Sunteți pe pagina 1din 23

Colegiul "Economic Ion Ghica" Bacău

Specializare: Turism și alimentație-tehnician în turism;

Nume:Bîrzu ;

Prenume: Ștefania Lia;

Clasa: a-XII-a H;

Profesor Coordonator:Buznea Daniela;

Modulul:Dezvoltare durabilă în turism

Pagina1
Turismul Rural în România

Pagina2
Cuprins

CAPITOLUL I ............................................................................................................................................. 5
Generalități și definiții privind turismul rural ............................................................................................... 5
Capitolul II .................................................................................................................................................... 8
Ofertă și cerere pentru turismul rural ............................................................................................................ 8
Capitolul III................................................................................................................................................. 12
Structuri de cazare si alimentatie pentru turismul rural .............................................................................. 12
Capitolul IV ................................................................................................................................................ 14
Ofertă turistică ............................................................................................................................................ 14
Casa memoriala Ion Creanga Humulesti ................................................................................................. 15
Manastirea Sihastria ............................................................................................................................. 16
Ziua 2 in Maramures ............................................................................................................................ 18
Ziua 3 in Maramures ............................................................................................................................... 20
Capitolul V .................................................................................................................................................. 22
Concluzii ..................................................................................................................................................... 22
Bibliografie ................................................................................................................................................. 23

Pagina3
Argument

Drept urmare a profilului pe care il studiez m-am decis să aleg o temă legată de specializarea
mea.
Turismul rural este o componentă cu un mare potențial în turismul românesc doar că din
nefericire acest tip de turism duce lipsă de promovare si dezvoltare în țara noastră.
Așadar am ales tema "Turismul rural în România" tocmai pentru a promova un turism de
calitate și foarte accesibil pentru populație.

Astfel sper că prin intermediul acestei teme să promovez un tip de turism destinat celor care își
doresc să viziteze locuri cât mai aproape de natură și să descopere acea parte tradițională a
României,detașându-se de agitația din orașe, cu un buget destul de redus dar cu o experiență
memorabilă.

Bunătatea localnicilor și ospitalitatea de care dau dovadă îi vor face pe turiști să se simtă ca
intr-o familie mare. Așadar vorba prin care se spune că romănii sunt cele mai bune gazde este
adevărată.

Pagina4
CAPITOLUL I

Generalități și definiții privind turismul rural

Turismul rural reprezintă forma de turism concentrată pe destinatii în spatiul rural, dispunând
de o structură functională de cazare si de alte servicii eterogene
Turismul rural a fost practicat în România multa vreme în mod neorganizat, rezultând din
necesitatea turistilor de a gasi un mod de cazare accesibil si cu un grad de confort mai ridicat
decât în cazul campingurilor sau cabanelor, în timpul vacanțelor lor.

Turismul rural in țara noastră se practică din totdeauna, dar spontan, sporadic, intâmplător și
mai ales neorganizat; forma sa de materializare o reprezintă, incepând cu anii ’20 – ’30 cazarea
la cetățeni a vizitatorilor ocazionali ai unei așezări rurale.
Primele încercări de turism organizat s-au realizat in anii 1967-1968, pentru grupuri de
turiști aflați pe litoralul românesc al Mării Negre.
Se pare că a fost un început promițător , căci în anul 1972 Ministerul Turismului elaborează
ordinal 297/1972, urmare caruia Centrul de cercetare pentru promovarea turistică interantională
procedeaza la identificarea și selectarea unor localităti rurale representative pentru satele
românesti ce urmau a fi lansate in turism. In urma acestor studii, de comun accord cu oficiile
judetene de turism si organele administratiei locale s-a stabilit că pot fi introduse in turismul
intern si international circa 118 localitati rurale.
Cu incepere de la 16 iulie 1973, prin ordinal Ministerului Turismului numarul 744/1973
se declarau , experimental, sate de inters turistic, demumite “sate turistice”, urmatoarele 14
localitati: Letesti (Arges), Fundata si Sirmea (Brasov), Sibiel (Sibiu), Tismana (Gorj), Mirighiol

Pagina5
si Crisan (Tulcea), Racos (Timis), Sfantu Gheorghe (Tulcea), Bogdan Voda (Maramures), Vatra
Moldovitei (Suceava), Poiana Sarata (Bacau), Vaideeni (Valcea).

Totusi pana la inceputul anilor 1990, datorita interdictiei de a gazdui cetateni straini in casele
particulare, turismul rural a fost practic ignorat.

Turismul rural se adresează în primul rând oamenilor dinamici, celor ce iubesc natura și
turismul ecologic, celor ce profită de orice ocazie pentru a se plimba, pentru a practica ciclismul,
drumețiile montane, alpinismul, pentru a admira natura, iubitorilor de sport si aventură,
vânatorilor si pescarilor, cât si celor care considera că vacanța petrecută în mijlocul naturii este o
adevarată sursă de energie si de sanătate.

Pagina6
Pagina7
Capitolul II

Ofertă și cerere pentru turismul rural

Cererea pentru turismul rural ar putea fi structurata pe mai multe segmente:


 Un prim segment ar putea fi reprezentat de tinerii care si-au părasit satele în care s-au
născut, pentru a-si continua studiile sau pentru a gasi un loc de muncă mai bun la orașe, si care
vin aici pentru a-și vizita rudele si pentru a arăta propriilor copii locurile natale, obiceiurile
tradiționale, preocupările și îndeletnicirile sătenilor.

 Un al doilea segment este reprezentat de copii si tinerii, dornici sa cunoasca câteva activitati
legate de crestere si îngrijirea animalelor.

Pagina8
 Un al treilea segment al cererii este oraseanul, care doreste sa scape de stresul cotidian, sa-si
petreaca vacanta într-un mediu curat si sa aiba un regim alimentar sanatos.

 O altă categorie de clienti potentiali este reprezentată de persoanele cu venituri mari, care
doresc să încerce ceva nou și, de obicei, sunt persoanele care au copii, dorind sa le ofere un
mediu atractiv și mai curat de petrecere a vacanțelor.

 Cea mai mare categorie este reprezentata de persoanele cu venituri mai mici, care nu-si
permit sa-si petreaca concediul într-o pensiune clasica.

Pagina9
 Orice persoana care doreste să se relaxeze, sa practice activitati sportive într-un cadru
natural si agreabil, precum și acele persoane, care doresc sa învete câte ceva din tainele
meștesugurilor (olărit, pictat icoane pe sticlă, cojocărit, dogarit, etc,).

Dintre motivatiile turistilor, care formeaza cererea pentru vacantele în mediul rural se pot
enumera urmatoarele:
 Reîntoarcerea la natura, rezultat al necesitatii de relaxare, sanatate;

 Dobândirea unor cunostinte. Petrecându-si vacantele la tara, turistii vor asimila cunostinte
noi si vor dobândi si anumite deprinderi ce dau turistilor satisfactii.

 Placerea de a-si petrece vacanta în locuri pitoresti. Turistii se considera privilegiati pentru
posibilitatea de a vizita locuri atractive prin pitorescul si farmecul lor.

 Dorința de cunoaștere a traditiilor si obiceiurilor. Turiștii doresc să cunoască la fată locului


obiceiuri gastronomice, obiceiurile artizanatului si ritualurilor sătesti.

 Odihna, cura de aer, consumul de alimente proaspete.

 Sportul (precum golf), vânatoarea, pescuitul sportiv, ascensiunile, drumetiile pedestre,


fluviale, pe bicicleta, echitatie turistica.

Pagina10
Existența, în momentul de față, peste 25 de firme ce desfășoară activitate de touroperatori
cu produse turistice rurale. Dintre acestea amintim doar cateva: „Branimex” si „Ovidiu Tour”
Bran (Brasov), „Trans Tour” Praid (Harghita), „Dublion” Campulung (Arges), „Darugus”
Balavanyos (Covasna), „Montana Service” Vidra (Vrancea).

Turismul rural este o forma de turism accesibilă unei mari categorii de clientela datorită
prețurilor reduse. Deoarece este o forma de turism, ce se poate practică în toate anotimpurile
anului, turismul rural contribuie la evitarea aglomeratiei specifice sezoanelor de vârf.

Pagina11
Capitolul III

Structuri de cazare si alimentatie pentru turismul rural

În 1992, Comisia Zonei Montane Românesti si FRDM realizeaza o ierarhizare în cadrul


tipologiei gospodăriei țărănești, din punct de vedere al spațiilor de cazare și al serviciilor oferite
de acestea. Astfel, au fost evaluate 2000 de gospodarii, care au fost clasificate în clase de la I la
IV, privind spațiile de cazare și în clase de confort A,B,C, privind serviciile oferite

Pensiunile turistice sunt structuri de primire pentru găzduire si primirea mesei care funcţionează
in locuinţele cetăţenilor sau in clădiri independente si care asigura, in spatii special amenajate,
cazarea turiştilor si servicii de pregătire si servire a mesei.
Categoria de clasificare a pensiunii turistice rurale este determinata de îndeplinirea în totalitate a
criteriilor obligatorii prevazute si de realizarea urmatorului punctaj minim rezultat din evaluarea
criteriilor suplimentare prevazute
Punctajul minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare este urmatorul:
-de 5 margarete 150 puncte

- de 4 margarete 120 puncte

Pagina12
- de 3 margarete 80 puncte

- de 2 margarete 40 puncte

Certificatele de clasificare eliberate vor fi vizate de D.G.A.C. din 3 în 3 ani. Agentul economic
va solicita vizarea certificatului cu cel putin 60 de zile înainte de expirarea termenului de 3 ani de
la emiterea acestuia sau de la ultima viza.

Cabanele turistice sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusa, functionând în
cladiri independente cu arhitectură specifică, care asigură cazarea, alimentația și alte servicii
specifice, necesare turistilor aflati în drumetie sau la odihna în zone montane, rezervatii naturale,
în apropierea stațiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic.
Cabanele, în functie de amplasamentul lor, pot fi:
1.cabane situate în locuri usor accesibile (altitudine sub 1.000 m, cu acces auto pe drumuri
publice);

2.cabane situate în zone greu accesibile (zone montane de creasta, izolate, fara acces auto pe
drumuri publice).

Pensiunile agroturistice sunt pensiunile turistice care pot asigura o parte din alimentatia
turistilor cu produse din productia proprie.

Pagina13
Capitolul IV

Ofertă turistică

Vacanță 3 zile în Maramureș

Pentru a descoperi tot ceea ce are de oferit superba zonă a Maramureșului, cu frumusețile sale
naturale greu de descris în cuvinte și bogatul patrimoniu cultural istoric, este nevoie poate de o
viață întreagă. Pentru cei care au la dispozitie doar un weekend, un traseu prin Maramureș poate
însemna începutul unei frumoase legături sentimentale cu aceasta zona ce îndeamnă la
reîntoarcere către tradiți

OBIECTIVE TURISTICE VIZITATE:

Mănăstirea Văratec, Mănastirea Agapia, Casa memorială Ion Creangă Humulesti, Manastirea
Neamț,Mănăstirea Sihăstria, Mănăstirea Moldovița ,Bârsana,Mănăstirea Bârsana,Cimitirul vesel
Săpânța,Stațiunea Borșa.

ITINERARIU TRASEU

Bacau – Piatra Neamt – Manastirea Varatec – Manastirea Agapia – Humulesti – Manastirea


Neamt – Manastirea Secu – Manastirea Sihastria – Gura Humorului – Manastirea Voronet –
Manastirea Humor – Suceava – Manastirea Arbore – Radauti – Manastirea Putna – Radauti –
Manastirea Sucevita – Manastirea Moldovita – Campulung Moldovenesc – Pasul Prislop – Borsa
– Viseul de Sus – Sighetul Marmatiei – Cimitirul vesel Sapanta – Borsa – Campulung
Moldovenes – Gura Humorului – Roman – Bacau

Pagina14
Casa memorială Ion Creangă Humulești

În afară de valoarea sa de muzeu (deschis in 1960), casa este un tipic monument de arhitectură
populară, construită din barne groase lutuite, are o prispă îngustă de lut și un acoperiș larg de
draniță, datând din 1830. Construcția a fost restaurată in 1937 prin grija lui Nicolae Iorga.

Interiorul este compus din doua incaperi: tinda, in care era odinioara gura cuptorului, si o odaie
mare, dar joasa, cu trei ferestruici pe latura de rasarit si de miazazi. Interiorul mai cuprinde laita,
de jur imprejurul camerei, acoperita cu laicere, culmea cu cateva straie, opaitul, furca si roata de
tors, vartelnita si o masa.

Pagina15
Manastirea Sihastria

Urcând pe valea tot mai îngustă a pârâului Secu, se ajunge la Mănăstirea Sihăstria (16 Km de
Târgu Neamț și 63 Km de Piatră-Neamț). Șapte monahi ai Mănăstirii Neamț ar fi întemeiat aici o
mică sihăstrie, în jurul anului 1640. Prin lucrările din 1824-1825, realizate prin grijă
Mitropolitului Veniamin Costache și a starețului Dometian al mânăstirilor Neamț și Secu, s-au
ridicat actuală biserică de piatră, corpul de chilii de pe latură sudică, turnul porții și turnul-
clopotnița.

Pagina16
Bârsana

Zona mănăstirii Bârsana este una dintre zonele reprezentative pentru întregul Maramureș.
Aici, construcțiile de lemn se armonizează perfect cu natură iar mănăstirile păr rupte la propriu
dintr-un colț de răi.
Se recomanda cazarea în zonă Barsanei, această fiind un punct din care se poate ajunge cu
ușurință la numeroase dintre cele mai reprezentative obiective turistice din zonă Maramureșului.
Opțiuni de cazare (2 nopți):
Găzduire la mânăstire, pentru o experiență autentică, greu de descris. Prețurile pentru
găzduirea la mânăstire sunt simbolice, fiind de aproximativ 10 lei de persoană în camere comune
de până la 30 de pături. La mânăstiri, opțiunea de găzduire este disponibilă în general doar în
lunile de vară.
Pensiuni. Numeroasele pensiuni din zonă oferă turiștilor experiență autentică maramureșeană,
căutând să păstreze cât mai îndeaproape atmosferă, cultură locală și bucătăria tradițională în
condiții de cazare moderne și confortabile.

Pagina17
Ziua 2 in Maramures

Manastirea Bârsana

 Locație: ieșirea din satul Bîrsana

După o noapte odihnitoare la una dintre opțiunile de cazare alese în Bârsana, prima parte a zilei a
2-a merită dedicată pe deplin unei vizite la Mănăstirea Bârsana, simbol al creștinismului ortodox
din România și un superb exemplu de arhitectură ecleziastica. Sub formă de ansamblu monahal,
mănăstirea este construită din lemn, iar cel mai înalt punct este turnul cu clopotnița (57 m). În
cadrul mănăstirii sunt amenajate diverse muzee, fiecare cu taxa proprie (sumele sunt modice,
aproximativ 2 lei/adult), iar pentru fotografii se plătește o taxa în plus.

Sighetu Marmatiei

Memorialul Durerii (Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei)

Locatie: Centrul Istoric, Strada Corneliu Coposu, nr. 4

Pagina18
Această parte întunecată a istoriei ce nu se aplică doar acestei zone, ci întregii țări, nu trebuie
uitată. Vizitarea muzeului memorial din Sighet reprezintă o experiență profundă, intensă, însă
adesea cele mai dureroase lecții ale istoriei sunt cele ce nu trebuie uitate. Deschis în 1993,
muzeul prezintă într-o lumina obiectivă teme ale represiunii comuniste.

Sapanta

Cimitirul Vesel

Unul dintre cele mai vizitate obiective turistice nu doar din Maramureș ci din întreagă Românie,
Cimitirul Vesel aduce anual numere impresionante de turiști din întreagă lume. Motivul este
modul inedit în care moartea este tratată în acest cimitir. Persoanele plecate dintre cei dragi sunt
sărbătorite într-un mod “vesel”, ușor umoristic, cu cruci viu colorate pe al căror lemn sunt pictate
reprezentații naive ale celor care odihnesc pe acel loc. Pe multe dintre cruci, viață și motivul
morții celor ce odihnesc aici sunt descrise în versuri simple ce demonstrează capacitatea unică a
romanului de a face haz de necaz

Pagina19
Ziua 3 in Maramureș
Stațiunea Borșa

Ultima zi în Maramureș merită să fie dedicată naturii superbe din zonă iar cel mai potrivit loc
pentru relaxare înainte de plecare acasă, înapoi la ritmul haotic al vieții de zi cu zi, este Stațiunea
Borsa, aflată la 62 km de Bârsana. După un mic dejun la pensiune sau la locul de cazare, drumul
poate fi parcurs cu mașină în aproximativ o oră.
Din Borsa, turiștii pot ajunge la Cascadă Cailor prin două metode, fie pe traseul marcat ce
durează în jur de o oră și jumătate pe potecuță, prin pădure, fie cu telescaunul ce operează și pe
perioadă de vară, când pârtia nu este folosită.

Pagina20
Primul telescaun urca la ora 9:00 iar ultimul la ora 17:00 cu un tarif de 8 lei pentru adulti si 5 lei
pentru copii. Din varful partiei pana la Cascada Cailor, de unde incepe si rezervatia naturala a
Muntilor Rodnei, drumul este un coboras prin padure.

Pagina21
Capitolul V

Concluzii

Concluzionând, putem spune că turismul rural și agroturismul reprezintă activități


multifactoriale și nu reprezintă numai sejururi într-o gospodărie rurală, nu reprezintă numai
repaos
Din punct de vedere a spațiului de cazare, al asigurării bazei materiale, agroturismul poate
fi definit că o activitate capabilă să valorifice excedentul de cazare existent în gospodăria
țărănească, pregătit și amenajat special pentru primirea de oaspeți, care poate deveni o ofertă
fermă pentru dezvoltarea turismului.
Din punct de vedere al activităților care gravitează în jurul gospodăriei țărănești,
agroturismul poate fi definit că un ansamblu de bunuri și servicii oferite de gospodăria
țărănească, spre consumul persoanelor care, pe o perioadă determinată de timp, vin în mediul
rural pentru relaxare, odihnă și agrement, cure terapeutice, tranzacții sau afaceri, pentru
satisfacerea unui hobby, inițiere în artă meșteșugurilor tradiționale, pentru studii și documentare,
precum și alte multe alte activități
Produsele agroturistice oferite turiștilor sunt foarte diversificate și pot creă multe
facilități: posibilitatea pregătirii mesei de către turiști din produse proaspete, obținute în
gospodăria rurală; posibilitatea oferită turiștilor de a participă sau de a asistă la o serie de
obiceiuri tradiționale din gospodărie, localitate sau zonă, precum: nunți, spectacole folclorice,
târguri sătești, hore, șezători.

Pagina22
Bibliografie

http://www.scritub.com/geografie/turism/TURISMUL-RURAL-IN-ROMANIA222229319.php

https://www.lapensiuni.ro/ro/extra/romania---vacanta-la-tara,-turism-rural--pensiuni-
agroturistice--18

http://www.referatele.com/referate/geografie/online20/TURISMUL-RURAL-IN-ROMANIA-
referatele-com.php

http://blog.hotelguru.ro/un-traseu-de-3-zile-prin-maramures/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_Memorial%C4%83_%E2%80%9EIon_Creang%C4%83%E2
%80%9D_din_Humule%C8%99ti

https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Sih%C4%83stria

https://ro.wikipedia.org/wiki/B%C3%A2rsana,_Maramure%C8%99

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cimitirul_Vesel_din_S%C4%83p%C3%A2n%C8%9Ba

Pagina23