Sunteți pe pagina 1din 4

Descoperirea ~i cucerirea ce Spahia.

ern-o tarn ad:1ncreligioas~,credinta O Agonie in Paradis


a reprezentat o surs~ irnportanta de inspiratie. de El Greco, o pic-
Lumii Noi a adus Spaniei Numero~i scriitori, urmarid exemplul lui Filip tura care exprima

secolului al16-lea ~i imperiu- al II-lea (1527-1598),un rege pios, care se con-


sidern hirotonosit de Dumnezeu, s-au aplecat a artistului.
lui sau in plina expansiune, asuprn temelor mistice.
un nemasurat prestigiu ~i Fundalul religios O Lope de Vega,

bogafii materiale. In aceasta SfantaTereza de Avila (1515-1582)a fost una cel vest it pentru a ti
dintre cele mai proeminente persoane mistice scris peste 1800 de
perioada s-au pus bazele care c~uta s~ ating~ uniunea cu Dumnezeu
"epocii de aur" a artelor. prin contemplatie. Ea a c~l~torit in multe
locuri din Spania, ducand o via~ de peni- cererea publicului pentru noi piese a dus la
ten~, postind ~i rugandu-se regulat ~i, con- nenumarate realiz:lri de exceptie din partea
A ~a-numitul "Siglo de Oro" sau "secolul form propriilor spuse, comunicand direct cu scriitorilor (ii dramaturgilor spanioli.
de aur" al culturii spaniole a inceput la Dumnezeu. Autobiogrnfia ei, al~turi de nume-
jum:ltatea secolului al16-lea ~i a durat roase poeme ~i scrisori de instruire religioas~, Re1eta succesului
aproximativ o sut:l de ani. in timpul acestei combin~ idealismul mistic cu sfaturi foarte F:lrn indoial:l, Lope de Vega (1562-1635) a
perioade Spania a atit1so grandoare care i-a prnctice pentru viata de zi cu zi. fost cel mai prolific dramaturg al epocii de aur
adus un prestigiu considerabil, in cea mai Lucrarea ei cea mai cunoscuta, Castelul spaniole. El pretindea a fi autorul a nu mai
mare parte a Europei, cu propriet:lti ~i leg:lturi Spiritului (1577) compara sufletul uman cu putin de 1800 de piese. A compus (ii nume-
in Italia ~i Olanda, precum ~i o influent:1 mar- un castel cu ~apte inc~peri ce radiaz~ spre roase povestiri, nuvele (ii poeme.
cant:l in Orientul indep:lrtat. exterior. Mesajul este acela c~ trebuie inaintat ldealurile sale sunt foarte bine dezv:lluite
Mai mult decat atat, imperiul se extindea prin fiecare din cele ~apte inc~peri (repre- in opera sa El A11eNuevo de Racer Comedias
acum spre America, ca urmare flreasc:l a des- zentand cele ~apte stadii de rug~ciune) paru1 ("Noua art:l a dramaturgiei"); succesul public
coperirii ~i cuceririi Lumii Noi. A fost o perioa- cand devine posibil~ atingerea inc~perii cen- (ii de aici banii care s:l-i permit;I un nivel de
d:l cand geniul creator spaniol a ie~it cu trale, unde poate fi intalnit Dumnezeu. viat:l convenabil; realizarea unei succesiuni
adev:lrat la iveal:l, chiar dac:l structura social:l Misticismul de acest gen s-a propagat ~i in narative care aduce publicului satisfactiechiar
interru1se apropia rapid de declin. Ca niciodat:l teatru, nu doar in piesele puse in scen~ pen- la final, astfel inc3.t acestas:l p:lrnseasc:llocul
pan:l atunci, literatura spaniol:l a luat un mare tru regalitate ci ~i in cele jucate in piete, de de desf:l(iurare al piesei multumit, (ii
avant, imbr:Icand diferite stiluri. in literatur:I, actori ambulanti. Aceste piese aveau rnreori amestecul abil de drama cu comedie.
f:lr:I a reprezentaomare surpriz:l, din moment parte de mai mult de o reprezentatie, astfel Pentru piesele sale, Lope de Vega s-a inspi-
EPOCA DE AUR SPANIOLA

Dupa moartea lui Lope de Vega, Calderon intre tirnp, Francesco de Quevedo (1580-
de la Barca (1600-1681) a fost recunoscut ca 1645) a adoptat un stil mult mai simplu.
cel mai mare dramaturg al Spaniei ~i a fost Maestru al parodiei, aceast~ "co~tiinta a
privit ca un mare scriitor ale carui lucrari erau Spaniei" a realizat caricaturi usturntoare la
deosebite prin frumusetea limbajului utilizat. adresa regilor mincino~i, a preotilor orgolio~i,
Piesa lui celebra, La Vida es Sueno (Viata a nobilimii lacome ~i a doctorilor ignoranti.
este un vis), se petrece in Polonia. Aici, regele
imaginar, un astrolog, cite~tein stele ca fiul sau O mare capodopera comica
nou-nascut va deveni un despot crud ~i ia in contrasttotal cu cinismul esteumorul fin, de
masurade a-l intemnita. cativa ani mai tarziu Ii foarte bun~ calitate reg~sit in Don Quijote al
ofera o ~ansa.Dupa eliberare insa, tanarul este marelui Miguel de Cervantes,opern scris~ in
confuz, ~i incapabil de a decide daca viata este dou~ perioade distincte -in 1605 ~i cu un an
reala sau doar un vis. Salbaticitcomplet, devine inainte de moarteaartistului, in 1615.Satirizand
violent ~i este intemnitat din nou. in acest aventurile populare, in care erau implicati eroi
moment el se hotara~te sa devin:I un bun vicleni ~i cavalerii cu idilele lor, opera repre-
cre~tin,recunoscandca lucrurile materiale sunt zinta cea mai importanta lucrare din literatura
trecatoare~i doar sufletul este nemuritor. spaniol~ ~i a avut o influenta considerabil~
asupra dezvoltarii romanului in Europa.
O O gravura din prima edi,ie a comediei Schimbari de stil Don Quijote, un nobil de la tarn, i~i pro-
dramatice Don auijote, de Cervantes in perioada epocii de aur multe piese au fost pune s~ indrepte toate relele, in calitate de
(1547-1616), care-1 reprezinta pe eroul scrise In versuri, urmand traditia indelungata cavaler. in marele lui entuziasm el confunda
Don auijote alaturi de slujitorul sau prapadit a baladelor populare. Acest stil liric a lasat ins~ hanurile cu castelele, morile de vant cu
Sancho Panza. Insa loc, la Inceputul secolului aI17-lea, unui uria~ii, oile cu soldatii ~i criminalii cu vic-
nou stil, obscur, cunoscut sub denumirea de timele. Spre deosebire de slujitorul ~i compa-
rat atat din contemporaneitatecat ~i din istorie gongorism, dupa numele intemeietorului, Luis nionul lui, Sancho Panza, s;lrac dar istet, Don
sau din legendele populare ~i a calatorit in de Gongora (1561-1627).El a inventat o buna Quijote vede doar lucrurile ideale din viata ~i
numeroase locuri unde a intalnit oameni din parte a vocabularului pe care-l utiliza, optand viseaz~tot tirnpul cu ochii deschi~i.Sub fonru1
toate straturile sociale. Idolatrizat de amatorii adesea pentru metafore complicate ~i foarte de episoade, cartea prezinta o serie de
de teatru, artistul nu a fost un creator de rnari imaginative, In locul utilizarii denumirilor tipologii ale societatii spaniole ~i se spune c~
personaje,ca Shakespeare,insa a pus adesea commune a diferitelor objecte. ar fi chiar o paralel~ a vietii lui Cervantes.
in scenaproverbele cele mai cunoscute.Multe
din piesele sale11prezinta pe Dumnezeu ca pe O Interiorul biblio-
un personaj, la fel ca ~i pe majoritatea regilor tecii palatului
defuncti ai Spaniei. Escorial. Filip al 1I-lea
Filosof ~i doctor in teologie, el a fost exilat a fost foarte intere-
din Madrid, ca urmare a unui duel in care sat de cladire ~i i-a
~i-a ranit adversarul ~i a faptului ca s-a solicitat pictorului
casatorit de doua ori, timp in care mai avea Pellegrino Tibaldi
numeroasearnante.La sfar~itulvietila devenit din Italia un numar
preot ~i s-a retras din viata public:i. impresionant de
fresce printre care ~i
Loialitatea pe cele de pe pere1ii
in Fuente Ovejuna, una din piesele cele mai bibliotecii.
faimoase ale lui Vega, un oficial dezonoreza
un grup de femei ~i insulta populatia mascu- O O vedere de sus
lina. in final, el este ucis, insa anchetatorii a Escorialului,
regelui, confruntati cu o conspiratie a tacerii, construit de Filip in
sunt incapabili sa descoperecine a pus la cale cinstea Sfantului
crima. Ori de cate ori locuitorii ora~ului erau Lauren1iu. Cladirea a
intrebati despre. fapta~ ei raspurideau inva- servit ca manastire,
riabil cu numele ora~ului: Fuente Ovejuna. palat, dar ~i ca mau-
intreaga Spanie a fost incantata de acest soleu pentru
exemplu dramaturgic de loialitate ~i cama- inmormantarea
raderie. regilor Spaniei.

44
in aceast:I perioada., Spania a produs ~i Incercat sa redea realitatea ci s-a straduit sa
compozitori de marc;l. De exeinplu, Antonio evoce, pe panza, esenta experientei mistice.
de Cabezon a fost considerat echivalentul lmaginile reprezentate de el transmit o fer-
spaniol al lui Bach ~i multi alti muzicieni venta devotiune mistica.
reprezentativi, ca de exemplu Luis de Victoria,
au compus multe lucra:ri pentru biseric;l. Realismul lui Velasquez
Temele favorite ale cantecelor populare La trei ani dupa moartea lui El Greco, un alt
erau dragostea, religia, legendele traditionale, artist, foarte diferit, Diego Velasquez (1599-
abordate uneori cu mult umor. Se canta la 1660) I~i incheia studiile. Considerat de multi
chitara:, multe din melodiile compuse In acea drept cel mai mare pictor al generatiei sale, In
perioad;l pot fi ~i ast:Izi auzite In Spania. cariera sa timpurie Velasquez a urmat natura-
lismul pictorului italian Caravaggio, prezen-
Arhitectura tand lumea a~a cum este..Lucrarile sale cele
Arhitectura a luat o nou;l directie la initiativa mai cunoscute din perioada timpurie sunt
regelui Carlos al V-lea, care a comandat un a~a-numitele "scene de bucatarie". Ele ilus-
nou palat, in Granada, In 1529 ~i pentru care treaza personajele alaturi de mancare,
a distrus o parte din mult mai renumitul palat bautura, ustensile de bucatarie ~i de alte
maurAlhambra. Proiectat cu influentii italian;l, obiecte de uz casnic. Batriina flerbiind oua ~i
El Escorial, lang;l Madrid, reflect:I clar tem- Viinzatorul de apa din Sevilla sunt doua din-
peramentul sobru al succesorului s;lu, Filip al tre cele mai celebre tablouri. Complet deta~at
lI-lea ~i este cel mai mare monument constru- de tema principala, Velasquez nu a ironizat ~i
it In timpul domniei acestuia. Constructia a nici nu a sentimentalizat scenele. Obiectele
servit atat C;l palat cat ~i ca m;ln;lstire ~i loc de sunt pictate foarte realist, cu multe detalii.
inhumare il membrilor familiei regale. Reputatia lui Velasquez l-a adus In atentia
De~i exteriorul cl;ldirii este sever ~i ap;l- nobilimii inca din tinerete ~i a fost adus la
s;ltor, comparat chiar o Inchisoare imens;l, Madrid ca pictor de curte, legand o prietenie
interiorul este complet diferit. Ca un avizat cu Filip allV-lea care va deveni patronul sau. O Velasquez a pictat o serie de portrete ale
cunosc;ltor al picturii, Filip a dorit s;l decoreze Spre deosebire de El Greco, Velasquez a reali- regelui Filip IV. din tinere,e pana la batra-
cl;ldirea corespunz;ltor ~i l-a invitat pe zat putine lucrari religioase. El a preferat sa ne,e. El l-a prezentat pe rege cu un amestec
Pellegrino Tibaldi, din ltalia, s;l realizeze fres- picteze portretele formale ale familiei regale ~i ciudat de afec,iune sincera ~i deta~are.
cele Escorialului, comandand de asemenea
multe lucra:ri mari pentru colectia regal;l, de la
a~ti la fel de renumiti ca Tizian.

El Greco
Asemenea lucr;lri au avut o mare influentii
asupra arti~tilor vremii din Spania, ei fiind
foarte diferiti, ca stil, de tendintele artistice
care au precedat acea perioada.. Cu sigurantii,
ele au modelat in mod direct picturile lui El
Greco (1548-1614) care se pare c;l ar fi studi-
at in Venetia, sub Indrumarea lui Tizian.
El Greco s-a n;lscut In insula Creta, de
unde ~i numele lui care Inseamn;l "grecul",
adoptat u~or, Rind mult mai u~or de pro-
nuntat decat Domenico Theotocopuli.
Provenienta bizantin;l a lui El Greco ~i ex-
perienta venetian;l in ceea ce prive~te utilizarea
culorii s-au imbinat pentru a produce un stil
personal care prezenta chiar esenta compoziti-
ilor renascentiste al;lturi de spiritualitate, ca o
parte esential;l a traditiilor religioase spaniole.
Intr-adev;lr, cele mai multe lucra:ri ale lui El
Greco au fost realizate pentru biseric;l care l-a
recompensat in mod corespunz:1tor, permitand
artistului s;l duc;l un trai confortabil. Agonia
din Paradis (1595) a fost pictat dup;l dou;lzeci
de ani de la sosirea lui in Toledo, casa lui pen-
tru toti anii ce au urmat.
Tabloul red;l clar tr;ls;lturile care au domi-
nat Intreaga opera: a lui El Greco. Personajele
sunt, ca de obicei, zvelte ~i intens alungite, cu
formele ca ale unor valv;lt:Ii. Peisajul cuprinde
~i el forme In vartej, ca o prelungire a unei
draperii. Utilizarea culorii este ~i ea o particu-
laritate: tonuri acide de galben ~i verde, cu
nuante de mov care sunt Intr-un contrast evi-
dent cu cerulluminat de lun;l, ceea ce creeaz;l
o atrnosfera: foarte stranie. El Greco nu a

O Las Meninas, pictat de Velasquez in 1656.


in aceasta capodopera artistul este ocupat cu
pictarea portretelor Regelui ~i Reginei, a
caror reflec,ie poate ti observata in oglinda
~
din fundal. "'

40;
EPOCA DE AUR SPANIOLA

a anturajului acesteia,lucrari pentru care era


foarte bine platit ~i datorita carora a devenit
foarte popular la curte.
in portretele executate in ultirnii ani de
viata, Velasquez a realizat un portret de grup
considerat a fi o capodopera a artei spaniole
din secolul al17-lea, LasMeninas (Domni~oa-
rele de onoare). Acest tablou atrage imediat
atentia prin a~ezareain tablou, care intriga. Se
vede studioul pictorului unde Velasquez este
preocupat cu pictarea Regelui ~i a Reginei. Ei
pot fi observati doar in fundal, in reflectia
oglinzii. Fiica lor cea rnica impreuna cu suita
care o insote~tetocmai au intrat in incapere ~i
se indreapta catre personajele regale, intreaga
scena fiind prezentata din unghiul persona-
jelor regale.

Stiluri contrastante
Bartolome Esteban Murillo (1617-1682) ~i
Francisco de Zurburan (1598-1664) au fost
contemporanii lui Velasquez dar au pictatin
stiluri foarte contrastante.
Murillo a pictat atat tablouri religioase cat ~i
tablouri inspirate din viata obi$nuita a celor
saraci din Andaluzia, intr-o maniera personala
care combina compozitia armonioasa cu un
patos evident. in celebrul tablou Bunica
despitducbind un copil, o femeie in varsta
poate fi vazuta intr-o activitate obi~nuita pen-
tru acele vremuri. Tabloul sau cel mai faimos
este probabil Mo~e lovind stanca, una din
cele unsprezece lucrari executate pentru
BisericaSf. Gheorghe. Zurburan s-a specializat
in naturi moarte insa era cunoscut ~i pentru
picturile figurilor religioase.Telul sau, ca ~i cel
allui El Greco, a fost de a releva in tablourile
sale mai degraba spiritul decat materia.
insa, in timp ce artele infloreau, societatea
spaniola prezenta o schimbare a valorilor.
Spiritul national era.intr-o puternica ~ovaiala,
intr-un climat economic pe cale de deterio-
rare, avand o slaba conducere oferita de regi
succesivi. Cam prin anul1675, epoca de aur,
recunoscuta atat pentru productiile ei literare
cat ~i pentru artele sale vizuale, a inceput sa
se prabu~easca.

O Baieti zdrentaro~i
mancand pepeni ~i
struguri de Murillo
(1617-1682). Stilul
u~or ~i dulce al ope-
rei tarzii a lui Murillo
1intea o abordare
emo1ionala directa
care se potrivea atat
scenelor cu "baie1ii
cer~etori.. cat ~i su-
biectelor religioase.

O Zurburan ( 1598-
1664) este renumit
pentru scenele sale
religioase dar ~i pen-
tru naturile moarte
pictate. Impactul pe
care-1 are Natura
moarta cu portocale
provine mai ales din
stilul de tratare rea-
list a celor trei
grupuri, in contrast
cu fundalul rigid,
1eapan.
46