STINGEREA INCENDIILOR LA DEPOZITELE DE BUSTENI

1.Caracteristicile incendiilor

Un incendiu izbucnit la depozitul de busteni se dezvolta lent.Dincauza cantitatii

mari de apa pe care o contine si a grosimii lor,bustenii ard cu viteza redusa.Daca bustenii
sunt uscati,incendiul se propaga mai repede.
La depozitele de lemn rotund viteza liniara de propagare a inc endiului ajunge in
medie la valori de 0,33-0,70 m/min ;la lemnul pentru celuloza viteza de propagare a
incendiului este de aprox. 0,10-0,15 m/min la o umiditate de 40-50% si la 0,70m/min la o
umiditate mai redusa.

2.Stingerea incendiului

Incendiile izbucnite la depozitele de busteni se sting cu apa multa refulata cu tevi

tip B cu ajutaje si presiuni mari, deci jeturi compacte.Tevile se amplaseaza frontal,jeturile
de apa dirijandu-se la inceput de jos in sus,apoi se deplaseaza de-a lungul stivei,aceasta
operatie necesara pentru lichidarea rapida a incendiului repetandu-aer de mai multe ori
pana la stingerea completa.Daca incendiul a cuprins doua stive,atunci se va actiona de la
inceput cu jeturi puternice de apa indreptate spre intervalul dintre stive.
Pe timpul stingerii incendiului se va tine seama de posibilitatea rostogolirii
bustenilor de pe partea frontala a stivei,datorita arderii sustinerilor sau despartiturilor.De
aceea sefii de teava vor ocupa pozitii corespunzatoare pentru a actiona in aceste locuri.

STINGEREA INCENDIILOR LA HALA GATERE

1.Caracteristicile incendiilor

In procesul arderii lemnului se produce descompunerea lui,degajandu-se vapori si

gaze combustibile.Dupa depasirea temperaturii de 270 grade Celsius adsorbtia de oxigen
a stratului de carbune format la suprafata sa este tot mai mare,astfel incat la aprox.290-
300 grade C. se produce arderea cu flacara.Lemnul arde foarte repede,iar viteza de ardere
depinde de volumul,umiditatea,raportul dintre suprafata si volum,pozitia diferitelor parti
in curentul de caldura,temperatura mediului exterior si viteza curentilor de aer.Halele
gater ocupa volume foarte mari,au acoperisul combustibil.Natura constructiilor ceruta de
procesul tehnologic,marea casntitate de material combustibil favorizeaza dezvoltarea si
propagarea incendiilor.In subsolul acestor hale,ale caror plansee sunt in mare majoritate
din lemn,exista aproape in permanenta mult rumegus,talas,si deseuri de lemn colectate.
Un incendiu izbucnit la subsol se propaga prin canalele de transport
rumegus,colectoarele de deseuri, golurile practicate in planseu si prin diferitele deschideri
si se stinge foarte greu,mai ales in cazul cand se prabuseste acoperisul. Viteza liniara de
propagare a incendiului in halele de gatere este in medie 2,00-2,50m/min,putand ajunge
si la mai mult in anumite situatii.
In hala gater rezistenta la foc viteza de crestere a suprafetei incendiate este de
aprox.30 – 35 mp/min,iar la cele de gradul II rezistenta la 20 – 40mp/min. Curentii de
convectie si caldura de radiatie incalzesc materialele din lemn pana la temperatura de
aprindere,dupa ce flacarile au cuprins aprox. 50% din suprafata incaperii.In acest moment
practic incaperea este cuprinsa de incendiu in cateve minute.Astfel se poate explica
valoarea ridicata a vitezei liniare de ardere si de crestere a suprafetei incendiului.
Pe timpul incendiului,in interior temperatura se ridica la 800-1.000 grade C. si se
degaja fum in cantitati mari.In cazul incendiilor care se manifesta si la exterior(mai ales
la constructii combustibile)exista in permanenta pericolul propagarii in sectiile vecine si
la alte obiective din apropiere,indeosebi pe timpul formarii curentilor de aer si a unui vant
puternic,cand scanteile si bucatile de lemn aprins sunt transportate la mari distante.

2.Stingerea incendiilor

Exista suficiente conditii de propagare rapida a incendiului si nu rare au fost

cazurile cand unele hale de gatere au fost distruse de incendiu in cateva minute.De aceea
este absolut necesar sa se intervina imediat pentru localizarea si stingerea incendiului de
catre personalul de pe locul de munca,adica prima interventie are un rol hotarator.
Serviciul de pompieri civili trebuie sa puna in practica in timpul cel mai scurt
posibil,ipoteza prevazuta in planul de interventie,actionand cu curaj si abnegatie,dupa o
operativa recunoastere,cu tevi de diametre care sa asigure debit si presiuni ridicate.Ca
substanta de stingere se foloseste apa.
Actiunea de stingere nu va fi inceputa pana nu se intrerupe curentul electric,avand
in vedere faptul ca in interiorul halei de gatere sunt multe circuite electrice,care
alimenteaza diferiti consumatori,existand pericolul de electrocutare in deosebi in cazul in
care are loc prabusirea acoperisului si a altor elemente de constructie.
De la inceput trebuie sa se ia masuri pentru oprirea functionarii masinilor si a
ventilatiei prin aspiratie si intreruperea instalatiilor de forta aflate sub tensiune.
Primele tevi care se pun in functiune sunt indreptate de regula catre frontul principal
de propagare a incendiului.
Daca acoperisul halei isi mentine rezistenta mecanica se va actiona pentru
protejarea elementelor de sustinere ale acestuia,folosindu-se jeturi compacte de apa,la
nevoie chiar tunuri de apa.Concomitent se vor raci partile din acoperis cuprinse de
incendiu si se va actiona la lichidarea flacarilor pe suprafetele lemnoase care ard.In acest
caz se vor organiza sectoare de interventie in interior,la acoperis dispre interior si la
exterior daca invelitoarea acestuia este combustibila.Daca se produce prabusirea partiala
a acoperisului,atunci se organizeaza un sector de interventie la acoperis,cand invelitoarea
este combustibila,pentru a preveni propagarea incendiului la partile necuprinse de
incendiu,un alt sector de interventie in interior cu scopul de a opri extinderea arderii,la

2
restul halei de a intrerupe procesul de ardere la elementele combustibile prabusite si de a
proteja elementele de sustinere si un altul pentru oprirea propagarii incendiului in
subsolul halei.
In toate sectoarele se vor utiliza tevi suficiente pentru a se putea acoperi intreaga
suprafata incendiata si cea care este amenintata.La acoperis este recomandat sa se
foloseasca tevi B si C si unde este cazul la exterior si interior tunuri de apa.
Pe timpul interventiei la incendii se va supraveghea permanent rezistenta mecanica
a elementelor de constructie ale acoperisului,iar in caz ca apar semne de prabusire se vor
lua masuri de retragere a personalului de interventie pe pozitii de siguranta
Pentru a mari eficienta in actiunea de stingere,sefii de teava vor ocupa pozitii
dominante(inaltimi corespunzatoare,pe scari,pasarele etc.),vor actiona in principiu,cu
debite si presiuni mari din interior si numai in cazul in care incendiul se manifesta si la
exterior se va lucra si din aceasta pozitie.Daca suprafata acoperisului este mare si
incendiul se manifesta cu violenta,pentru oprirea propagarii incendiului se vor executa
taieri si desfaceri,respectand intocmai regulile stabilite pentru asigurarea securitatii
personalului angajat in aceasta operatie ca si a celor care sa evite
electrocutarile,arsurile,intoxicarile etc.Fara indoialaca alimentarea cu apa trebuie sa fie
asigurata in permanenta si in cazul cand fortele si mijloacele existente in faza initiala a
incendiului nu sunt suficiente,mai ales daca suprafata incendiata este mare se va actiona
la localizarea incendiului,pana la sosirea fortelor detasamentului de pompieri militari
alertate la numarul de telefon 981 – 311214.

STINGEREA INCENDIILOR LA DEPOZITELE DE CHERESTEA

1.Caracteristicile incendiilor

In depozitele de cherestea se gasesc,de regula,scanduri,dulapi,grinzi,lemn

rotund,lemn pentru celuloza,deseuri si chiar lemn de foc. Depozitele de cherestea se
intind pe suprafete mari,organizate in stive,grupe de stive si sectoare cu spatii intre ele si
uneori de inaltimi destul de mari.
Incendiile izbucnite la depozitele de cherestea se caracterizeaza prin :
 Viteza mare de propagare a incendiului pe suprafata ;
 Radiatie termica intensa,efectul caldurii simtindu-se pe o zona apreciabila ;
 Raspandirea incendiului la distante mari datorita scanteilor si bucatilor de
scanduri aprinse,uneori pana la cateva sute de matri ;
 Posibilitatea formarii unui tiraj in zona de ardere etc.

3
Din analizele unor incendii si din datele experimentale obtinute in stainatate rezulta
ca viteza liniara de propagare a incendiului la depozitele de cherestea,variaza intre
1 si 4 m/min,valoarea ei depinzand in primul rand de gradul de umiditate a
lemnului si viteza vantului.
Referindu-se la viteza de crestere a suprafetei incendiului la depozitele de
cherestea,literatura de specialitate indica limite foarte largi,de la 100 la 2.750
mp/min,in functie de o serie de factori determinanti ;la lemn rotund valorile sunt
mai reduse,de la 40 la 252 mp/min.
La un mare depozit din strainatate,la o viteza liniara de propagare a
incendiului de 10,50 m/min intr-un timp de 110-150 min,suprafata incendiata a
ajuns la 140.000 mp,deci o viteza de crestere a suprafetei incendiate de 3.500
mp/min.Suprfata incendiului poate sa aiba forma circulara,dreptunghiulara sau
unghiulara.

2.Singerea incendiilor

Substantele stingatoare cele mai eficiente sunt apa si spuma,rezultate

satisfacatoare obtinandu-se si cu apa imbunatatita chimic.
La recunoastere trebuie sa se stabileasca :
 Gradul de pericol al stivelor vecine si numarul aproximativ de grupe
de stive ;
 Situatia spatiilor de siguranta dintre ele ;
 Stabilirea limitei de oprire a propagarii incendiului(in latime de
aprox. 25m) ;
 Determinarea directiei si intensitatii vantului ;
 Alegerea punctelor de grupare pentru fortele de interventie in caz de
regrupare fortata etc.
Pentru stingerea incendiilor la depozitele de cherestea,aflandu-se de regula
organizate in aer liber,se pot folosi toate tipurile de masini de interventie care au
posibilitatea sa refuleze substantele stingatoare adecvate asupra incendiului ;de
asemenea este necesar sa se concentreze agregate pentru efectuarea unor lucrari
auxiliare ca buldozere,autobasculante etc.
Dupa aprox.6-10 min de la izbucnirea unui incendiu,acesta poate sa cuprinda
3-5 stive,iar uneori si mai mult.
Inca de la prima actiune a serviciului de pompieri civili si a subunitatilor de
pompieri militari se vor folosi pentru stingerea incendiului tevi de refulare a apei
tip B cu diametre mari si tunuri de apa.Daca incendiul nu a luat inca amploare,se
pot folosi tevi cu spuma mecanica.La folosirea concomitenta a tevilor cu apa si a
tevilor cu spuma,cele cu spuma se vor folosi la protejarea stivelor care nu sunt
cuprinse de incendiu.

Se organizeaza sectoare de interventie pentru stingerea stivelor aprinse si

protejarea celor necuprinse de incendiu.Pentru protejarea obiectivelor necuprinse

4
de incendiu,pe partea ferita de vant adica neamenintata de scantei,aschii sau
scanduri aprinse purtate de vant este recomandabil sa se organizeze un sector
independent,unde vor actiona,de regula,muncitori si alte forte chemate in
sprijin,folosind si mijloacele de stingere din dotare ca stingatoare,galeti cu apa etc.
Succesul in actiunea de stingere depinde in mare masura de rapiditatea cu
care se concentreaza efectivele si de introducerea la timp in functiune a unui numar
suficient de tevi catre directiile de propagare a incendiului si de manevrarea lor cu
iscusinta.In caz de vant tevile de refulare a substantelor stingatoare se vor indrepta
contrar directiei de deplasare a curentilor de aer.
Daca pentru stingerea incendiului gasit intr-o stare inaintata nu exista
suficiente forte si mijloace se iau masuri pentru localizarea acestuia pe linia
spatiilor de siguranta.
Pentru localizarea unui incendiu care a cuprins cateva grupe de stive este
necesar sa se refuleze o cantitate de 0,6 l/s la 1 m din frontul de ardere la un spatiu
de siguranta de 25 m si 2 l/s la un spatiu de siguranta de 10 m.
La depozitele de lemn rotund,pentru stingerea incendiului in limitele unei
grupe,intensitatea de refulare a apei se ia egala cu 0,25-0,35 l/s x mp(pentru un
spatiu de siguranta dintre stive de 10m).
Practica a demonstrat ca daca inca de la inceperea actiunii de stingere in faza
initiala a incendiului nu se asigura intensitatea necesara de refulare a apei,in
directia de propagare,atunci stingerea incendiului capata caracter de durata.
Pentru desfacerea stivelor se folosesc muncitori si fortele chemate in
sprijin,precum si efectivele care actioneaza in sectorul respectiv,si cele din rezerva.
In procesul de stingere a incendiului,la inceput trebuie actionat pentru
distrugerea flacarilor de pe suprafetele exterioare ale acestora pentru a reduce
influienta radiatiei termice,apoi se va continua folosirea jeturilor compacte de apa
cu debite si presiuni mari in interiorul stivelor,incepand cu capetele frontale.
Stingerea definitiva si udarea stivelor de cherestea se poate face cu tevi
speciale,folosind un debit de 10-12 l/s,precum si tevi B.
In caz de incendiu la gramezile de rumegus,talas si lemn maruntit,procesul de
ardere se intrerupe prin folosirea jeturilor de apa pulverizata si
compacta,concomitent cu desfacerea gramezii respective.In a doua etapa de actiune
pentru stingere se recomanda sa se foloseasca spuma cu coeficient mare de
infoiere.
Pentru eficienta actiunii de stingere a incendiului,sefii de teava trebuie sa se
apropie cat mai mult de focar,in care scop trebuie sa fie echipati cu costume de
protectie,la nevoie folosind masti si aparate izolante si cu aer comprimat.De
asemenea,se vor lua masuri de asigurare a securitatii lor,atunci cand se urca pe
stive de cherestea sau depozite de busteni.

5
 STINGEREA INCENDIILOR LA FABRICILE DE PARCHET

1.Caracteristicile incendiilor

Sectiile principale si auxiliare ale fabricilor de parchet functioneaza,de

regula,in hale cu suprafete mari.Pericolul de incendiu al proceselor
tehniologice,indiferent de specificul lor,este determinat de prezenta unei cantitati
apreciabile de lemn uscat,de degajarea prafului si rumegusului fin,de existenta
talasului,a unor aditivi,materiale plastice,vopseluri,lacuri si a altor materiale si
substante combustibile si inflamabile.
Incendiile in aceste sectii,in noile constructii, hale de sute si mii de metri
patrati,se caracterizeaza prin propagarea rapida in plan orizontal si vertical,degajare
mare de caldura,fum si gaze toxice.Ele se pot transmite cu multa usurinta prin
instalatiile de ventilatie.Produsele de ardere umplu incaperea si patrund in
conductele de ventilatie.
Indiferent in care sectie izbucneste un incendiu personalul de interventie are
de infruntat pericolul fumului,caldurii si gazelor,unele dintre ele foarte toxice.

2.Stingerea incendiilor

In caz de incendiu,personalul de pe locul de munca trebuie sa intervina cu

promptitudine folosind mijloacele initiale din dotare si hidrantii interiori.Pentru
ca inceputul de incendiu sa fie lichidat imediat,se impune ca prima interventie sa
dea dovada de curaj,pricepere si initiativa,calitati care nu se insusesc decat
prointr-o temeinica pregatire.
Serviciul de pompieri civili trebuie sa intre imediat in dispozitivul prevazut
in ipotezele de stingere si sa se adapteze operativ necesitatilor cerute de
desfasurarea si evolutia incendiului.
Majoritatea sectiilor de productie din cadrul fabricii de parchet sunt
prevazute cu instalatii de sprinklere si drencere,care trebuie mentinute in stare de
functionare,pentru a actiona imediat la localizarea si lichidarea incendiului
izbucnit in sectiile respective.
In timpul recunoasterii,in afara problemelor aratate mai sus este necesar sa
se organizeze minutios nu numai spatiile in care se desfasoara procesul de ardere
ci si cele vecine,precum si estacadele si galeriile.De asemenea,se va controla
intreaga instalatie de exhaustare,cicloanele si buncarele colectoare.
Sectoarele de interventie se organizeaza in interiorul cladirii pe orizontala
si verticala,pe acoperis,in exteriorul constructiilor,la estacade si galerii,precum si
ori unde necesitatile impun.De la prima interventie trebuie luate masuri pentru
oprirea instalatiilor de ventilatie,transport pneumatic si mecanic a deseurilor si
materialelor combustibile,stabilind tevi de apa pentru protectia si supravegherea

6
acestora,precum si de evacuare a meterialelor,care se protejeaza impotriva
caldurii. Pentru stingere se folosesc jeturi de apa refulata prin tevi cu robinet,cu
diametre mici sau pulverizatoare,spre a se evita degradarea
materialelor,masinilor si utilajelor.
In mod obligatoriu in incaperile cu o cantitate apreciabila de praf depus pe
elementele de constructie si utilaje se vor folosi jeturi de apa
pulverizata.Incendiul se va ataca pe directiile principale de propagare,pe cat
posibil circular.
La stingerea incendiilor in camerele de uscare se poate folosi cu succes
spuma cu coeficient mare de infoiere sau abur daca exista instalatii sau
echipament corespunzator.
In scopul folosirii aburului se inchid usile si se opreste functionarea
instalatiei de ventilatie si a intregii uscatorii.
Pentru apropierea de focarele de ardere si obtinerea unor succese rapide in
stingerea incendiilor,se vor lua masuri de evacuare a fumului in zona de ardere si
echiparea personalului care intervine la stingere costume de protectie si
masti,aparate izolante si cu aer comprimat,urmarindu-se in permanenta sa se
respecte intocmai regulile de asigurare a securitatii personalului care participa la
interventie.