. ..
SI poezla
ISU
,
Secohtl aI17-1ea a fnsemnat
domnia Eliz abetei I, a hti I acob
l, Caroll, Par1amentul cel Lung,
Oliver CromweU ca Lord
Protector, Restaurafia hti Carol
al 1I-1ea, Iacob al 1I-1ea, dar ~i
WiUiam ~iMaria. Afost o epoca
de mare avant al fntregii viefi
eng1eze ~i acest fapt s-a
reflectat fn poezia epocii
S ecolul al17-lea a fost un secol de conf1icte
religioase $i politice. Biserica Angliei a
aratat de la Inceput mult:l lips~ de 1:ntele-
gere fa1;:lde mi$carea puritan~, iar rnai apoi fa1;:l
de rornano-catolicismul lui Iacob al lI-lea.
Opozitia Parlamentului fa1;:lde puterea monar-
hiei a culminat cu razboaiele civile engleze
(1642-1651) $i a dus la executia regelui Carol I,
1:n1649 $i exilullui Carol allI-lea, In 1651.
Aceast:l perioad;l a fost plin~ de avant $i
profunde transform~ri, 1:ns~ $i una preg~tit:l
~ pentru Rena$tere -un curent de mare impor-
tan1;:lpentru 1:nv~1;:ltura,atat In $tiin1;:l cat $i 1:n
arte, care a strab~tut continentul european $i se
preg~tea s~ traverseze Canalul Manecii, pentru
a se face simtit:l $i 1:nMarea Britanie.
; in 1600, mi$carea $tiintific~ l$i traia Incepu-
i turile. O dat:l cu trecerea anilor au Inceput s~
f se r~spandeasc~ noi idei. in 1632, Galileo
secolului XVII.
O John Donne. Donne ~i cei care i-au urmat,
cunoscu1i ca poe1i ..metafizici.., au scris lirica
religioasa ~i romantica caracterizata prin
in1elepciune, pasiune ~i cuno~tin1e vaste.
O In anii 1650, Milton a fost secretarul de
limba latina al lui Oliver Cromwell. Unul din-
tre sonetele scrise de Milton in 1652, pe
vremea domniei lui Cromwell, elogiaza victo-
riile generalului, dar il indeamna la libera
con~tiin1a ~i la lupta impotriva ac1iunilor care
urmareau reprimarea liberta1ii religioase.
Galilei (ii-a publicat teoriile despre mi(icarea
planetelor. in 1687, Sir Isaac Newton a expus
public legea universal:l a gravitatiei (ii a pub-
licat Principia Mathematica, punind bazele
fundamentale ale fizicii, ca (itiint:l modem:l.
Noile idei au fost influentate (ii de versiu-
nea autorlzat:l a Bibliei, din 1611, cunoscut:l
ca Biblia Regelui Iacob, care a f:lcut cunoscut
Testamentul unui num:lr mare de oameni,
datorlt:l unui limbaj mult mai accesibil.
Acesta a fost fundalul istorlc pe care a luat
na~tere poezia secolului al 17-lea. De la Ben
Jonson ~i John Donne, la Inceputul secolului,
pin:l la John Dryden (ii Alexander Pope, la
sfi~itul secolului, perloada s-a bucurat de o
mare varletate de poeti ~i curente poetice,
avindu-l ca exponent pe unul dintre cei mai .2
marl poeti ai tuturor timpurilor, John Milton. ~
69
 PARADISUL PIERDUT

O data cu zorii noului secol, nu au aparut

rupturi violente de vechile traditii. Primele
lucrari apartinind lui Ben Jonson (1572-1637)
~i cea mai mare parte a poeziei lui John
Donne (1572-1631) au fost compuse Inainte
de anul 1600 ~i multe din cele mai celebre
piese ale lui Shakespeare (1564-1616), printre
care Othello, Regele Lear, Macbeth, ~i Antoniu
$i Ckopatra abia urmau sa apara.
Traditia elizabetana, creata pentru divertis-
mentul curtii, de a combina muzica cu poezia,
intr-un gen de piese numite feerii, a continuat
prin colaborarea lui Ben Jonson, ca scriitor,
cu arhitectul Inigo Jones, In calitate de
scenograf. De fapt, una dintre marile opere
timpurii ale lui Milton a constituit-o Comus, o
feerie care a avut prima reprezentatie In 1634.
O alta linie de continuitate a reprezentat-o
utilizarea pe scara larga a temelor autorilor
clasici ~i a formelor poetice utilizate de autorii
antici, greci ~i romani, folositi adesea ca mo-
dele, ca ~i decorurile clasice ~i vechile mituri.

Noile forme
Cu toate ca poezia parea sa evolueze foarte
incet, au existat o seama de noi directii, de o
cu totul alta natura, care difereau fundamental
de cele vechi, care au Inceput sa apara in
primele decade ale secolului aI17-lea.
O caracteristica a poeziei secolului prece-
dent fusese acceptarea ordinii naturale a

O O ilustra,ie de la inceputul secolului XX ii

reprezinta pe cei blestema,i de Comus -dia-
bolicul vrajitor din faimoasa feerie cu acela~i
nume a lui Milton.

O Pagina de titlu a poemului 5;/ex 5cint;//ans

(Cremenea Stralucitoare), creat de Henry
Vaughan. El a utilizat adesea simboluri
pentru a ilustra poeme. Aici, Dumnezeu stra-
punge o inima impietrita pentru a o insufleti.

lucrurilor, iar poetii Incercasern s~ descrie
lumea prin prisma acestara.inceputul secolu-
lui al17-lea a marcat reevaluarea ~i analizarea
lacului omului In Univers. Poezia se concen-
tra mult mai putin pe idealul atat de apreciat
de poetii epocii elizabetane ~i mult mai mult
pe complexitatea individului.
in poezie a ap~rut un stil mai personal, cu
multe autaanalize ~i introspectii, fat:l de stilul
vechi al declaratiilor principiale. O burul parte
din poezia nou~ era autobiografic~,chiar dac~
acest caracter era plasat printre alte teme mai
generale. Caracterulautobiografic caracterizea-
z~ Intreaga apern a lui Milton ~i ale altar poeti
contemporani lui, cum ar fi Jonson, Donne,
Herrick, Herbert, Suckling sau Lovelace.
in aceast~perioad~ au fast create ~i versuri
cu caracter religios, ca rezultat al mai multor
influente: unii dintre poeti erau ei 'in~~i clerici,
70
ca de exemplu Donne, Herrick sau Herbert; a
existat o reactie putemic;l 1mpotriva unui
materialism prea evident ~i 1mpotrivacoruptiei
din p;lturile bogate ale socie(;1tii;exista ~i o
ferven(;1controvers;l religioas;l, care i-a f;lcut
pe multi poeti s;l-~i exprime propriile idei.
Poe~ii vremurilor
Reactia lui Ben Jonson fat;l de poezia prede-
cesorilor a fost de a prelua lumea clasic;l, ca
model, ~i de a-~i e~prima propriile idei, 1ntr-o
"limb;l natural;l ~i corec(;1".Aceas(;1poezie a
devenit cunoscu(;1sub denumirea de "neocla-
sic;l". B;lrbat combativ in viata personal;l (a
ucis un b;lrbat 1ntr-un duel ~i a sc;lpat greu de
spanzurntoare), dar ~i in opera lui, o mare
parte a poeziilor reprezint:I un atac virulent la
adresa viciilor epocii. Era Ins;l capabil ~i de
mult:I tandrete, dup;l cum se poate observaIn
epitaful scris la moartea primului sau fiu, sau
in poezia de dragoste, cum ar fi celebra
"Soarbe-rna doar cu ochii tai".
Reaqia lui John Donne fa1;il de versurile
pastorale, decorative, a constat Intr-o lucrare
numita "Metafizica" ("metafizica" reprezen-
rand rationament filosofic abstract). Opera lui
adopta adesea un ton abrupt, personal, folo-
sind frecvent un limbaj comun, de mare efect.
Poezia metafizica se caracterizeaza prin com-
binatii contrastante de imagini discrepante,
aluzii obscure ~i alegorii ~i, in comparatie cu
poezia mai timpurie, ea se caracterizeaza prin
eleganta ~i bogatie a exprimarii -modele
complex elaborate ~i argumentari intelectuale
subtile.
Opera lui Donne a influentat poezia lui
George Herbert (1593-1633) ~i Heruy Vaughan
(1621-1695), care la cindullor au fost numiti
poeti metafizici. Herbert era un barbat pios,
insa poezia lui da deseori dovada de multiplele
"conflicte spirituale care s-au petrecut intre
Durnnezeu ~i suflet", fiind ca un ecou intarziat
al autoanalizelor din lucr;Irile lui Donne.
in generatia urmatoare, Vaughan. l-a imitat
frecveilt pe George Herbert, a carui influenta
a acceptat-o con~tient. Dar Vaughan a compus
dupa ce razboiul civil dezbinase Biserica
Anglicana ~i poezia lui reflecta cat de cople~it
~ra poetul de separarea din sanul acelei bise-
rici, in care Gerge Herbert i-5i fundamentase
intreaga sa opera.
La fel ca Donne, Jonson a influentat ~i el
cativa poeti rnai tarzii, cum ar fi grupul numit
poeti "cavaleri", din cauza apropierii de curtea
regelui Carol I. in poemele lor lirice, Robert
Herrick (1591-1674), Thomas Carew (1598-
1639), Sir John Suckling (1609-1642) ~i Richard O Tabara regala, inaintea bataliei de la
Lovelace (1618-i658) elogiaza viata ~i cultura Naseby ( 1645). Mul1i poe1i "cavaleri" au Iup-
aristocratiei engleze, cu un amestec de ele- tat in razboiul civil, insa poezia lor era preocu-
ganta ~i sofisticare. in plus, poezia lui Herrick pata mai mult de dragoste decat de politica.
~i Lovelace a fost profund impregnata in tradi-
tia pastorala. Ceea ce ei au considerat a fi 1nsa O Diavolul In Infern, o ilustra~ie realizata de
mersul normal al lucrurilor a sfa~it printr-un William Blake, pentru Cartea I a Paradisului
razboi civil ~i executarea regelui Carol I. pierdut. Atat ca pictor cat ~i ca poet, Blake a
fost puternic influen~at de Milton.
Milton ~i Paradisul pierdut
Nu acela~i lucru s-a Intamplat cu cel rnai mare
poet al epocii, John Milton (1608-1674), ale
carui simpatii erau de partea parlamentarilor.
Milton a 1nceput sa scrie poezii In englez~ ~i
latin~, pe vremea studentiei la Cambridge ~i
este posibil ca acolo s~ fi scris dou~ dintre cele
rnai cunoscute poeme ale sale L :Allegro ~i I!
Penseroso (Gel VOiDS~i Gel fntelepV. La mijlocul
anilor 1630 au ap~rut alte doua mari opere.
Feeria lui Milton, Gomus (1634), se bazeaz~ pe
personaje mitologice grece~ti, jar versuVmuzi-
ca/drama construita in spiritul epocii eliza-
betane. Lycidas a fost compusa in 1637 la
moartea regelui Edward, pe care Milton 11cu-
noscuse la Cambridge. Tonul profund personal
al acestui poem nu consta neap~rat In durerea
la moartea monarhului, ci In Intelegerea pro-
priei sale mortalitati ~i a examinilrii relatiei cu
Durnnezeu ~i cu lumea.
in 1638, Milton a plecat in Italia, pentru a
primi o educatie caracteristicil unui mare aris-
tocrat. Cohflictul 1ntre Coroan~ ~i Parlament
l-a readus 1nsa cucind m Anglia, unde s-a
implicat direct in lupta, devenind parnfletar.
in urm~torii 19 ani Milton a compus nume-
roase parnflete, pe diferite teme, ap~rand
cauza parlamentara, de~i uneori nu agrea
71
PARADISUL PIERDUT
ideile parlamentarilor, cum se poate observa
in celebra lui opera Areopagitica, in care
ap~ra discursul liber. Din 1649 a fost secre-
tarullui Oliver Cromwell (~i ii avea ca asistent
pe poetul Andrew Marvel1).
Cu timpul, Milton a orbit. Pierderea vederii
~i dizgratia in care a intrat dup~ restauratia
monarhiei, din 1660, au creat premisele favo-
rabile pentru ca Milton s~ elabbreze cele mai
celebre opere ale creatiei sale tarzii.
Milton a pus mult timp la cale scriereaunei
mari opere versificate, pentru care se simtea a
fi h~razi.t.A ales nenum~rate teme pe care
apoi le-a respins rand pe rind, pentru ca in
fmal s~ se opreasc~ la celebra tem~ a lui
Adam ~i Eva. Rezultatul s-a numit Paradisul
pierdut.
Paradisul pierdut a fost publicat pentru
prima dat~ in 1667, in zece c~rti care au fost
apoi revizuite, in 1674,fiind publicate apoi 12
c~rti. Milton a ales pentru epica sa forma ver-
sului alb, proclamindu-i pe Homer ~i Virgiliu
ca modele de inspiratie. Tema p~catului origi-
nar ~i a eliberarii prin Hristos confereau
operei sale noi orizbnturi cosmice, atempo-
rale, iar telul declarat allui Milton era de fapt
cel de "a explica c~iie Domnului pentru
oameni". La fel ca epica lui Homer sau a lui
Virgiliu, poemul incepe la mijloc, cu expul-
zarea din rai a Diavolului ~i a Ingerilor s~i
rebeli. Exilati in Infem, ei se adun~ intr-un
consiliu de razboi ~i i~i declara intentia de a
se razbuna pe Dumnezeu prin ultima fiin~
f~urita, Omul. Satanazboara pe P~mint unde
Milton descrie viata pe care Adam ~i Eva au
dus-o in Paradis, inainte de P~catul originar.
Urmeaz~ tentatia la care este supus~ Eva,
72
O Prabu~irea in
Intern a ingerilor
rebeli, realizata de
Gustave Dore, un
artist din secolul al
19-1ea, pentru
Cartea VI a
Paradisu/ui pierdut.
O Poetul Andrew
Marvell a fost asis-
tentullui Milton, in
perioada cand acesta
lucra pentru Oliver
Cromwell. Milton ~i
Marvell sunt cei doi
t:'
marl poe,1 purltam al ~
acelei perioade. ~
~
~
..
~
~
z
O Un portret allui
John Dryden (1631-
1 700). Pe langa fap-
tul ca a compus
poezie politica in
sprijinul monarhului
sau, Dryden a mai
scris ~i pome lirice,
ode, piese ~i lucrari
de critica literara.
inramanta scen~ a mancatului m~rului ~i toate
consecintele acestuia. Ultimele p~rti repre-
zint~ a viziune asupra viitorului, dup~ pro-
retiile Arhanghelului Mihail, de rapt, 1ntreaga
povestire a istoriei umanit~tii. Poemul se
incheie cu celebra expulzare din Rai.
Poemul este monumental, nu doar datorit~
imaginatiei de care a dat dovada Milton, ci ~i
prin vastele sale cuno~tinte clasice ~i biblice.
Poetul utilizeaz~ persoana intai in mai multe
pasaje ~i acest element de implicare personal~
conrer~ poemului a ~i mai mare putere nara-
tiv~.
Paradisul regiisit a fost publicat In 1671, la
fel ca Samson luptdtorul, Insa se pare ca ele
au fost scrise Inainte de Paradisul pierdut. Se
poate spune ca Milton a reu~it sa-~i satisfaca
Modelele pentru acest gen de poezie erau
ambitia de a "lasa peste timp ceva scris astfel
Incat sa nu mai poata fi niciodata dat uitarii". poetii augustinieni, Horatiu ~i Virgiliu, ~i din
acest motiv aceasta poezie a fost nurnit;I
Poe,ii care au urmat "augustiniana". Primul ei mare exponent a fost
La fel ca ~i poetii "cavaleri", Andrew Marvell John Dryden (1631-1700). Ordinea politica ~i
(1626-1678), are numeroase legaturi atat cu cea sociala, admirate mult de poet, ~i-au lasat
Jonson cat ~i cu Donne, adesea cu ironia ca- amprenta asupra stilului poeziei. Versurile
racteristica primului, dar ~i Intelepciunea u~oare, ritmate, care respectau tiparul clasic,
metafizica a celui de-al doilea. Poemele sale au conferit greutate ~i autoritate poeziei care
sunt de multe ori imperative prin contrastul critica vehement gre~elile societatii.
dintre Inceputurile lini~tite urmate de o Alexander Pope (1688-1744) a continuat ~i
cre~tere dramatica a tensiunii, realizata rnai a dezvoltat aceasta traditie; poezia sa era p~~
mult prin ritmul versului decat prin actiune. na de intelesuri ~i de "sensuri". Aceste "sel~
Dupa razboiul civil, nota personala pe care suri" erau Ratiunea, Adevarul ~i Natura. sr
o avea poezia a intrat In declin ~i a Inceput sa Pope, la fel ca Dryden, a satirizat prostia epo-
fie privita ca avand un caracter diversionist, cii, In traditia clasica a stilului eroic.
chiar periculos. in sprijinul noilor vremuri, Poetii augustinieni nu au avut personali-
poezia era considerata mai degraba un fel de tatea poetilor timpurii ai secolului al 17-lea,
dezbatere, o contributie la ordinea publica, insa au demonstrat ca viata publica poate fi o
decat ca mijloc de introspectie reflexiva. buna sursa de inspiratie.