesita o mare u~urinta in aparitia a dou;l noi curente: curentul estetic,
sa se petreaca faptele ~i nu cum s-au petrecut manuirea penelului pentru ca acesteasa nu se al c;lrui principal motto era "art:1 de dragul
de fapt -Iucrarea servind mai mult pentru a amestece cu fondul alb. Mai mult decat atat, artei" ~i cel al artelor ~i me~te~ugurilor,care a
demonstra talentuI artistic aI pictorului, decat culorile nu puteau fi suprapusepentru a nu se avut o mare influent;l, in timp, asupra multor
pentru a reda realitatea. Arti~tii erau Invatati pierde din claritatealor (in pictura ob~nuita in domenii ale designului prin accentul pus pe
ca natura era imperfecta ~i ca roluI lor era ulei lucrarea se realizeaza incetul cu incetul, me~te~ug.
acela de a o Imbunatati. Prerafaelitii au strat dupa strat, ~i pictorul poate oricand rectifi-
promis sa-~irespecte cu credinta idealurile. ca o eyentuala gre~eala). O Un vitraliu realizat de Morris & Co. dupa
Holman Hunt a continuat sa utilizeze un desen allui Edward Burne-jones. Firma
Metode revolu~ionare aceastatehnica de-a lungul Yier,ii,iar Millais a infiin,ata de William Morris mai producea
Pentru a fi corecti fata de natura, membrii folosit-o mult, insa ea implica atat de multa tapet, materiale ~i chiar mobilier .
mi~arii urmau sa se concentreze pe redarea grija ~i atentie incat pana ~i cel mai prolific
fiecarui detaliu, studiat cu foarte multa grija. pictor reu~ea sa realizeze doar doua tablouri
Pentru a reu~i, ei au Inceput sa picteze doar pe an. Aceasta era o alta caracteristica a pic-
In naturn, o adevarata "revolutie", deoarece, torilor prerafaeliti -atenr,ia acordata detallilor
pana atunci, era considerat normal ca un pic- ~i modului de fmisaj necesita un timp foarte
tor sa Iucreze Intr-un studio. indelungat pentru a-~i realiza tablourile.
Pentru a-~i atinge scopurile, prerafaelitii au
adoptat tehnici heobi~nuite. urmand o traditie Reac~ia publicului
Indelungata, contemporanii lor utilizau bitu- Cei trei pictori au expus la Academia Regalala
menuI -un pigm~nt maro, puternic -pentru inceput farn comentarii nefayorabile. jn 1850,
a Inmuia sau 1ntunecaculorile. Aceasta a dus Millais a expus insa o picturn care-l reprezen-
la aparitia unor tablouri In tonuri adanci de ta pe tanarul Hristos in atelierul tatalui sau.
maro, emanand un echilibru de alte tonuri ~i Hristos era prezentat ca un baiat obi~nuit, cu
Iumini stralucitoare, contrastante, obtinute parinr,i obi~nuir,i,iar decorul era atelierul sim-
plu al unui tamplar sarac. Tabloul a proyocat
O Ademenirea 'ui Mer/in, tabloul lui Edward un yal de indignare din partea societatii care
Burne-Jones (1833-1898) demonstreaza tre- i~i simtea propriile yalori luate in decidere de
cerea artistului de la realismul prerafaelit la catre un grup de tineri obraznici, legar,iprintr-
prezentarea idealizata a lumii. o frntie secreta ~i care pareau a fi lipsir,i de
orice sentimente religioase ~i de orice umbrn
de respect fata de marii mae~trii precursori.
Din fericire, marele critic John Ruskin le-a
remarcat yaloarea ~i a trimis scrisori ziarului
The Times,in care le explica conceptille ~i le
ridica in slaYilucrnrile. Partial datorita acestuia,
in unrultorii catiYa ani, lucrarile prerafaelitilor
s-au bucurat de o admirar,iecrescanda.
Cu toate ca a continuat sa fie un admirator
fidel, Ruskin a sesizat destul de deyreme fap-
tul ca stilul atat de ingrijit ~i foarte exact pe
care-l utilizau pictorii prerafaeliti ducea la o
pierdere a prosper,imii ~i a spontaneitar,ii.jn
marea picturn a naturii, cum ar fi cea a lui
Turner, puterea sugestiYaa tablourilor proYine
din modul in care pictorul a ~tiut sa tranSmita
o impresie sau o stare sufleteasca,farn a reda
fidel toatedetaliile. Ruskin a sustinut ca mem-
brii mi~carii pictau mult prea ingrijit ~i ca
lucrarilor le lipsea o anumita libertate de
exprimare.
O critica esenr,ialaadusa lucrarilor prera-
faelitilor, dar ~i pictorilor influentar,i de acest
, curent, este aceea ca marele lor deyotament 1:'
pentru realism acreat un efect inYers,nerealist. ~
Pictorii prerafaelir,ierau pictori literari, in doua ~
sensuri: ei piCtau adeseascene din literaturn ~i
incercau sa transforme adeyarul Yizual intr-un
mod literar, pictandfiecare petala a unei flori,
fiecare rid de pe fata unei persoane ~i fiecare
~ pliu din faldurile somptuoase. Prin 1856, ati-
-' tudinea defayorabila s-a transformat in senti-
mente de admirar,ie.

122
_11f1f.~~. Arta ~i omul 44 -IMPRESIONISMUL I