REACTIA INFLAMATORIE

Reactia inflamatorie reprezinta raspunsul organismului la o agresiune (calor, dolor, tumor,

rubor, functio laesa). Inflamatia reprezinta raspunsul direct al tesuturilor vii la noxe si
stimuli lezionali externi si interni. Ataca tesuturile vasculare si tesuturile conjunctive.
Scopul: inactivarea, distrugerea si izolarea agentului patogen, indepartarea toxinelor si
refacerea zonelor lezate.
Etiologie: Inflamatia poate fi determinata de agenti biologici, fizici sau chimici.
Clasificare:
Inflamatia poate fi:
Acuta: caracterizata printr-un proces de scurta durata dupa un singur proces
lezional. Aparitia exudatului si migrarea neutrofilelor si monocitelor.
Cronica: cand apare un proces prelungit dupa o agresiune continua, repetata si se
asociaza cu prezenta limfocitelor si a macrofagelor. Proliferarea vaselor sangvine si a
tesuturilor conjuntive in focarul inflamator.
Granulomatoasa: forma specifica a inflamatiei cronice ce apare ca raspuns la
anumiti agenti, microbacterii si fungi.

Inflamatia acuta: modificari vasculare, celulare, metabolice

I.Modificari vasculare:
a.modificari de calibru
Vasocontrictie ca raspuns direct la agent prin eliberarea de adrenalina.
Vasodilatatia arteriolilor si deschiderea capilarelor in aria inflamtorie  hiperemie.
b.modificari de flux
Initial o curgere rapida a sangelui dat de vasodilatatie, apoi incetinirea dat de pierderi de
plasma, ceea ce duce la tulburari de flux axial prin vascozitate sanguina.
Vasoconstrictie enulara mediata de histamina si serotonina contribuind la realizarea stazei
venoase.
c.modificari de permeabilitate
cresterea permeabilitatii in mai multe faze:
faza imediata: de scurta durata implica venulele si realizeaza prin endoteliu
constrictii mediate de histamina, faza imediat sustinuta.
Cresterea permeabilitatii se datoreaza lezarii directe a endoteliului dureaza de la
reproducerii leziunii pana cand vasele sunt trombozate sau reparate. Sunt implicate
venulele, arteriolele sau capilarele.
faza tardiva prelungita la 12 ore, sunt implicate:

Mecanismele care explica cresterea permeabilitatii:

a. leziunea vasculara directa, poate fi:
-letala, ducand la descuamarea celulelor moarte
-subletala, modificari celulare si separarea lor
b. contractia microfilamentelor celulare endoteliale sub influenta mediatorilor chimici ai
inflamatiei.
c. leziunea endoteliala mediata de leucocite:
leucocitele adera la endoteliu si elibereaza specii de
rezultatul cresterii permeabilitatii este formarea exudatului alcatuit din:
Fibrinogen, compusi ale sistemului complement, obsonine (CRP, anticorpi), agenti
terapeutici. Accumularea de fibrinogen la tesuturile lezate impiedica intinderea leziunilor
si favorizeaza procesul de reparare.

II.Modificari celulare
Leucocitele ajung in focarul inflamatiei in mai multe etape:
1.marginatia, rostogolirea si aderarea in etapa de staza a hiperemiei circulatiei
sanguine. Se incetineste iar leucocitele se aseaza la periferia fluxului sanguin de-alungul
endoteliului dupa care leucocitele adera la endoteliu si si il pavimenteaza (tapeteaza).
Aderarea leucocitelor se realizeaza prin legarea moleculelor de adeziune complementare
de pe leucocite si de pe suprafata endoteliului.
Moleculele/receptorii de adeziune sunt:
Selectinele E, P, L
Selectinele E sunt sintetizate de endoteliu
Selectinele P sunt sintetizate endoteliu si plachete
Selectinele L sunt sintetizate de leucocite

Imunoglobulinele I CAM-1 (intercelular adhesion molecule)

V CAM-1 (vascular celular molecule)
Integrinele Beta 1, Beta 2

Mecanismele prin care se realizeaza aderarea sunt:

Redistributia moleculelor de adeziune la suprafata celulara.
Exprimarea la suprafata celulelor a moleculelor de adeziune induse de citokine,
interleukina 1 si TNF-alfa tumoris necrosis factor.
Cresterea afinitatii de legare.
Etapele aderarii sunt:
Aderarea: rapida si relativ slaba
Rostogolirea: in care sunt implicate selectinele E, P, L.
Cresterea: intgerinelor prin activarea leucocitelor
Legarea: stabila la endoteliu pe calea integrinelor beta 2
2.diapedeza
La nivelul venulelor leucocitele emit pseudopode (prelungiri) si trec de-alungul
jonctiunilor endoteliale fara a fi acompaniate de trecerea de plasma.
In inflamatia acuta neutrofilele predomina in infiltratul inflamator in primele 6-24 de ore
iar apoi sunt inlocuite de monocite in 24-48 de ore, succesiune explicata prin activarea
diferitelor perechi de molecule de adeziune de diferiti mediatori chimici, explicata de
asemenea de durata de viata diferita a neutrofilelor care este mai scurta. Monocitele
traiesc mai mult.
3.migratia
Directionarea leucocitelor spre locul inflamatiei se realizeaza printr-un gradient chimic
realizat de chemotoxine exo/endogene.
Cele endogene sunt:
Derivati plasmatici
Componenti ai sistemului complement
Sistemul kininic
Sistemul fibrinolitic
Produsi de degradare ai fibrinei
Derivati celulari: leucotriene B4; citokine; interleukina 8 (IL-8)
Produsi de distrugere tisulara: fragmente rezultate prin digestia partiala a colagenului si a
elastinei.
Exogene:
Produse bacteriene, proteine, lipide si proteaze care cliveaza actiunea C5 a
complementului.

Mecanismul chemotaxiei
Legarea agentiilor chemotaxici de receptorii specific de pe suprafata membranei
leucocitare determina activarea fosfolipazei C si formarea de inozitoli3fosfat si de
diaciligliceroli. Prin aceasta calciu celular creste si initiaza contractia elementelor
responsabile de miscarea celulara.
Leucocitele se deplaseaza prin emiterea unui pseudopod care propulseaza celula.
Activarea leucocitelor presupune:
Producerea de metaboliti ai acidului arahidonic
Degranularea si secretia lizozomilor
Modelarea moeculelor de adeziune
4.Fagocitoza (3 faze)
I-recunoasterea si atasarea de particula care urmeaza sa fie ingerata.
a.obsonice: multe microorganisme pentru a fi recunoscute trebuie sa fie
acoperite de obsenine cum ar fi I’c al Img G sau fractiune C3B.
b.nonobsonice pentru ca leucocitele pot recunoaste lipopolizaharidele
bacteriene.
II-ingerarea: leucocitele au receptori pentru I’c si C3B. Ele emit pseudopode care
inconjoara particula respectiva formand un fagotom care impreuna cu granule lizozomale
formeaza = fagolizozomul.
III-degradarea bacterilor se realizeaza prin mecanisme dependente de O2 sau
independente de O2.
5.Eliberarea produsilor leucocitari
Modificarile membranare care se produc la nivelul neutrofilelor si monocitelor in timpul
chemotaxiei si fagocitozei determina eliberarea unor produse nu numai in fagolizozomi
dar si in spatiul extracelular.
Cele mai importante substante eliberate:
Enzimele lizozomale
Metaboliti activi derivati din O2
Produsi ai metabolismului acidului Arahidonic
PG, leucotriene, tomboxani, acesti produsi amplifica leziunile agentului
agresor.

MODIFICARI METABOLICE
Metabolismul proteic
La nivelul focarului inflamatiei apar fenomene de autoliza si se intensifica catabolismul
proteinelor. In plan sistemic au loc modificari ale proteinelor plasmatice care cresc sau
scad.
Sinteza proteinelor plasmatice acute:
Macrofagele activate de agentul inflamator secreta citokine: interleukina 1, TNF-
alfa interleukina6 care sunt reponsabile de raspunsul sistemic a reactiei inflamator:
Febra, secretia de ACTH, leucocitoza, sinteza hepatica a poteinelor de faza acuta.

Functiile proteinelor plasmatice acute sunt:

antiproteazica
de epurare a constituentilor din liza celulelor
de refacere celulara
de neutralizare a moleculelor toxice
de interactiune celulara

Metabolismul lipidic
Cresterea catabolismului lipidic ca acumulare de fosfolipide, colesterol si trigliceride,
dupa care se acumuleaza si produsi ai metabolismului intermediar acizilor grasi si corpi
cetonici.

Metabolismul glucidic
Se desfasoara predominent in anaerobioza ceia ce determina acumularea de ac. piruvic si
ac. lactic cu producerea acidozei in focarul inflamator.

Apa si sarurile minerale

Proteoliza tesuturilor, creste puterea de inbibitie a coloizilor si fixeaza o cantitate mai
mare de apa ducand la edem.

Echilibrul acido-bazic
Degradarea glucozei in anaerobioza duce la accumularea de ac.lactic si scaderea pH.
Efectele acidozei:
Mentine vasodilatatia
Creste permeabilitatea
Chemotactism pentru neutrofile
Stimuleaza activitatea fibroblastilor
Excita terminatile nervoase libere

MEDIATORII CHIMICI AI INFLAMATIEI

I mediatori derivati din plasma:
Sistemul complement: este principalul efector al raspunsului imun umoral.
Componentele sistemului complement C1-C9. Acitvatorii sistemului complement in
inflamatie sunt:
Citoliza, anafilactosie, C3A, C5B determina degranulare plasmocitelor si plachetelor
ducand la eliberarea de histamina.
Chemotaxie C3A, CdA au efect chemotactic asupra PMN, eozinofililor, monocitelor
aderenta imuna, activitate kininica, C2B activatori chinin-like creste permeabilitatea
vasculara.
Coagularea sanguina: Importante sunt C3, C5
 Sistemul kininic, cel mai important bradikinina ca urmarea actiunei creste
permeabilitatea vasculara, vasodilatie arteriolara, vasoconstrictie venulara, durere.
Actiunea de scurta durata fiind inactivata de catre kinaza
Sistemul coagulofibrinolitic
Principalii mediatori plasmina
Degradarea fibrinei alaturi de produsii de degradare a fibrinei (PDF) duc la cresterea
permeabilitatii vasculare si rol chemotactic.
Activeaza C3 transforma kininogenele in kinine; si prekalicreina in kalicreina

Mediatori derivati din celule:

Preformati si sintetizati de nuovo
Preformati: amine vasoconstrictoare, histamina si serotonina care au ca efect
vasodilatatia arteriolelor si vasoconstrictia venulelor, si creste permeabilitatea venulelor.
Enzimele lizozomale care determina cresterea permeabilitatii vasculare
Chemotaxie si leziuni tisulare
Sintetizati de nuovo: absenti in celule de repaus, produsi in timpul activarii
celulare.
1.Mediatori lipidici care sunt metabolismul ac. arahidonic,
PG - vasodilatatoare implicate in producerea febrei si a durerii
Tromboxani – vasoconstrictoare
Leucotriene C4, D4, E4 – vasoconstrictie, bronhoconstrictie si cresterea permeabilitatii
vasculare si B4 cu efect chemotactic.
PAS plachete activating factor determina stimularea plachetara, vasodilatatie, creste
permeabilitatea vasculara.
2.Citokinele cele mai importante in inflamatie sunt:
interleukina 1 si 8
TNF alfa
Care au urmatoarele efecte:
Induc reactia de faza acuta
Au efecte endoteliale si efecte fibroblastice
Interlukina 8 realizeaza chemotaxie si activeaza PMN
3.Oxidul nitric: este un produs de macrofage si determina vasonconstrictie.
4.Radicalii liberi de oxigen: implicati in lezarea celulelor endoteliale ducand la
cresterea permeabilitatii vasculare si distrugerea matricei extracelulare.

Implicarea reactiei inflamatorie in patologie

Avantaje: Inflamatia localizeaza/izoleaza tesuturile lezate
Neutralizeaza/inactiveaza substantele toxice
Distruge microorganismele infectante
Dezavantaje:Disfunctia organului afectat, durere, tumefiere
Ruptura unui organ visceral
Hemoragii
Formarea unui tesut cicatricial excesiv
Propagarea raspunsului inflamator la tesutul sanatos inconjurator