Prima luni din a doua săptămână după Paşti se mai numeşte Lunea Morţilor, Paştele

Morţilor, Paştele Mici, Paştele Rohmanilor, Paştele Blajinilor sau Matcalăul. Conform
tradiţiei locale, în acesată zi se fac slujbe speciale în cimitire şi se împart mâncăruri
tradiţionale de Paşti, în amintirea tuturor celor adormiţi. Grija pentru cei adormiti este
o îndatorire a credincioşilor ortodocşi. Pomeniri ale morţilor se fac, în mod special, în
sâmbetele din Postul Mare, în sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoşatoarei Judecaţi şi
în cea dinaintea Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt, numită şi Sâmbăta Rusaliilor.

Despre originea sărbătorii "Paştele Blajinilor"

Peste o săptămână după duminica Paştelor, în prima zi de luni, o parte din creştinii
ortodocşi obişnuiesc să sărbătorească Paştele Blajinilor. Care este originea acestei
sărbători?

Biblia nu menţionează Paştele Blajinilor

Nu există nici o referinţă în Vechiul sau Noul Testament care ar indica la vreun
eveniment sau la vreo lege prin care Dumnezeu ar fi lăsat această sărbătoare.

Paştele Blajinilor nu face parte din canonul bisericii ortodoxe

"Pe parcursul anului bisericesc sunt stabilite anumite zile pentru pomenirea deosebită
a celor răposaţi. Una din aceste zile este Paştele Blajinilor şi, deoarece nu este
rânduită în mod strict canonic, în diferite regiuni ale lumii ortodoxe este ţinută la
diferite date, începând cu luni după Duminica Tomei (8 zile după Paşti) până la
Duminica Mare. La unele popoare ortodoxe această sărbătoare lipseşte", a spus despre
Paştele Blajinilor părintele Valeriu Potoroacă.

De ce "Blajinilor"?
Nicolae Băieşu, doctor în filologie şi etnograf, a spus astfel cu privire la originea
cuvântului "blajin", într-un articol publicat de săptămânalul "Timpul":
"Denumirea de blajin vine din slavonul "blajenîi" - blând, bun, cuvios. Conform
imaginaţiei populare, blajinii trăiesc într-o lume îndepărtată, la hotarul între "lumea
asta" şi "lumea cealaltă", ori aproape de rai, pe o insulă înconjurată de Apa Sâmbetei.
Se zice că blajinii descind din Set – unul din fiii lui Adam. Totodată, se crede că ei
umblă goi, sunt oameni scunzi, buni la suflet, paşnici, înţelepţi şi foarte credincioşi.
Se hrănesc numai cu fructe. Bărbaţii se întâlnesc cu femeile doar o dată pe an, timp de
câteva zile la Paşti, când se împerechează (pentru procreare). Blajinii nu ştiu să
calculeze timpul, să ţină sărbători. Semnul că a venit Paştele este sosirea pe apă (Apa
Sâmbetei) a cojilor de ouă roşii pe care creştinii le aruncă pe undele curgătoare în
Vinerea ori sâmbăta din Săptămâna Patimilor.

Părintele Valeriu Potoroacă susţine, însă, astfel: "Înţelesul cuvântului "blajin" e clar.
Iar în slavonă "blajenâi" înseamnă "fericit". Cei răposaţi cu adevărat sunt fericiţi în
comparaţie cu noi, pentru că ei au trecut în viaţa veşnică "unde nu este nici durere,
nici scârbă, nici suspinare".