Politici Comerciale

Tematică pentru examenul la diciplina Politici comerciale
Sesiunea iunie 2018
1. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) impactul pe care creşterea nivelului de integrare

la nivelul fluxurilor comerciale şi de capitalîl poate avea asupra comerțului și
politicilor comerciale ale statelor.....
Integrarea economica se produce la mai multe niveluri: integrare coorporativa, integrare
interstatala; intracorporatista; integrarea fluxurilor economice; culturala. Tot acest proces se
desfasoara in noua logica a globalizarii. Globalizarea este impinsa de 2 motoare: progresul
tehnologic- reduce costurile de transport, diversifica productia si intensificarea procesului de
liberalizare comerciala.
Fluxurile comerciale dau masura balantei comerciale (exporturi – importuri). Aceasta este
cantitatea de bunuri pe care o tara vinde in alte tari, minus cantitatea de marfuri pe care
respectiva tara o cumpara din alte tari. Acest calcul include toate tranzactiile internationale de
marfuri si reprezinta balanta comerciala a unei tari.
Fluxurile de capital reprezinta banii trimisi peste hotare, in scopul de a investi pe pietele
externe.
Fluxurile de capital masoara cantitatea neta dintr-o moneda care este cumparata sau vanduta
pentru investitii de capital. Conceptul-cheie din spatele fluxurilor de capital este soldul. De
exemplu, o tara poate avea fie un flux de capital pozitiv sau negativ.
Un sold pozitiv al fluxului de capital implica faptul ca investitiile care vin intr-o tara din surse
externe depasesc investitiile care parasesc tara pentru investitii externe.
2. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) impactul pe care Accentuarea mobilităţii

internaţionale a forţei de muncăîl poate avea asupra comerțului și politicilor
comerciale ale statelor..
Argumentele în favoarea liberalizării, inclusiv a liberalizarii migratiei fortei de munca, ca
mijloc de promovare a creşterii economice şi de reducere a sărăciei se bazează pe anumite
presupoziţii despre economia mondială. Pentru neoliberali, creşterea economică şi reducerea
sărăciei se realizează prin specializarea în acele bunuri şi servicii în a căror producere ţările
sunt cele mai eficiente – cu alte cuvinte, prin practicarea avantajului comparativ. Cu toate
acestea, o asemenea eficienţă nu poate fi descoperită decât printr-o competiţie liberă, în care
sectoarele ineficiente sunt devansate de importurile sectoarelor mai eficiente, astfel,
specializarea producţiei se va desfăşura în paralel cu migrarea forţei de muncă dinspre
sectoarele necompetitive către cele competitive. Pentru ca acest proces să poată avea loc,
trebuie implementate politici de liberalizare care să stimuleze concurenţa şi investiţiile. În acest
sens, cu condiţia adoptării unor politici favorabile pieţei corecte, “globalizarea” poate
reprezenta o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare. Aceasta mobilitate a resursei
umane are efecte positive cat si negative
-ef pozitive: contributia pe care migrantii o au la contributia cresterii economice a tarii si
remitentele unde migrantii trimit sume uriase acasa pentru familiile pe care le-au lasat in tara.
-ef negative: migrantii sunt exploatati si nu li se respecta drepturile fundamentale, de regula
lucratorilor migranti femei si dimensiunile relative ale economiilor implicate la procesul
commercial se masoara prin ponderea de participare la sistemul commercial international.
3. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) impactul pe care Modificarea dimensiunilor

relative ale economiilor implicate în procesele economice îl poate avea asupra
comerțului și politicilor comerciale ale statelor.......
(Dimensiunile anumitor sectoare în cadrul economiei national, modul de caracterizare al
dimensiunii si evolutia sectorului de servicii se realizeaza cu ajutorul unor indicatori. Datorita
numarului foarte mare de ramuri ale economiei, cuprins in sfera serviciilor, modul de utilizare
al indicatorilor este limitat, existând o serie de indicatori considerati mai expresivi in ceea ce
priveste caracterizarea dimensiunilor si evolutiei acestui sector.
a. Populatia ocupata: pondera populatiei ocupate in sectorul serviciilor fata de totalul
populatiei. Acest indicator realizeaza o analiza dinamica a evolutiei si distributiei pe sectoare
a populatiei, tentinta este de crestere de la an la an;
b. Participarea serviciilor la crearea PIB : pondera serviciilor în PIB. Cu ajutorul acestui
indicator se poate caracteriza dimensiunile globale ale sectorului serviciilor.
Proportiaparticiparii serviciilor la realizarea PIB-ului reflecta potentialul, structura si
caracterul dezvoltarii economiei si totodatadovedesteeficenta înalta a activitatiilordesfasurate
în acest sector.)- am gasit pe net
E tot ce am gasit la prof: Astazi dimensiunile relative ale unei economii se exprima prin
ponderea pe care tara respectiva o are in importuri si exporturi, participarea la fluxurile
internationale de capital, prin contributia tarii la progresul tehnologic.
4. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) impactul pe care Reformele care au loc la nivelul
politicilor macroeconomice şi sectoriale naţionaleîl pot avea asupra comerțului și
politicilor comerciale ale statelor.......
Actiunile intreprinse in domeniile monetare/fiscale, ale balantei de plati si ale cursului de
schimb pot avea un impact deosebit asupra productiei nationale comertului exterior si a
mobilitatii fluxurilor de capital. In incercarea de a atrage si mentine sub control fluxurile de
investitii straine directe, din punct de vedere al localizarii sectoriale si regionale si al
dimensiunilor lor, autoritatile acorda numeroase stimulente sau impun restrictii specifice.
Acestea pot deveni relativ usor factori distorsionati la nivelul fluxurilor de export sau import,
limitand volumul fizic al comertului, redirectionand geografic fluxurile comerciale sau
redefinind scala competitivitatii.
Unele dintre state nu mai au acelasi statut dobandit anterior, cum ar fi China si India care sunt
inca economii emergente la nivel OMC, insa dau tonul economiei mondiale si beneficiaza pe
nedrept de statutul vechi.
Marea majoritate a schimburilor se realizeaza intracorporatii cu componente si subansamble,
iar politica comerciala actuala reglementeaza preponderent bunuri finale si trebuie actualizata.
5. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) impactul pe care Transformările de natură

geoeconomică şi geopoliticăîl pot avea asupra comerțului și politicilor comerciale ale
statelor.......
Transformarile de natura geoeconomica si geopolitica cum ar fi renuntarea la cea mai mare
parte dintre barierele traditionale din calea fluxurilor de bunuri, servicii sau capitaluri,
transformari revolutionare in planul logisticii si al comunicatiilor, deschiderea pronuntata a
unei mari economii catre mediul extern, colapsul economiilor de comanda si incetarea
divizarilor economice artificiale au determinat aparitia si dezvoltarea unei economii tot mai
integrate. De asemenea sunt interferente, politica este un factor de influenta pentru sfera
economiei, majoritatea deciziilor si strategiilor de aceasta natura au ratiune politica.
6. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri)Consecinţele macro și microeconomice ale

fenomenelor de instabilitate economicăca principală temă de cercetare în materie de
politici comerciale.............
Cauzele macroeconomice sunt reprezentate de evolutiile ciclice ale Economiei Mondiale care
fluctueaza in amplitudine; pluseurile de recesiune (scaderea bursei); modul de alocare a
resurselor, fortele politice sunt orientate spre capital, nu pe detinatorul de forma monetara, ceea
ce duce la un decalaj de venituri care au alimentat regimul populist
Cauzele microeconomice afecteaza natura si dinamica mediului de afaceri; neincurajeaza sau
estompeaza spiritul intreprinzator. De asemenea, turbulentele care au loc la nivelul diverselor
subsisteme ale circuitului economic si financiar international produc urmatoarele: volatilitatea
preturilor la diferite tipuri de actiuni; puseuri periodice protectioniste; neincrederea in SCI
multilateral si redefinirea echilibrelor economice.
Fenomenele de instabilitate sau criza economica si financiara duc la emergenta unor masuri
protectioniste in politicile comerciale.
Realitatea este ca in asemenea cazuri renuntarea la anumite obstacole comerciale este foarte
directa si ca punerea in aplicare a unor noi bariere comerciale este tot mai vizibila.
7. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri)Turbulenţele care au loc la nivelul diverselor

subsisteme ale circuitului economic și financiar internaţionalca principală temă de
cercetare în materie de politici comerciale.......
Atunci cand izbucnesc turbulente la nivelul diverselor subsisteme ale circuitului economic si
financiar international, regional sau global, atitudinea pozitiva in raport cu dereglementarea si
cu armonia dintre categoriile de actori ai jocului comercial transfrontalier s-au cam schimbat.
In destul de multe cazuri guvernele au reintrodus barierele comerciale, subventioneaza anumite
sectoare economice sau firme, instituie anumite preferinte privind alocarea de fonduri sau
angajarea personalului, toate in numele crearii sau protejarii locurilor de munca sau sprijinirii
producatorilor indigeni.
Tinerea sub control a tentatiei de a reveni la escaladarea protectionismului si inscrierea
ireversibila a decidentilor in directia continuarii liberalizarii in ton cu provocarile noului secol
reprezinta sigur o investitie in viitor.
8. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri)Fragmentarea proceselor productiveca principală

temă de cercetare în materie de politici comerciale......
Unele statistici internationale atesta faptul ca peste 60% din comertul global se compune din
bunuri si servicii intermediare care sunt incorporate in diverse stadii ale proceselor de productie
sau generare de bunuri si servicii destinate consumului final. Acest process de fragmentare a
schemelor productive are importante implicatii asupra fundamentelor politicilor publice cu
privire la schimburile comerciale si ofera noi perspective cu privire la cresterea economica si
generarea de noi locuri de munca.
Teoriile recente cu privire la fragmentare postuleaza ca reducerea costurilor de tranzactie la
nivel global conduce la o mai mare fragmentare a productiei, firmele fiind stimulate sa-si
disemineze diversele operatiuni productive in diverse regiuni.
9. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri)Atitudinea publicului cu privire la valenţele sau

limitele comerţului internaţional, ca flux, şi ale globalizării, ca proces complexca
principală temă de cercetare în materie de politici comerciale........
Ramane acuta problematica reprezentarii diferitelor categorii de actori societali la nivelul
procesului decizional global. Diversele grupuri de interese si publicul larg au perceptii diferite
de ale guvernelor cu privire la valorile sistemului comercial international.
O problema sensibila este cea a legitimitatii actiunilor statelor desfasurate in numele cetatenilor
pe care-I reprezinta. Spre exemplu in cazul existentei unui puternic grup de interese ostil
importurilor poate crea o sursa de presiune in directia restrictionarii acestora.
Putem afirma ca un grup de interese important (cel al consumatorilor) este permanent invocat,
dar mereu ignorant si sacrificat.
10. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri)Emergența unor mega-acorduri preferențiale între

mari puteri comercialeca principală temă de cercetare în materie de politici
comerciale.....
Ca urmare a proliferarii practicilor economice concertate, al aiantelor strategice si a mega-
acordurilor preferentiale intre marile puteri comerciale devine tot mai dificil de facut diferenta
dintre “noi“ si “ei”. Ceea ce trebuie sa preocupe este faptul ca policile comerciale si de investitii
nu mai tin pasul cu aceste transformari revolutionare.
Aceste aranjamente, indeosebi Trans Pacific Partenership Agreement si Trade and Investment
Transatlantic Partenership sunt diferite din punct de vedere calitativ fata de cele aterioare.
Astfel de arhitecturi asociative sunt orientate catre o integrare mai profunda si mai
cuprinzatoare, focalizandu-si cadrul reglementar catre oferirea unei platforme viabile prin
asigurarea unui climat de afaceri definit prin liberalizare, transparenta si predictibilitate.
11. Printre fenomenele și procesele care produc îngrijorare la nivel internațional, putând
influența deciziile de politică comercială, se pot menționa: a; b; c; d; (se va comenta
fiecare într-o frază).. MAI TREBUIE COMPLETATA
a) Contracţia la nivelul cererii agregate ca rezultat al evoluției nefavorabile a nivelului
preţurilor diverselor categorii de active economice-daca cererea agregata se reduce, atunci
nivelul general al preturilor va scadea, antrenand si micsorarea volumului productiei totale fata
de situatia initiala. In acest fel, se tinde catre un nou nivel de echilibru (pret de echilibru),
inferior celui initial, cu efecte benefice privind reducerea inflatiei, dar cu posibile repercusiuni
asupra cresterii ratei somajului (pe termen mediu sau lung)
b) Atenuarea diverselor tipuri de dezechilibre globale şi inversarea procesului care s-a
consacrat sub sintagma „marea modernizare”;
c) Pierderi consistente în planul bunăstării (fie în termeni absoluţi, fie în termeni relativi);
d) Modificarea fundamentelor consumului de bunuri și servicii-comportamentul
consumatorilor determină schimburi între oameni şi de aceea în cazul relaţiei dintre
consumator care dimensionează cererea şi producător, care dimensionează oferta pe piaţă,
cunoaşterea reciprocă este esenţială atât în procesul de cumpărare, cât şi în cel al producţiei de
bunuri şi servicii. Modificarea unuia duce la schimbari majore in a celuilalt.
12. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri)provocarea alimentată de dezideratul asigurării

securității alimentare la scară internațională.....
Pe masura ca evolutiile demografice sun tot mai marcante, statele aflandu-se in diversel faze
ale „tranzitie demografice”, obiceiurile de consum se diversifica, iar veniturile individuale
cresc in practic toate regiunile globului, cererea de alimente avand o evolutie aproape
exponentiala. Tot mai multe state au pus in aplicare politici publice menite sa asigure
securitatea alimentara, procedeaza la acordarea de sprijin intern sau subventioneaza productia
si exportul de produse alimentare. In anumite cazuri, acste scheme de prijin nu sunt posibile,
nu sunt economic valabile sau optime structusaur ssau nu se dovedesc sustenabile ecologic. Ca
atare, decuplate de schimburile comerciale transfrontaliere, ceea ce face sa ne raportam la
instrumentarul de politica comerciala. Este tot mai presanta necesitatea de a se crea premisele
pentru a avea piete ale produselor alimentare corete si previzibile.
13. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) de ce trebuie acordată o mai mare importanță
economiilor- verzi, albastre sau ale creativității...............
O economie verde poate fi considerata o alternatica conceptuala si instrumetala
pentrutraditionala crestere si dezvoltare economica. Se spera ca acest tip de economie
genereaza crestere economica sustenabila si poate contribui mai mult la sporul de bunastare si
la imbunatatirea calitatii vietii. In acest concept se integreaza sinergic mai multe deziderate, in
principal: progres economic sustenabil, bunastare sociala si corectitudinea ecologica.
Realitatea arata insa ca tot mai multe state au optat pentru acest model de dezvoltare adoptand
si incepand sa pun in aplicare strategii de „ crestere economica curata „ sau de dezvoltare „cu
emisiuni minime de poluanti”. Regasim pe plan international tot mai multe exemple de bune
practici in materie. Principala provocare este cea legata de mosul optim de mplenebtare a unui
nou sistem societal care sa fie benefic umanitatiipe termen mediu si lung.
Unii analisti considera ca ecnomia albastra insaemna folosirea marilor si oceanelor si a
resurlelor acestora in scopul asigurarii unei dezvoltari economice sustenabile. Se pleaca de la
ideea ca existenta unor mari si oceane saatoase, prductive si sigure este esentiala pentru un
viitor sustenabil. Pentru alti analisti, economia albastra se refera practic la orice activitate
eonomica conexa cu sectorul maritim. In sprijinul acestei idei se aduce faptul ca oceanul
planeta, gratie resurselor pe care le ofera, ar putea fi considerat a saptea economie a lumii.
Economia albastra este un avantajul tuturor statelor lumii, indiferent daca sunt dezvoltate sau
in cur de dezvoltare, bogate sau sarace, situate in emisfera sudica sau in cea nordica. In primul
rand tarile in curs de dezovoltare au mare nevoie sa fie sprijinite sa adopte si sa implementee
politici publice in acest sens. Ceea ce trebuie inteles pe deplin este ca „economia verde nu se
afla in competitie cu economia albastra, ci in conggruenta sinergica cu aceasta”.
Modernitatea definitorie pentru schimbarea de logica economica dominanta a consacrat si
conceptul de economii sau sectoare creative.Sectorul culturii si al activitatilor creative poate
contribui semnificativ la acumularea de avantaje competitive, poate asigura dotarea cu brand-
uri relevante si poate imbunatati imaginea externa a produselor si serviciilor unei tari. Regasim
tot mai frecvent inlocuirea sintagmei „produs in...” cu sintagma „creat in...” , ceea ce imprune
modificarea perceptiei cu privire la originea produselor si schimbarea de paradigma in planul
participarii la noua ecuatie a comertului international.
14. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) impactul pe care schimbarea de paradigmă în

logica multilateralismului comercialîl poate avea asupra design-ului politicilor
comerciale.........
Comertul international si intregul sistem comercial global trebuie sa se pozitioneze cat mai
corect in raport cu provocarile alimentate de fragmentarea proceselor productive ,de
schimbarea de paradigma in logica multilateralismului comercial si de ritmul diferit cu care
diversele economii nationale se integreaza in economia globala .schimburile comerciale
transfrontaliere raman un vector important in procesele de dezvoltare,acest lucru trebuind
raportat la marile comandamente ale agendei pt dezvoltare in perioada 2015 daca se doreste o
crestere economica inteligenta . Mijloacele la care se poate apela :intarirea cooperarii
interstatale si intrastatale in materie de comert si dezvoltare;constientizarea nevoii de comutare
la nivel global catre logica guvernantei economice;sprijinirea statelor mai putinndezvoltate sa
suporte costurile asociate noii conduite comerciale internationale ;atragerea actorilor nonstatali
si substatali catre procesele decizionale in materie de noeme de conduita in plan
comercial.sistemul comercial multilateral trebuie pus in congruenta cu celelalte sisteme
economice si tehnologice multilaterale toate fiind tratate ca bunuri publice globale insistandu
se asupra transparentei ,credibilitatii si legitimitatii institutiilor operationale ale acestor
sisteme.
15. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) sensibilitatea problemeidemocratismului și

legitimitățiila nivelul sistemului comercial multilateral.........
Democratiscum la nivelul sistemului comercial international.Intr-un registru optimist putem
afirma ca, odata ce negocierile comerciale multilaterale s-au incheiat si negociatorii au
convenit normele multilaterale de conduita, parlamentele statelor membre procedeaza la
ratificarea rezultatetol negocierilor. Mai mult, parlamentele nationale sunt active chiar inainte
ca negocierile sa debuteze si pe parcursul acesora, adoptand acte normative care stau la baza
mandatelor nationale de negociere si monitorizand permanent derularea acestui proces. Se
insista asupra faptului ca, pe masura ce interesul public acordat tratativelor multiaterale va
creste, rolul parlamentelor nationale va spori. Din pacate, tratativele comerciale multilaterale
dureaza tot mai mult, iar pe parcursul acestora se convin masuri care nu sunt intotdeauna
benefice pentru toate componentele societatii civile din tarile participante a sistemul comercial
international. Va trebui sa se inteleaga faptul ca, desi grupul statelor in curs de dezvoltare se
opune deseori adoptarii nor agende de negociere, acesta nu se datoreaza, in principal, faptului
ca aceste state nu-si armonizeaza la timp pozitiile, ci lipsei de vointa a tarilor dezvoltate in a
conveni conditiile si a prelua pe agenda de tratative aspectele de autentic interes pentru cei mai
putin dezvoltati.
16. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) sintagma „Teoria comerţului liber se bazează pe
abstractizări, nu pe evidenţe empirice„........
Are la baza mai ales argumente de natura deductive. Se postuleaza lucruri care, in demografie
sau in sociologie, ar fii luate in deradere daca nu ar fi vrificate empiric.
Teoria liberului schimb sustine ca tarile dezvoltate pierd locuri de munca mai putin calificate,
dar creeaza locuri de munca inalt calificate pentru ca dispun de avantaje competitive in
sectoarele intensive de capital. Datele reale arata ca tari precum SUA pierd locuri de munca in
ambele sectoare. Se mai afirma ca, prin cumpararea de bunuri mai ieftine produse in alte parti
se obtin castiguri notabile care compenseaza pierderile de venituri rezultate ca urmare a
concurentei importurilor.
Se mai sustine ca, urmare a liberului schimb, se castiga mai mult ca urmare a cresterii
economice din tarile concurente decat se pierde ca urmare a concurentei.
17. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) sintagma „Comerţul liber promite ceea ce nu poate
genera„........
Adeptii liberului schimb asigura ca aceasta atitudine s-a dovedit intotdeauna benefica pentru
toti participantii la comertul comercial. Treptat, s-a acceptat si faptul ca Liberul Schimb
genereaza castigatori si perdanti. Ceea ce este reprosabil este ca gama acestora nu este
aleatorie. Liberul Schimb privilegiaza capitalul in defavoarea muncii datorita mobilitatii
internationale diferite. Teoria Liberului Schimb se focalizeaza pe maximizarea veniturilor nu
si pe impartirea acestora. Desi teoria poate fi corecta, L.S. poate dae ca orice tara sa fie bogata,
dar avand mari decalaje intre cetatenii sai.
18. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) sintagma „susținătorii teoriei liberului schimb
folosesc multe argumente care se pot considera a fi expirate„....
Se sustine ca SUA castiga in conditii de liber schimb pentru ca are avantaje comparative in
industiile cu ramuri mari ca urmare a bazei tehnologice superioare si a spiritului antreprenorial
manifestat. Daca ultimul atu poate fi luat in considerare, celalalt nu se mai sustine datorita
schimbarii scalei internsivitatii tehnologice si a rappidei intensifiacri a scalei stiintifice, in
conditiile globalizarii. Se ignora faptul ca SUA a performat in conditiile Razboiului Rece cand
factorii politici constau mai mult decat cei economici.
Realitatea arata ca SUA nu a fost niciodata pusa sa concureze in conditii pure de liber schimb,
nealterate de aranjamente politice. In fond, ni se cere sa credem in preceptele teoretice doar
pentru ca practica nu ne-a oferit situatii contrare.
19. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) sintagma în explicarea liberului schimb „

Prevalează argumentele pe termen lung în detrimentul celor pe termen scurt„...........
 Pe termen lung -Dezvoltarea echilibrată şi armonioasă a economiei în condiţiile unui
anumit nivel de expunere la concurenţa externă,
 Pe termen scurt şi mediu
 Redefinirea structurii exporturilor şi importurilor;
 Îmbunătăţirea arhitecturii geografice a fluxurilor de export-import;
 Redefinirea echilibrelor din balanţele comercială şi de plăţi;
 Îmbunătăţirea raportului de schimb,
Armonizarea structurilor economice productive
20. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) sintagma în explicarea liberului schimb „ S-a
eşuat în tentativa de cuantificare a efectelor promise„..........
Sintagma „S-a esuat in tentativa de cuantificare a efectelor promise” este una dintre cele 10
limite ale teoriei liberului schimb, asa cum au fost prezentate de Ian Fletcher din American
Engineering Asociation. Din aceasta sintagma, se poate deduce ca efectele pozitive promise
de liberul schimb asupra economiei sunt mai mici decat ar fi fost asteptat. Cartea lui Fletcher,
„Free Trade Doesn’t Work”, prezinta argumentele autorului impotriva politicii de liber schimb.
In viziunea lui Fletcher, multi economisti adopta pozitia liberului schimb, deoarece ideile sunt
mai usor de reprezentat matematic, in ciuda faptului ca ipotezele sunt, empiric, false. De
asemenea, Fletcher este de parere ca ar trebui facuta o comparatie intre beneficiile liberului
schimb si costurile acestuia si argumenteaza ca exista costuri mult mai mari decat beneficii. In
consecinta, pentru a proteja unele industrii existente, Ian Fletcher propune un tarif de 20%
pentru toate importurile.
21. În legătură cu vulnerabilitățile teoriei avantajelor comparative, analizați pe scurt

(max. 10 rânduri) sintagma „ Nu există externalități„............
O externalitate apare atunci cand pretul unui bun nu reflecta fidel intreaga sa valoare sau
intregul sau cost. Externalitatea negativa clasica este afectarea mediului ca urmare a
liberalizarii comerciale. Produsul provenind dintr-o tara in care exista standarde ecologice va
fi mai ieftin si va obliga tarile care au standarde mai exigente sa le relaxeze. Acesta va rejudicia
toate statele.
Externalitatea pozitiva clasica este legata de efecul de antrenare al tehnologiei. Progresul
tehnologic este benefic si pentru cei care nu au contribuit la dezvoltarea acelei tehnologii. Din
pacate, un sector intern are produce efecte de antrenare tehnologice poate fi afectat de
concurentii externi subventionati pentru ca sistemele de preturi nu preiau fidel intreaga valoare
pe care aceasta o genereaza.

(max. 10 rânduri) sintagma „ Națiunile tranzaționează doar bunuri și servicii nu și
active și pasive„...........
Adeptii teoriei liberului schimb pleaca de la premise ca natiunile au costuri diferite pentru a
produce anumite bunuri si a preturile snt influentate de costuri. Ca urmare, mecanistemele sale
vo functiona inadecvat daca aceste preturi nu sunt determinate de costuri. Teoria este corecta
daca vorbim doar de buni produse si comercializate in prezent. Din pacate, multu bunuri care
se vand in prezent au fost produse anterior sau urmeaza a fi produse in viitor. Prin urmare,
comertul include si active sau pasive nu doar bunuri si servicii. Costurile acest active si pasive
sunt 0 in prezent. Aceasta poate conduce la importuri irationale ceea ce conduce la indatorare
sau afectarea echilibrelor ecologice.
(max. 10 rânduri) sintagma „ Factorii de producție sunt mobili la nivel național și
imobili pe plan internațional „............
Consider ca afirmatia este una eronata. Spre exemplu, forta de munca care este un factor de
productie poate oricand sa se deplaseze il alt stat ceea ce ii ofera functia de factor de productie
mobil la nivel international. SUA care dorea foarte mult forta de munca inalt calificata a apelat
la “brain hunting” cautand in alte state ceea ce aveau nevoie, lucru pe care l-a si obtinut.
Deoarece este un factor de munca mobil acesta a putut fi transferat in SUA si aceasta a obtinut
forta de munca inalt calificata pe care o dorea,mai tarziu avand avantaj comparativ in anumite
sectoare care inainte nu ar fi putut sa aiba.

(max. 10 rânduri) sintagma „ Creșterea economică pe termen lung este determinată de
eficiența pe termen scurt „.....
Unele vulnerabilități ale teoriei avantajelor comparative (Ian Fletcher)
Asumții simplificatoare:
◦ Nu există externalități;
◦ Națiunile tranzaționează doar bunuri și servicii nu și active și pasive;
◦ Factorii de producție sunt mobili la nivel naționalși imobili pe plan internațional;
◦ Creșterea economică pe termen lung este determinată de eficiența pe termen scurt;
◦ Nu există efecte de economie de scară;
◦ Nu există investiții transfrontaliere;
Liberul schimb contribuie la declansarea unor procese prin care tarile pot achizitiona tehnologii
modern si isi pot expune economiile la acele niveluri de concurenta care le oblige sa-si
sporeasca productivitatea. Cel mai greu ucru se dovedeste demonstrarea corelatiei directe intre
liberalizarea fuxurilor comerciale si cresterea PNB. Desi au fost effectuate numeroase studii in
aceasta directe, multe dintre ele semnaland o corelatie pozitiva intre dezvoltarea schimburilor
comerciale si cresterea veniturilor, soliditatea rezultatelor este incerta. Este greu de
demonstrate, in ce masura tarile care au un comert exterior mai dezvoltat au venituri pe locuitor
ridicat sau, in ce masura tarile cu venituri ridicate au un volum ridicat al schimburilor
comerciale.
25. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) modul în care liberalizarea comercială determină
cumularea de avantaje comparative și adâncirea specializării internaționale..... ;
Liberalizarea scimburilor comerciale poate facilita acumularea de avantaje comparative, dar si
competitive, mai ales in conditiile economiei globale ectuale. In plus, pe aceasta cale este
facilitata modernizarea structurilor productive si a celor de comercializare, se poate obtine o
crestere a nivelului de prelucrare la intern a unor factori de productie naturali, folosirea
eficienta a fortei de munca si atragerea de investitii straine Prin specialiarea in producerea si
comercialiarea unor bunuri pentru care fiecare tara are cele mai mici costuri de oportunitate,
se poate spera maximizazrea bunastarii la scara internationala.
Liberalizarea aduce fara discutii beneficii. Multi economisti celebrii au scos in evidenta
avantajele prezente ca inconstestabile ale liberului schimb; Adam Smith sublinia „ intregul
comert derulat intre doua tari, va fi necesarmente avantajos pentru acestea daca toate taxele
vamale si ale categorii de drepturi vamale vor fi inlaturate si liberul schimb va domni intre
tari”. Un avantaj adus de liberalizarea comerciala este acela ca determina cumularea de
avantaje comparative si adancirea specializarii internationale. Un comert liber imbunatateste
performanteleeconomice nu numai pe calea mai bunei alocari a resurselor de care dispune o
tara, ci prin cresterea productivitatii acestor resurse. Aceasta asertiune se inscrie pe axele
efectelor indirecte de care vorbea Mill. O tara care produce pentru o piata de dimensiuni mai
mari si nedistorsionata de obstacole comerciale, contribuie la redefinirea fundamentelor
diviziunii internationale a muncii, poate folosi mai eficient tehnologii moderne si este mai
motivata sa inoveze si sa modernizeze procesele de productie.
26. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) modul în care liberalizarea comercială contribuie
la generarea de locuri de muncă....
Liberul schimb promoveaza cresterea productivitatii muncii. Comertul international derulat in
conditii de liber schimb, contribuie la cresterea productivitatii muncii in cel putin doua moduri.
Pe de o parte, el se constituie ca o conduita mai propice transferului de tehnologie care
contribuie la cresterea productivitatii proceselor productive. Pe de alta parte, liberul schimb
contribuie la cresterea competitivitatii intr-un mod care stimuleaza anumite sectoare sa devina
mai eficiente si sa-si sporeasca productivitatea. Cresterea anumitor secoare aduce de la sine
cresterea numarului de locuri de munca.
27. Explicați pe scurt (max. 10 rânduri) modul în care liberalizarea comercială contribuie
la sporirea accesului la piețele externe.....
Mai multe studii de specialitate au evidentiat faptul ca liberul faciliteaza accessul la pietele
externe si genereaza crestere economica, spor de productivitate a muncii, sporirea nivelului de
trai, dotarea economiei cu resurse tehnologice moderne, consolidarea operationala a
institutiilor publice, modernizarea infrastructurii si a infostructurii, mai multa stabilitate la
scara regionala si globala.
la maximizarea efectelor de creare de comerț.....
Maximizarea efectelor de creare de comert. Acestea, alaturi de cele de deturnare de comert, au
fost atasate fenomenului de constituire de zone de liber schimb sau de uniuni vamale. Ca
urmare a liberalizarii comerciale, sursele de furnizare mai putin avantajoase din punct de
vedere al costurilor de productie sunt inlocuite cu alte surse de furnizare mai avantajoase din
acelasi punct de vedere. Se considera ca, prin acumularea de efecte de creare de comert, se va
produce un spor de bunastare la nivelul unei economii nationle. Anvengura acestor efecte este
dependenta de mai multi factori, printre care un rol important revine elasticitatii la nivelul
cererii si al ofertei.
la îmbunătățirea climatului investițional dintr-o țară.................
Noile oportunitati de comercializare a bunurilor si serviciilor pe o anumita, piata pot contribui
la redefinira climatului investitional din acea zona, ceea ce va atinge importante fluxuri de
capital aflate in cautarea de oportunitati de valorificare efecienta. Plusul de investitii genereaza
un plus de crestere economica, care se traduce si in cresterea nivelului de satisfacere a
consumatorilor.
la diminuarea riscurilor de imperfectare a concurenței..........
Liberalizarea comerciala contribuie la intensificarea competitiei pe o anumita piata
determinand evitarea aparitiei concentrarilor economice care produc efecte distorsionante.
Confruntate cu concurentii externi, firmele interne vor fi fortate sa isi reduca costurile de
productie si comercializare, sa se retehnologizeze, sa fie mai atente cu clientii lor finalli, sa fie
preocupate de diversificarea paletei de servicii post-vanzare si sa devina mai eficiente. Pe
aceasta cale consumatorii interni vor avea acces la produse de calitate mai buna, la preturi mai
reduse si intr-o diversitate sortimentala superioara.
31. Printre costurile asociate procesuluide liberalizare comercială regăsim: a; b; c; d; e.

(se va comenta fiecare într-o frază).......
Printre cele mai relevanta costuri ale proceselor de liberalizare se pot mentiona:
 Confruntaarea cu practici destul de agresive de patrundere pe piata a unor
competitori externi - toate statele care au pus in aplicare, unilateral sau in baza unor
acorduri bi-, pluri- sau multilaterale, strategii de liberalizare comerciala au constatat ca
au trebuit sa faca fata unor concurente agresive din partea importurilor. Confruntate cu
o astfel de realitate, firmele, indeosebi cele din tarile in curs de dezvoltare, au avut de
ales intre asumarea provocarilor competitionale pe calea reducerii drastice a preturilor
sau pe calea apelarii la alte mijloace de mentinere a cotei de piata si a veniturilor
obtenabile si intarzierea emanciparii economice;
 Inregistrarea unor efecte de deturnare de comert – din punct de vedere teoretic (si
de multe ori si practiv) efectele de deturnare de comert se plaseaza de partea celor care
conduc la diminuarea bunastarii. Deturnarea de comert este, de asemenea, un efect al
zonelor de liber schimb sau al uniunilor vamale si reprezinta inlocuirea unor surse de
furnizare mai eficiente din punct de vedere al costurilor de productie, darr situate in
afara gruparii regionale, cu altele mai putin avantajoase din punct de vedere al preturior,
ca urmare a tratamentului comercial diferentiat. S-a atestat empiric faptul ca, atunci
cand diferentialul de preturi in interiorul zonei de liber schimb sau uniunii vamale fata
de preturile pietei internationale este mare, probabilitatea ca deturnarea de comert sa
reduca bunastarea este foarte ridicata. Alte cercetari au relevat insa ca, daca nivelul
mediu al barierelor comerciale aplicate de statele care au decis sa aplice programe de
liberalizare comerciala este relativ redus, vor aparea prioritar efecte de creare de
comert, si nu de deturnare de comert.
 Dezechilibrarea balantei comerciale – liberalizarea schimburilor comerciale se face
deseori in conditiile in care nivelul de dezvoltare si cel al competitivittii diverselor state
este unul foarte diferit. In aceste circumstante, pot atarea consistente dezechilibre
comerciale care pot determjna o gama variata de efecte de antrenare, deseori negative.
Aceste dezechilibre pot fi conjuncturale ( si atunci sunt gestionate mai usor), dar pot fi
si de natura structurala ( si atunci se declanseaza cercuri vicioase in plan
macroeconomic), care pot sa persiste o mai lunga perioada de timp. S-a demonstrat ca
statele mai putindezvoltate si cele ale caror economii au un nivel redus de diversificare
au dificultati mari sa valorifice oportunitatile care sunt asociate cu procesele de
liberalizare comerciala. Acest efect negativ a insotit permanent procesul de punere in
aplicare a rezultatelor rundelor multilaterale de tratative comerciale, ceea ce a facut ca
grupul statelor in curs de dezvoltare sa dovedeasca reticenta fata de continuarea
proceselor negociative in logica dominanta traditionala;
 Cresterea complexitatii sistemului comercial international – pe masura ce procesul
de liberalizare comerciala avanseaza la nivel regional sau multilateral, se comlplica si
modul de gestionare a echilibrelor sensibile intre economiile nationale. Este oarecum
paradoxal sa constatam ca in sprijinul dezideratului de liberalizare a schimburilor
comerciale se vine cu o retea foarte densa de acorduri sau coduri de conduita foarte
greu de inteles si mai ales de aplicat. Numeroasele acorduri negociate in plan
multilateral se dovedesc greu de aplicat si costisitoare in plan operational, fapt ce
sporeste reticenta multor axtori statali fata de acest tip de liberalizare comerciala. Din
pacate, pentru a reglementa aceeasi problema regasim in acorduri prevederi diferite,
uneori contradictorii, marindu-se nivelul de incertitudine pentru participantii la actul
comercial. Din cauza ambiguitatii care insoteste modul de reglementare a diverselor
aspecte conexe comertului international, se creeaza serse sigure de comportament
protectionist, ceea ce distorsioneaza sustemul comercial global;
 Poate creste nivelul de instabilitate alimentata de dependenta de pietele externe –
deschiderea economiei catre mediul economic si comercial extern este indiscutabil un
lucru benefic, dar avantajele pozitive apar doar atunci cand coeficientul de deschidere
se mentine in limetele rationalitatii macroeconomice. Liberalizarea comerciala nu ar
trebui sa se faca dincolo de posibilitatea autoritatilor publice de a interveveni cand apar
dezechilibre comerciale consistente. Se sustine ca „la un anumit nivel al liberalizarii
comerciale creste vulnerabilitatea la toate nivelurile peisajului social ( lumea afacerilor,
angajati, consumatori, societate civila etc.)”. Lunga perioada in care s-a experimenat
procesul de liberalizare comerciala derivat din punerea in aplicare a rezultatelor
obtinute in cadrul rundelor multilaterale de negocieri comerciale ne-a aratat ca sporirea
accesului la piete a produselor provenind din tarile dezvoltate a accentuat instabilitatea
macroeconomica sau sectoriala in statele in curs de dezvoltare.
32. Protecționismul moderat și compatibil cu conduita comercială multilaterală se
caracterizează prin: a; b; c; (se va comenta fiecare într-o frază)....... MAI TREBUIE
COMPLETATA
 Urmareste restrictionarea accesului produselor straine pe piata interna, la un
nivel considerat a fi acceptabil;
 Se face apel la masuri de natura netarifara aplicate la niveluri considerate a
nu introduce distorsiuni majore in plan economic- cresterea importantei
barierelor netarifare in ecuatia protectionismului contemporan a condus la o mai
profunda constintizare a deficientelor existente la nivelul raportarilor statistice
existente. In aceste conditii, estimarea impactului acestui tip de masuri asupra
economiilod importatoare si asupra firmelor exportatoare s-a dovedit a fi o
adevarata provocare, la care solutii se lasa inca asteptate;
 Uzeaza de intrumente comerciale pentru care s-a convenit o conduita
comerciala multilaterala- o alta forma foarte eficienta de manifestare a
protectionismului contemporan, care este si mai dificil de evaluat si contracarat, se
refera la asa-numitul “protectionism procedural” care consta in daptarea normelor
ce guverneaza recurgerea la barierele netarifare “clasice”, aplicate la frontiera, de
o maniera care sa usuusureze grupurilor interne de interese accesul la protectia
conferita prin aceste masuri.
33. Atitudinea autarhică se caracterizează prin: a; b; c; (se va comenta fiecare într-o

frază)....... MAI TREBUIE COMPLETATA
Printre obiectivele pe termen scurt și mediu urmărite de state prin intermediul instrumentelor
 Reprezinta o stare de fapt definita prin izolarea in plan comercial;

 Se apeleaza la masuri directionate esential catre interiorul economiei
 Se ignora deliberat avantajele participarii tarii la circuitul economic mondial
 Da expresie tendintei de a se dezvolta cu orice pret, anumite sctoare sectoare ale
economiei, apelandu-se la masuri radicale care pot merge pana la stoparea
importurilor
34. Printre obiectivele pe termen scurt și mediu urmărite de state prin intermediul
instrumentelor de politică comercială regăsim: a; b; c; d; e. (se va comenta fiecare
într-o frază)....... MAI TREBUIE COMPLETATA
 apararea suveranitatii nationale
 apararea industriilor incipiente- protejarea lor pana cand devin competitive pe piata
internationala, INSA, ele pot deveni dependente de ajutor si sa-si mentina statutu
de industrie infanta la infinit, pot fi ineficiente si discrimina, ba chiar sabota
industriile eficiente
 programe de dezvoltare economica
 politici industriale
 presiunea grupurilor de interese (public choice analysis)
35. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) argumentul apărării suveranității naționaleadus
în favoarea protecționismului.....
Acest argument a fost deseori folosit pt a justifica apelarea la instrumentele de politica
comerciala in favoarea anumitor sectoare economice. S-a considerat ca anumite evolutii
politico militare se pot dovedi potrivnice intereselor unei tari, aceasta trebuind sa si asigure
autoaprovizionarea cu materiile prime strategice, cu masini si utilaje. Spre ex, vulnerabilitatea
liniilor de productie japoneze a fost demonstrata de incapacitatea sa de a remedia in timp util
deteriorarile produse de submarinele aliate de razboi navelor de lupta proprii in timpul celui
de al 2RM. Alt exemplu il reprezinta SUA, care a aplicat numeroase programede sprijinire a
industriei interne constructoare de nave pentru a mentine cunostintele si experienta din acest
domeniu. Conform acestor reglementari, toate navele care erau folosite de companiile
americane de navigatie trebuiau sa fie produse in santierele americane iar transporturile
oceanice intre porturile din SUA trebuiau sa se faca cu nave construite pe teritoriul acestei tari.
Argumentul apararii nationale a apelat permanent la publicul larg care este preocupat constant
de faptul ca propria tara va deveni dependenta de alta tari care detin controlul asupra resurselor
strategice. Multe grupuri de interese au folosit acest argument atractiv pt a obtine protectia pt
sectoarele lor de interes fata de concurenta externa. Din acelasi motive, in majoritatea tarilor
au primit un tratament comercial preferential atat prin protectie cat si prin stimulate, o serie de
sectoare cum ar fi siderurgia. Si in prezent multe produse intesive tehnologic sunt procurate
preferential de pietele inteene din aceleasi considerente ceea ce distorsioneaza fluxurile
comerciale, imperfecteaza concurenta si distorsioneaza determinantii comertului international
36. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) argumentul industriilor incipiente (infant

industry)adus în favoarea protecționismului..............
Parintele acestei filosofii, Alexander Hamilton considera ca sectoarele prelucratoare din noile
tari independente dispun de avantaje comparative latente care le vor permite in timp sa
concureze pe pietele externe. El avertiza ca tanara industrie prelucratoare din aceste tari nu are
sanse de supravietuire in perioada de inceput din cauza puternicei concurente a firmelor mult
mai mature in plan concurential. El a considerat ca solutia care se impunea era aplicarea de
taxe vamale majorate la importul de produse in SUA oferind firmelor americane protectia
adecvata pana cand se vor maturiza pentru a rezista concurentii. Japonia a fost extrem de
eficienta in sustinerea anumitor sectoare economice. In intreaga perioada postbelica, Japonia a
dezvoltat industiile de prelucrare a metalelor in pofida faptului ca nu dispune de resursele
naturale necesare. Acest obiectiv a fost realizat prin eliminarea taxelor vamale la minereuri si
concentrate minerale si prin aplicarea unor taxe vamale ridicate la metale prelucrate. Sprijinul
guvernamental pt anumite sectoare care pot avea in perspectiva avantaje comparative poate fi
o strategie de dezvoltare deosebita si eficace. Totusi, a stabili care sectoare sprijina industriile
incipiente este deseori o decizie de natura politica mai degraba decat economica.
Protectionismul ete mai usor de sustinut folosind acest gen de rationament pt ca managerii
companiilor producatoare, lucratorii ei actionarii sunt sensibili la aceste argumentebsprijinind
protectionismul la import si stimulatea exporturilor. Mai mult, odata ce un sector a dobandit
protectie se va manifesta ulterior o puternica opozitie fata de renuntarea la aceasta, multe
sectoare incipiente continuand sa fie protejate si dupa ce au atins stadiul de maturitate.
37. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) argumentul menținerii locurilor de muncăadus în
favoarea protecționismului.......
-Companiile din tarile dezvolatate considera ca sunt amenintati de importurile porvenind din
tarile care dispun de forta de munca mai ieftina. Pentru a mentine gradul existent de ocupare a
fortei de munca firmele si lucratorii solicita protectie in raport cu concurentii externi. oficialii
guvernamentali care sunt sensibili la somaj devin sensibili si la solicitarile aduse de adeptii
protectionismului. Acest tip de sprijin poate fi doar temporar (ex:sprijinul acordat de
autoritatile americane companiei Harley-Davinson pentru a face fata concurentei
producatorilor japonezi permitandu i sa si reconstruiasca imaginea pe piata). Pe termen lung
pe de alta parte putem lua ca exemplu sprijinul acordat industriei navale. De cele mai multe ori
atunci cand se castiga locuri de munca sunt adesea in sectoarele care si au pierdut avantajele
comparative ceea ce genereaza alocarea ineficienta a resurselor umane.Pe masura ce se castiga
locuri de munca in sectoarele concurate de importuri se pierd locuri de munca in cele care
produc pentru export.Mai mult de atat ,masurile protectionniste scumpesc produsele importate
acest lucru conducand la reducerea cererii pentru acele produse si implicit la pierderea locurilor
demunca.In plus ,companiile multinationale si fara masuri protectioniste isi localizeaza
anumite productii in zonele care ofera maximum de avantaje competitive.
38. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) argumentul presiunii grupurilor de intereseadus

în favoarea protecționismului.......
Acest tip de interventie ajuta doar anumite grupuri de interse afectand interesele altor
grupuri.Multe masuri de politica duc la scumpirea produselor si distorsioneaza raportul optim
dintre cerere si oferta.Anumite grupuri de interese domina interesul general asupra anumitor
aspecte ale vietii economiceAcest tip de argument in favoarea politicilor protectioniste si a
stimularii exporturilor sugereaza ca consumatorii reprezinta un grup numeros dar mai putin
organizart care nu sesizeaza efectele negative indirecte si directe ale acestor masuri fiind
amagiti cu efectele pozitive.Astfel ,politica comerciala a unei tari influenteaza tranzactiile
comerciale internationale.Grupurile protectioniste tind sa fie mai influente in pastrarea
restrictiilor comerciale.Comertul cu voturi joaca si el un rol foarte important in determibarea
influentei grupurilor de interese.La nivel national ,introducerea oricarei protectii pentru o
anumita industrie pare sa fie respinsa.Regulile de vot adoptate de state pentru a lua decizii
colective afecteaza semnificativ influenta grupurilor de lobby.Grupurile protectioniste tind sa
fie mai influente in pastrarea restrictiilor comerciale..
39. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) argumentulProgramelor de dezvoltare

economicăadus în favoarea protecționismului.....
Dezvoltarea echilibrata si armonioasa a economiei nationale reprezinta obiectivul strategic al
oricarei tari in curs de dezvoltare.Tarile care sunt dependente de exporturile unei game relativ
restranse de produse trebuie sa opteze pentru diversificarea structurilor productive pentru a
stabiliza incasarile valutare.Tarile in curs de dezvoltare au pus in aplicare strategii de
promovare a exporturilor si au incurajat firmele nationale sa si internationalizeze activitatile si
sa penetreze noi piete cu scopul de a valorifica avantajele competititve de care dispun.Altele
au adoptat strategii de substituire a importurilor si astfel au sprijinit dezvoltarea sectoarelor
productive interne folosindu se de barierele comerciale.Sub incidenta acestor tipuri de
programe de dezvoltare companiile multinationale au procedat la delocalizarea unor facilitati
de productie ina ceste tari pentru a atenua impactul negativ alobstacolelor comerciale.S au
justificat numeroase masuri de politica comerciala de natur protectionista sau de stimulare a
exporturilor care au dus la dezvolarea economica in tarile africane si latino americane.Efectul
acestor strategii a fost mentinerea ineficientei in alte sectoare. Pentru a promova exporturile
este nevoie de multe fonduri . in concluzie, orice incercare de a induce factori nespecifici in
procesele de specializare internationale este sortit esecului.
40. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) argumentul Teoriei comerțului strategic adus în
favoarea protecționismului.....
-Interventia autoritatilor publice de a ajuta anumite sectoare sa concureze pe plan international
produce de regula pierderi de bunastare pe termen lung.La adresa protectionismului se prezuma
ca firmele opereaza pe piete perfect concurentiale. In fiecare tara,consumatorii su posibilitatea
sa isi procure bunurile si serviciile de la cele mai mici preturi posibilesi de la cei mai
competitivi producatori. Teoria comertului strategic ofera explicatii pentru interventia
autoritatilor la nivelul schimburilor comerciale sustinand justetea cererii de protectie din partea
anumitor sectoare ale economiei. Teoria comertului strategic se aplica acelor sectoare care pot
sustine doar un nr limitat de mari companii producatoare din cauza costurilor ridicate de
dezvoltare a noilor produse. Teoria sustine ca maximizarea bunastarii nationale se obtine daca
va fi practicat acel tip de politica comerciala care contribuie la cresterea competitivitatii
firmelor interne la nivelul unor sectoare oligopoliste. Un exemplu de industrie ar fi industria
aeronautica. Autoritatile publice din majoritatea tarilor industrializate sprijina anumite sectoare
pentru a obtine campioni la scara internationala. Acest proces modifica substantial
determinantii comertului international si natura politicilor comerciale.
41. Printre argumentele aduse în defavoarea protecționismului putem mențion: a; b; c;

d; e (se va comenta fiecare într-o frază)...... MAI TREBUIE COMPLETATA
a) distorsiunea mecanismului pietei
b) pierderea in planul bunastarii – duce la cresterea atat a surplusului producatorului, cat si a
surplusului consumatorului; prin aplicarea barierelor concurenta este deteriorata, plaja de
optiuni se injusteaza concomitent cu cresterea preturilor pt acele produse + minimizarea
calitatii
c)costuri suplimentare pt firmele exportatoare
d)presiuni asupra proceselor de redistribuire a veniturilor – cazul tarilor in curs de dezvoltare
care isi permit sa cumpere doar produsele importate de la actori eficienti, nu sa produca si sa
cumpere autohton
e) incurajeaza prezervarea ineficientei la nivelul proceselor productive – descurajeaza
inovarea, modernizarea firmelor, restructurarea, eficienta si imbunatatirea
42. Noul protecționism are ca obiective: a; b; c; d, e. (se va comenta fiecare într-o

frază)...... MAI TREBUIE COMPLETATA
Concentrarea activităţilor economice la nivel regional nu la nivel global;
Accentuarea cat mai pronunţată a dependenţei locale şi regionale;
Considerarea protecţiei mediului drept o prioritate esenţială pe agenda forurilor decizionale;
Considerarea îmbunătăţirii proceselor de producţie şi a minimizării efectelor negative ca
obiective cel puţin la fel de importante ca şi îmbunătăţirea produselor în sine;
43. Printre grupurile de interese care pot fi lezate de aplicarea măsurilor protecționiste
regăsim: a; b; c; d; e (se va comenta fiecare într-o frază)...... MAI TREBUIE
COMPLETATA
Consumatorii,
Industriile care folosesc input-uri provenite din import;
Comercianţii;
Exportatorii;
Companiile transnaţionale
44. Printre deosebirile dintre politica comercială și politica în domeniul concurenței

regăsim: a; b; c; d; e (se va comenta fiecare într-o frază)...... MAI TREBUIE
COMPLETATA
-Solutii compensatorii – au migrat in zona politicii in domeniul concurentei

-Conduita internationala pentru o conduita concurentiala
-Masuri concentrate la granitele comerciale, frontiera comerciala
-Politica comerciala vizeaza autoritatile publice (de stat sau cu evidenta participare a statului)
PC este responsabilă pentru tranzacţiile externe, PDC se ocupă de tranzacţiile interne;
PC guvernează alocarea resurselor între pieţe, PDC face acelaşi lucru dar în interiorul aceleiaşi
pieţe;
PC apelează la măsuri aplicabile la frontieră, PDC recurge la măsuri aplicabile în cadrul pieţei
naţionale;
Instrumentele cu care operează PC sunt legate de produse, cele ale PDC sunt legate de
producători;
PC vizează acţiuni ale autorităţilor, PDC vizează acţiuni ale firmelor.
Menţinerea unui climat concurenţial funcţional este o cerinţă fundamentală a economiei de
piaţă;
Concurenţa poate fi definită ca”preocuparea pentru asigurarea funcţionării corecte a regulilor
jocului comercial atât din punct de vedere al autorităţilor publice cât şi al agenţilor economici
şi al indivizilor”
Concurenţa este bagheta magică ce ordonează folosirea optimă a resurselor, iar monopolul este
generatorul ineficienţei;
Starea de normalitate nu este concurenţa pură şi perfectă ci concurenţa funcţională.
O politică în domeniul concurenţei este necesară pentru că:
Actorii privaţi şi autorităţile publice se comportă deseori într-o manieră care imperfectează
mediul concurenţial;
Companiile producătoare percep presiunile concurenţiale drept mijloace care le limitează
libertatea de mişcare,
Concurenţa generează incertitudine şi comportament anticoncurenţial
Firmele caută mijloace noi pentru a menţine şi spori marja de profit iar pe calea aranjamentelor
comerciale şi a unor practici abuzive pot imperfecta concurenţa
45. Printre principalii purtători ai cererii de protecție regăsim: a; b; c; d; e (se va comenta

fiecare într-o frază)...... MAI TREBUIE COMPLETATA
Companiile din sectoarele concurate de importuri;
Grupurile sindicale;
sectoarele intensive tehnologic;
Grupurile ecologiste.
46. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) oferta de protecție............
Furnizorii de protecţie sunt acei oficiali care au responsabilităţi legate de “edictarea legislaţiei
protecţioniste, punerea în aplicare a legislaţiei şi negocierea unor concesii comerciale cu alte
guverne”;
Pe palierul politic se regăsesc membrii legislativului, vârfurile executivului, iar pe palierul
administrativ se regăsesc funcţionarii publici;
Rolul primordial revine palierului politic dar şi cel administrativ poate dobândi o anumită
autonomie funcţională;
Acordarea unor favoruri protecţioniste generează susţinători şi opozanţi;
Se poate ajunge şi la “simularea”acordării protecţiei scopul fiind satisfacerea grupurilor de
presiune nu acordarea protecţiei;
Se poate acorda protecţie şi indirect atunci când se doreşte satisfacerea cererilor de protecţie
fără a atrage adversitatea susţinătorilor liberului schimb.
47. Printre principalele costuri asociate practicării de măsuri protecționiste se pot

menționa
-Diminuarea eficienţei cu care operează economia protejată;
-Efecte redistributive în detrimentul utilizatorilor produselor protejate;
-Costuri ridicate suportate de consumatori;
-Înrăutăţirea competitivităţii externe a unor sectoare care folosesc imput-uri importate;
-Creşterea preţurilor la anumite produse îndeosebi la cele cu elasticitate redusă a cererii
-Preţurile majorate la unele produse reprezintă, de fapt, reducerea veniturilor reale din e-
economie;
-Riscul apariţiei unei adevărate spirale protecţioniste.
-Forţarea alocării suboptimale a factorilor de producţie;
-Reducerea ritmului de creştere economică prin majorarea preţurilor pe piaţa internă şi prin
determinarea ramurilor interne să folosească echipamente industriale mai puţin performante;
-Protecţionismul diminuează capacitatea de absorbţie a unor pieţe reducând oportunităţile de
export pentru o serie de companii.
48. Printre trăsăturile protecției economiei naționale prin intermediul instrumentelor de
politică comercială regăsim: a; b; c; d; e (se va comenta fiecare într-o frază)......
a) Politica comerciala reprezinta doar una dintre modalitatile care pot fi utilizate pt protejarea
economiei nationale. – Cea mai adecvata modalitate de a face fata concurentei externe este
crearea fundamentelor sustenabile ale competitivitatii sectoarelor economice expuse la
concurenta externa. ( o economie dezv, cu un mediu de afaceri favorabil, actori economici cu
avantaje competitive, inscrisa pe coordonatele intensivitatii tehnologice se poate proteja in
mod natural de concurenta straina.)
b) Protejarea economiei nationale prin intermediul instrumentarului de politica comerciala se
face utilizand instrumente specifice. – In mod traditional, in ecuatia protectionismului s-a
apelat la instrumente tarifare, paratarifare, netarifare (mix de politica comerciala); multe dintre
ele apartin mai degraba altor politici sectoriale!acest “imprumut deseori neremunerat” sa fie
folosit doar pt o perioada determinata de timp.
c) Arhitectura protectiei economiei nationale prin intermediul instrumentelor politicii
comerciale este un sistem care trebuie corelat cu prioritatile macroeconomice. – Optim ar fi ca
in procesul de elaborare a pachetului de instrumente protectioniste sa se porneasca de la
analize cuprinzatoare care trebuie sa evidentieze sectoarele economice care se pot dovedi
viabile in raport cu principalele trenduri din economie.
d) Protectia prin intermediul instrumentelor de politica comerciala trebuie sa stimuleze
dezvoltarea economica generala si schimburile comerciale transfrontaliere. – Protectia
acordata unor activitati sau sectoare economice trebuie stabilita in baza unor calcule economice
minutioase care sa vizeze maximizarea efectelor benefice si minimizarea celor negative.
e) Protectia comerciala trebuie sa asigure perspectiva reala a relevarii viabilitatii sau macar a
insanatosirii sectorului protejat. – Apelarea la masuri de protejare a economiei cu ajutorul
instrumentarului de politica comerciala se face din ratiuni conjuncturale(aparitia intempestiva
a unor stari de fapt atipice la nivelul unor sectoare ale economiei) sau structural (reasezari de
fond la nivelul scalei avantajelor competitive).
49. Printre argumentele specifice care se pot aduce în favoarea protec: a; b; c; d; e (se va
comenta fiecare într-o frază)......ției vamale regăsim: a; b; c; d; e (se va comenta
fiecare într-o frază)......
a) divergenta dintre costurile si avantajele sociale si cele private – In acest caz, nu exista un
interes palpabil pt internalizare, ci dimpotriva. Spre exemplu, incarcarea importului de petrol
cu drepturi vamale speciale (accize) se justifica si prin faptul ca arderea produselor petroliere
polueaza atmosfera. Uneori, prin taxe vamale, ar disparea discrepante dintre costurile sociale
si cele private. (conform teoriei ec standard, avantajele sociale le depasesc pe cele private cand
consecintele favorabile ale unui produs de productie revin in totalitate societatii)
b) protectia tarifara sustine ramuri importante din punct de vedere social, strategic sau
economic - Nu se permite ca acestea sa fie afectate in mod nefavorabil de concurenta straina.
Adesea este ceruta o protective vamala speciala pt. asa-numitele “ramuri tinere” ( infant
industries)
c) se protejeaza forta de munca locala si locurile de munca - in fata concurentei exercitate de
produsele straine, la costuri mai reduse
d) taxele vamale conduc la cresterea preturilor, reduc importurile, stimuleaza productia interna,
ocuparea fortei de munca si cresterea veniturilor producatorilor –prin taxa vamala se reduc
importurile, iar prin aceasta, se stimuleaza productia interna si se majoreaza gradul de utilizare
a fortei de munca si cresterea veniturilor producatorilor
e) taxele vamale contribuie la diversificarea structurii industriale – Daca o tara doreste sa
produca pe plan intern anumite produse, cel putin pt. o perioada de timp, o asemenea productie
trebuie aparata de concurenta exercitata de produsele provenind din strainatate.
50. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) tariful vamal ca principal instrument de

implementare a politicii vamale..........
Tariful vamal este un catalog care cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii
vamale, precum si taxele vamale percepute asupra fiecarui produs/grupa de produse. Ca regula
generala, sunt cuprinse in acest catalog si produsele scutite de impunerea vamala la importul
lor pe teritoriul vamal al tarii respective (sau la export). Practica comertului international a
consacrat tariful vamal ca principal instrument pt. reglementarea schimburilor comerciale
externe, potrivit intereselor economice nationale ale statelor. Aceasta practica a fost legiferata
in articolul XI al “GATT”, prin care se stabileste ca partile contractante la acest accord nu vor
institui si nu vor mentine alte prohibitii si restrictii la import in afara taxelor vamale. Tarifele
vamale, implicand impunerea vamala, sunt instrumente de politica comerciala, admise de catre
conduita comerciala multilaterala (GATT/OMC), cu conditia sa nu fie prohibitive, cu ajutorul
carora se protejeaza piata interna de concurenta straina, pe baza carora se pot negocia concesii
tarifare sau se pot institui masuri de discriminare in relatiile comerciale cu anumite state.
51. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) mecanismul metodologic al aplicării regulilor de

incadrare tarifară a mărfurilor.........
Cele 6 reguli 1)clasificarea marfurilor este legal determinata de termenii pozitiilor si de notele
sectiunilor si capitolelor ; 2) extinde sfera de cuprindere a pozitiilor pt. a acoperi si articolele
incomplete sau nefinite cu conditia ca acestea sa cuprinda caracteristicile esentiale ale
produsului complet/finit; claseaza in aceeasi pozitie cu articolul montat, articolul complet
prezentat in stare demontata/nemontata; extinde cuprinderea pozitiilor care mentioneaza o
singura materie determinata/a produselor compuse dintr-o materie determinata. 3) enunta
principiile de clasificare a marfurilor susceptibile a fi clasificate in mai multe poziti. Marfa va
fi clasificata la pozitia specifica. Bunurile compuse din materii diferite se incadreaza dupa
natura articolului care le confera caracterul esential. – contribuie la promovarea produsului;
exista motivatia de a face produsul mai atragator, de a servi si a prelua reziduuri. 4)se aplica
marfurilor care in functie de noutatea lor nu sunt reprezentate specific in niciuna dintre pozitiile
S.A(sistem armonizat). Aceasta regula permite a le incadra la pozitia aferenta celor mai
asemanatoare caracteristici, utilizare si este necesara datorita progresului tehnologic rapid si
dificultatii de a codifica totul.- apar produse ce nu sunt regasibile; 5)reglementeaza clasarea
cutiilor si a huselor prezentate impreuna cu marfurile carora le sunt destinate. Rezolva
problema ambalajelor care contin marfuri. Ea nu se aplica cand cutiile si materialele de
impachetat sunt susceptibile utilizarii repetate. Ele se vor clasa la initiativa fiecarei tari. Se face
clasificarea in functie de dispozitiile pe care le considera tara respectiva cele mai potrivite. 6)
prevede ca incadrarea produselor in subpozitiile unei pozitii tarifare se determina prin
respectarea prevederilor acelor subpozitii si notelor de subpozitii cu care se afla in relatie si,
obligatoriu cu respectarea regulilor prezentate anterior. Nu pot fi comparate decat subpozitiile
aflate pe acelasi nivel. Fiecare agent economic poate determina pozitia tarifara a marfurilor
sale consultand nomenclatorul vamal.
52. Explicați pe scurt (max. 10 rânduri) de ce este importantă determinarea corectă a

originii mărfurilor care fac obiectul tranzacțiilor comerciale.......
Determinarea corectă a originii mărfurilor este importantă, deoarece originea produselor este
o informație esențială pentru obținerea unor regimuri comerciale preferențiale. În funcție de
origine se determină cuantumul taxelor vamale și natura formalităților vamale. Menținerea
originii trebuie să figureze pe toate declarațiile vamale. Atunci când un produs este rezultatul
unor intervenții productive în mai multe țări, se consideră originar din țara în care a suferit
ultima transformare substanțială. Această transformare substanțială se determină prin : metoda
saltului tarifar și metoda valorii adăugate. Originea poate facilita agentului economic realizarea
importului la taxe mai reduse sau chiar în condiții de exceptare de la plata acestora, dar poate
acționa și ca o frână pentru importuri, fiind, în acest caz sinonimă cu contingentele cantitative
cu taxele antidumping și compensatorii, cu formalitățile specifice (licențe ex.). Menționarea
originii ajută la urmărirea și controlul operațiunii de import.
53. Printre regimurile comerciale suspensive de fiscalitatea vamală se pot menționa: a;

b; c; d; e (se va comenta fiecare într-o frază).....
a) tranzitul
b) antrepozitarea vamală
c) perfecționarea activă
d) transformarea mărfurilor sub control vamal
e) admiterea temporară a mărfurilor
a) constă în transportul mărfurilor străine între două vămi, de la frontieră la interior și invers,
sau între două vămi de frontieră pentru cele transportate în trafic internațional. Se încheie prin
export /import. (statele sunt interesate să încurajeze tranzitul pe teritoriul lor, acesta fiind o
importantă sursă de venituri – ca urmare a utilizării căilor și mijloacelor de transport, a
porturilor, depozitelor etc.-. Scopul este pur fiscal.)
b) reprezintă orice loc aprobat de autoritatea vamală și aflat sub supravegherea acesteia, unde
mărfurile pot fi depozitate.
c) prin perfecționare se înțelege prelucrarea datelor, transformarea mărfurilor, repararea lor și
utilizarea anumitor mărfuri definite în conformitate cu raportul vamal care, deși nu se regăsea
în produsele compensatoare/ produse rezultate din operațiuni de perfecționare ) permit sau
facilitează obținerea acestor produse, chiar dacă dispar în cursul folosirii lor.
d) permite ca mărfurile străine să fie utilizate pe teritoriul vamal al țării de origine pentru a fi
supuse unor operațiuni care le modifică natura sau starea, fără sa fie supuse drepturilor de
import sau măsurilor de politică comercială.
e) permite utilizarea pe teritoriul vamal al țării de origine al mărfurilor străine destinate
exportului fără să fi suferit vreo modificare în afara deprecierii normale datorată utilizării.
54. Printre tipurile de efecte ale aplicării taxelor vamale putem menționa: a; b; c; d; e (se
va comenta fiecare într-o frază).....
a) efectele de producție
b) efectele de consum
c) efectele de bunăstare
d) efectele asupra raportului de schimb
e) efectele asupra balanțelor comercială și de plăți
a) producătorii interni câștigă de pe urma creșterii cantității de produse vândute și a prețurilor
b) consumatorii pierd și sunt nevoiți să își restrângă consumurile
c) acest efect de bunăstare se poate înregistra ca și câștig de bunăstare pentru producători,
pentru guvern sau ca și pierdere de bunăstare pentru consumatori. Introducerea unei taxe
vamale influențează efectul de bunăstare, deseori negativ asupra economiei naționale
-(pierdere de bunăstare) – țară mică
Țara care impune o taxă vamală de import câștigă suprafața pe seama producătorilor străini
(câștig de bunăstare) rezultat din raportul de schimb , deoarece țara importatoare poate să
obțină un preț mondial mai mic pentru produsele pe care le importă față de produsele de liber
schimb. – țară mare
d) ex: raportul de schimb este productiv în cazul în care o cantitate de grâu exportat aduce o
cantitate de stofă importată mai mare. În felul acesta se pot modifica raporturile de schimb în
favoarea țării cu avantaj.
e) balanța comercială rămâne echilibrată deoarece scăderea veniturilor din export (ca urmare
a reducerii cantității exportate) este dublată de o reducere egala a cheltuielilor de import (scade
și cantitatea importată)
55. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) aserțiunea „ barierele netarifare se definesc printr-
o mare diversitate tipologică „......
Primele evaluări în ceea ce privește tipologia barierelor netarifare au fost realizate de către
experții Fondului Monetar Internațional care, preocupați de conturarea programelor de
finanțare către statele membre, au încercat să solicite reduceri/atenuări ale acestor obstacole
comerciale în ecuația pachetelor de reformă a politicii comerciale, care făceau parte din
programele de liberalizare economică la nivelul economiilor dependente de finanțarea
internațională. Diversificarea gamei barierelor netarifare este un proces deosebit de dinamic,
aflat la confluența cu o mare diversitate de determinanți derivați, mai ales, din sfera normării
tehnice și din cea a interdependențelor cu protejarea mediului ambiant. Protecționismul nu
include numai măsurile care acționează la frontiera comercială și al căror impact restrictiv este
relativ ușor de identificat, ci și măsuri de ordin intern, care pot influența adesea dimensiunea
fluxuri comerciale în sensul reducerii lor. În cadrul acestor măsuri mai răspândite sunt
achizițiile guvernamentale, impozitele indirecte și așa-numitele „obstacole tehnice„. Nivelul
de transparență diferă de la o țară la alta.
56. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) aserțiunea „ bariele netarifare sunt mai puţin
transparente şi psihologic sunt percepute cu mai puţină ostilitate„......
În marea lor majoritate, aceste bariere sunt greu de cunoscut de către exportatori și din această
cauză se evaluează mult mai greu impactul lor protecționist și gradul lor de discriminare.
Formele de manifestare ale protecționismului netarifar sunt mult mai puțin transparente decât
produsele vamale, ceea ce face ca atribuirea caracterului de barieră netarifară a unui instrument
sau altul să fie un lucru destul de dificil. Varietatea acestor instrumente protecționiste este
deosebită și sub aspect ce vizează: viteza cu care sunt aplicate, elasticitatea caracterului
restrictiv și posibilitatea aplicării selective. De regulă, înțelegerile de limitare voluntară a
exporturilor se negociază într-un cadru foarte restrâns, definit prin confidențialitate, ceea ce-i
dezavantajeaza pe ceilalți exportatori. Prevăzând și o serie de facilități pentru anumiți
exportatori, acordurile de limitare voluntară a exportatorilor alimentează discriminarea
comercială, contribuind la accentuarea imprevizibilității climatului comercial internațional.
Astfel se pune în aplicare un regim comercial discriminatoriu care, din cauza confidențialității
clauzelor, nu poate fi contracarat folosind normele multilaterale de conduită.
57. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) aserțiunea„ barierele netarifare sunt aplicate deşi
concurenţa percepută ca neloială produce, de cele mai multe ori, efecte
pozitive„..............
Aceste bariere netarifare sunt practicate chiar dacă concurența invocată pare a fi neloială. Ea
poate genera și efecte pozitive pentru economie. De multe ori, practicarea unor prețuri de
export mai mici este singura cale de penetrare pe piețe puternic oligopolistice sau având
importante bariere în calea accesului. Prin folosirea acestor practici de penetrare se creează
concurență, nu este distorsionata concurența existentă. Aceste măsuri nu sunt complet
reglementate la nivel internațional nefiind nici permise, dar nici interzise.
58. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) următoarea caracteristică a barierelor netarifare
- au proliferat în baza “legii protecţiei constante „ ......
Prezenta mai manifesta a barierelor netarifare ca instrument predilect de obstructionare a
importutirlor ar putea sa apara drept expresie a unei „legi a protectiei constante” , potrivit
careia, o contraparte a reducerii unei anumite forme de protectionism o constituie sporirea
protectiei acordate pe alte cai. Ilustrativa in acest sens este experienta descrisa de fostul secretar
american al Departamentului Trezoreriei, Michael Bulmenthal, care dezvaluia faptul ca, la
capatul unei negocieri pt reduceri tarifare incununate de succes, negociatorii francezi i-ar fi
destainuit ca procesul a fost inutil din moment ce importurile vizate vor continua sa fie
restrictionate prin proceduri administrative.
59. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) următoareaaserțiune „ barierele netarifare

generează paradoxul că se consideră a fi folosite în numele liberului schimb„..............
Barierele netarifare care implica limitarea indirecta a importurilor prin mecanismul preturilor
alimenteaza paradoxul care se argumenteaza adesea ca, prin practicarea lor, se sustine un
comportament bazat pe liber schimb.

- sunt aplicate deşi concurenţa percepută ca neloială produce, de cele mai multe ori,
efecte pozitive......
Barierele netarifare implica limitarea indirecta a importurilor prin mecanismul pietei. Aceste
bariere sunt practicate chiar daca concurenta invocata a fi neloiala; poate genera si efecte
pozitive pt economie. De multe ori, practicarea unor preturi de export mai mici este singura
cale de penetrare pe piete puternic oligopoliste sau avand importante bariere in calea accesului.
Prin folosirea acestor practici de penetrare se creaza concurenta, nu este distorsionata
concurenta existenta.

- au marele avantaj că, sub acoperire legală, dau posibilitatea selectivităţii în alegerea
ţintelor protecţionismului
Barierele netarifare care implica limitarea indirecta a importurilor prin mecanismul pietei sunt
sub acoperire aparent legala. Acestea dau posibilitatea modularii atacului protectionist si
orientarii acestuia spre anumite tari, sectoare sau companii individuale, constituindu-se in cea
mai adecvata cale de practicare a discriminarii comerciale si de diferentiere intre actorii
implicati in actul comercial; astfel, „victimele” se pot alege cu mare precizie, putandu-se
reduce reactiile adverse prin restrangerea numarului si a fortei comerciale a opozanilor.
62. Interdicțiile la import se pot folosi pentru: a; b; c; d;
a.Punerea in aplicare a unor sanctiuni comerciale prevazute prin acorduri sau conventii
multilaterale sau instituite unilateral
b.Evitarea cronicizarii unor dezechilibre ale balantelor comerciale
c.Prezervarea unor moduri de viata traditionale
d.Alinierea la prevederile unor conventii internationale care prevad controlul destinatiei finale
a unor categorii specifice de produse
63. Printre diferențele între contingente și taxe vamale regăsim: a; b; c; d; ;

a.Taxele vamale detin o legatura automata intre preturile interne si cele practicate pe piata
internationala, creand premisele ca exportatorii mai eficienti sa continue sa exporte
b.In timp ce taxele vamale, in principiu, au la baza nediscriminarea, contingentele o fac posibila
si o accentueaza
c.In cazul practicarii contingentelor, este mai dificila calcularea ratei protectiei efective, fiind
necesara tarificarea acestora pt. a evalua efectul protectionist
d.Contingentele sunt stabilite in functie de presiunile diverselor grpuri de interese si de
Interesele de politica externa ale tarii.
64. Licențele de import devin bariere comerciale atunci când: a; b; c; d,

a.Sunt complicate, indelungate, costisitoare si impredictibile
b.Perioada pt care sunt acordate este insuficienta pt derularea efectiva a tranzactiei respective
c.Alocarea acestor licente se face in mod discretionar, discriminand anumite surse de
provenienta
d.Accesul firmei importatoare la mijloacele straine de plata este greoi sau conditionat
65. Printre deosebirile dintre politica comercială și cea în domeniul concurenței putem
menționa: : a; b; c; d,
- Solutii compensatorii – au migrat in zona politicii in domeniul concurentei

- Conduita internationala pentru o conduita concurentiala
- Masuri concentrate la granitele comerciale, frontiera comerciala
- Politica comerciala vizeaza autoritatile publice (de stat sau cu evidenta participare a
statului)
PC este responsabilă pentru tranzacţiile externe, PDC se ocupă de tranzacţiile interne;
PC guvernează alocarea resurselor între pieţe, PDC face acelaşi lucru dar în interiorul aceleiaşi
pieţe;
PC apelează la măsuri aplicabile la frontieră, PDC recurge la măsuri aplicabile în cadrul pieţei
naţionale;
Instrumentele cu care operează PC sunt legate de produse, cele ale PDC sunt legate de
producători;
PC vizează acţiuni ale autorităţilor, PDC vizează acţiuni ale firmelor.
66. Din punct de vedere al gradului de formalizare şi al implicării guvernamentale

acordurile privitoare la Limitareae voluntară a exporturilor sunt: a; b; c; d; e.
Din punct de vedere al gradului de formalizare si al implicarii guvernamentale acordurile
privitoare la limitarea voluntara a exporturilor sunt:
a) Intelegeri intre asociatii ale producatorilor din tari diferite, fara implicarea
directa a autoritatilor publice din cele doua state
b) Intelegeri intre autoritatile publice din tara importatoare si asociatii ale
producatorilor din tarile exportatoare
c) Intelegeri informale la nivel guernamental, ale caror rezultate se aplica de catre
structuri guvernamentale sau neguvernamentale
d) Intelegeri la nivel guvernamental
67. În legătură cu Limitările voluntare la export, explicați pe scurt (max. 10 rânduri)

afirmația „ „Conferă executivului din ţara importatoare o mai mare libertate de
acţiune„.............
Aceste masuri permit tarilor importatoare sa „ pozeze” in sustinatori ai liberului schimb,
practicand protectionismul. Un specialist al comertului international titra aceasta caracteristica
intr-un mod foarte sugestiv: „daca esti adeptul protectionismului, dar vrei sa pari adeptul
liberului schimb, multumeste-i lui Dumnezeu ca a inevntat limitarile voluntare la export”. Din
pacate, aceste masuri au fost inventate de pamanteni si nu au nimic „ sfant” in continutul lor.

afirmația „ „Atribuie cea mai mare parte din responsabilitate părţii
exportatoare„.............
Responsabilitatea revine exportatorului in ceea ce priveste justificarea masurii, considerandu-
se ca exporturile intr-un volum important au determinati anticoncurentiali si contribuie la
imperfectarea concurentei pe pietele de import. De asemenea, de administrarea limitarilor
voluntare la export trebuie sa se ocupe autoritatile din tarile exportatoare.
afirmația „ Au o mare selectivitate şi eficacitate„.............
Prin practicarea acestor masuri se castiga certitudinea restrangerii importurilor concomitent cu
anularea posibilitatii de a se invoca prevederile conduitei comerciale multilaterale. De
asemenea, prin practicarea acestor masuri, protectionismul se poate orienta individualizat
accentuandu-se discriminarea comerciala.

afirmația „ Sunt instrumente cărora le lipseşte transparenţa„.............
De regula, intelegerilede limitare voluntara a exporturilor se negociaza intr-un cadru
restrans,definit prin confidentialitate, ceea ce ii dezavantajeaza pe ceilalti exportatori.
Prevazand si o serie de facilitati pentru anumiti exportatori, acordurile de limitare voluntara a
exporturilor alimenteaza discriminarea comerciala, contribuind la accenuarea imprevizibilitatii
climatului comercial international. Acordandu-se anumite facilitati doar exportatorilor care
inceie astfel dded intelegeri, se pune in aplicare n regim comercial disriminatoriu, care din
cauza condifentialitatii clauzelor, nu poate fi contracarat folosing normele multilaterale de
conduita.

afirmația „ Sunt privite de către toate părţile ca alternative preferabile de
protecţionism„..........
Firmele din tarile importatoare considera ca, limitandu-se importurile, vor avea un acces sporit
la propria piata. Acest avantaj este iluzoriu, intrucat cele mai multe acorduri de limitare
voluntara a exporturilor au condus la amplificarea delocalizarii productiilor respective, chiar
in tara care le practica. Autoritatile din tarile exportatoare considera ca, incheind astefl de
acorduri, vor contribui la mentinerea unui climat comercial international mai favorabil si vor
evita implicarea in greoaie proceduride solutionare a diferendeor, mai ales atunci cand
practicarea masurilor de retorsiune nu se doedeste reomandabila. Firmele exportatoare vizate
de acest gen de intelegeri castiga certitudinea unor fluxuri de export predeterminate cantitativ
si obtin de regula, o serie de alte facilitati comerciale.

afirmația „ Sunt instrumente protecţioniste “poroase„...........................
De regula, aceste restrictii comerciale sunt relativ usor de eludat. Prin crearea unor alte firme
sau delocalizarea activitatilor productive in alte zone, efectul restrictiv este eliminat sau
atenuat. De asemenea, restrictiile pot fi atenuate prin schimbarea structurii sortimentale a
produselor exportate sau prin lansarea unor produse noi. Chiar autoritatile publice din tara
exportatoare pot folosi aceste intelegeri pentru a favoriza anuimti exportatori in detrimentul
altora.
afirmația „ Caracterul consensual este viciat (imperfect„..........
Limitarile voluntare la export fac obiectul unor acorduri sau intelegeri fromalizare sau
informale.Orice intelegere are la baza un schimb reciproc de concesii de valori relativ egal. In
cazul acestui gen de restrictii, importatorul are o pozitie privilegiata intrucat obtine acordul
exportatorilor sub presiune. Folosind amenintari mai mult sau mai putin voalate.
74. Printre efectele practicării limitărilor voluntare la export se pot menționa: a; b; c; d;

e (se va comenta fiecare într-o frază)...... MAI TREBUIE COMPLETATA
a) distorsioneaa semnificativ raportul dintre cerere si oferta la nivel bilateral si multlateral
b) au un puternic efect de distorsionare a concurentei
c) sunt relativ ineficace in raportu cu dezideratele care au stat la baza deciziei de a fi folosite
d) alimenteaza un proces de reproducator si de autoaccelerare
e) sunt incompatibile cu valorile sistemului comercial international, contribuind la erodarea,
chiar semnificativa, a acestuia.
75. Explicați pe scurt (max. 6 rânduri) în ce constau prelevările variabile la import......

Prelevarile variabile la import se practica atunci cand produsele importate sunt facturate la
preturi considerate sub anumite niveluri care ar asigura o relativa protectie si fac parte din
categoria instrumentelor de politica comerciala (politica agricola comerciala). Vizeaza
importurile de produse agricole din tarile terte care intrau sub incidenta politicii agricole
comunitare.
Aceste prelevari au o dubla natura: tarifara si netarifara. Sunt un fel de taxe vamale
suplimentare care se percep peste taxele vamale obisnuite, stabilite pentru importul produselor
respective, taxe vamale ce fac obiectul tarifului vamal comun fata de terti si care se calculeaza
ca diferenta intre pretul de import (de ecluza) si pretul comunitar (indicativ sau orientativ), la
care se comercializeaza produsele respective si din care se scad cheltuielile de transport pe
parcursul intern, care sunt egale cu pretul prag (de cele mai multe ori este mai mare pretul
international al produsului respectiv).
Prelevarilor variabile la import li se spune asa, pentru ca limita cea mai scazuta (pretul de
ecluza) oscileaza permanent, in timp ce limita maxima (pretul prag = pretul comunitar) ramane
neschimbat in timp de 1 an, ceea ce arata ca diferenta dintre ele este oscilanta si, deci, incasarile
sunt variabile.
Prelevarile se justifica atunci cand preturile de tranzactie ale produselor importate sunt
considerate daunator de mici, dar nu se pot declansa procedurile antidumping.
76. Explicați pe scurt (max. 6 rânduri) în ce constau depozitele valutare prealabile cu
ocazia importurilor......
Acestea sunt o bariera netarifara folosita inca din deceniul al 7-lea, in special, de catre tarile
dezvoltate. Ele au adoptat reglementari conform carora firmele importatoare sunt obligate sa
depuna in contul organelor vamale ale tarilor respective,o anumita cota, in valuta, pentru plata
viitorului import, cu cel putin 6 luni inainte de efectuarea acestui import. In unele tari, aceste
cote reprezinta » 50 % din valoarea importului.
Sumele depuse in contul organelor vamale nu sunt purtatoare de dobanda si, deci, importatorul,
daca nu va renunta la import, va cauta sa-si recupereze pierderea dobanzii, fie prin ridicarea
pretului la produsul importat, fie prin solicitarea unor scaderi de pret din partea exportatorului.
Prin aceste masuri se descurajeaza importurile in mod indirect, prin mecanismele preturilor.
Ele sunt considerate, de fapt, ca o forma de creditare a statului pe termen scurt, fara dobanda,
in perioade cand tarile respective s-au confruntat cu dezechilibre ale balantelor de plati.
77. Un preț se consideră a fi sub valoarea normală putându-se iniția procedura de

retorsiune atunci când: a; b; c.
Masurile de retorsiune se aplica numai ca raspuns fata de o politica comerciala considerata
neloiala (de dumping si de subventionare a exporturilor).
Paragraful I al capitolului VI din Acordul General pentru Tarife și Comerț prevede că:
„Părţile contractante recunosc că dumpingul, prin care produsele unei ţari sunt introduse în
comerţul altei ţări la un preț mai mic decât valoarea lui normală, este de condamnat dacă
cauzează sau amenință să cauzeze un prejudiciu material unei ramuri industriale existente pe
teritoriul unei părți contractante sau întârzie dezvoltarea unei ramuri industriale interne (...), un
produs este considerat a fi introdus pe piața unei țări importatoare la un preț mai mic decât
valoarea sa normală, dacă prețul produsului exportat dintr-o țară către alta:
- Este mai mic decât prețul similar de pe piața reprezentativă a produselor respective atunci
când sunt destinate consumului în țara exportatoare;
În absența unui asemenea preț intern, este mai mic decât:
- Prețul produselor similare la exportul către oricare țară terță de pe piața reprezentativă a
produsului;
- Costul de producție al bunului în țara de origine plus o marjă rezonabilă pentru cheltuieli
de vânzare și pentru profit”.
Comparativ cu celelalte definitii ale dumpingului, cea data de Acordul General pentru Tarife
si Comert introduce un element nou, si anume stabilirea unui pret care nu permite recuperarea
costurilor de productie plus o marja rezonabila pentru costuri de vanzare si profit.
Taxa de retorsiune nu poate fi mai mare decat marja de dumping.
78. Printre tipurile de dumping regăsim: a; b; c; d; e (se va comenta fiecare într-o
frază)...... MAI TREBUIE COMPLETATA
a) Dumping intermitent
Dumpingul predatoriu este, de asemenea, cunoscut sub numele de dumping intermitent.
Implică vânzarea de bunuri pe piețele externe la un preț mai mic decât prețul de pe piața internă,
ceea ce înseamnă vânzarea în pierdere, pentru a avea acces la o piață și pentru a elimina
concurența. După eliminarea concurenței, compania devine monopolistă. Poziția monopolistă
este apoi utilizată pentru a crește prețul. Oricum, există un dezavantaj în faptul că foștii
concurenți s-ar putea reîntoarce pe piață din cauza marjelor mari de profit.
b) Dumping sporadic
Dumpingul sporadic este folosit pentru a scăpa de mărfurile în exces. Un producător cu stocuri
nevândute evită pornirea unui război al prețurilor pe piața internă pentru a-și păstra poziția
competitivă. Surplusurile sunt distruse. O altă metodă este ca surplusul de aprovizionare să
facă obiectul unui dumping într-o piață străină în care produsul nu este în mod normal vândut.
Astfel, dumpingul sporadic vizează lichidarea stocurilor excesive care ar putea apărea
ocazional.
c) Dumping deliberat
d) Dumping social (inofensiv)
Firme din anumite ţări deţin un avantaj competitiv neloial deoarece standardele de muncă,
angajare şi plată a forţei de muncă sunt scăzute (relativ mai scăzute; costuri mai mici).
Dumpingul social este o practică a angajatorilor de a utiliza forța de muncă mai ieftină decât
cea disponibilă de obicei la locul de producție sau de vânzare. În acest din urmă caz, lucrătorii
migranți sunt angajați; în primul caz, producția este mutată într-o țară sau zonă cu salarii mici.
e) Dumping valutar
Presupune vânzarea mărfurilor pe piața externă la prețuri mai mici decât cele practicate în mod
obișnuit, din cauza scăderii valorii valutei naționale.
79. Printre măsurile de retorsiune la practica de dumping se pot menționa: a; b; c; d;

Tipuri de masuri de retorsiune la practica de dumping (masuri antidumping):
- Angajamente cantitative
- Angajamente de preţ
- Taxe antidumping cu caracter provizoriu
- Taxe antidumping definitive
80. Printre efectele pe care măsurile antidumping le au asupra economiei țării care le
aplică regăsim: a; b; c; d;
- Menţinerea ineficienţei unor sectoare economice
- Amânarea restructurării durabile a economiei naţionale sau a unor sectoare care şi-au
pierdut avantajele comparative şi competitive
- Reducerea puterii reale de cumpărare pe anumite pieţe
- Reorientarea consumului anumitor categorii de produse
81. Printre efectele pe care măsurile antidumping le au asupra exportatorilor vizați

regăsim: a; b; c; d;
Dumpingul trebuie să fie delimitat de practicile simple ale vânzării la preţuri mici ca efect al
costurilor reduse sau al productivităţii mai ridicată. În acest sens, criteriul cheie, nu este, în
fapt, relaţia dintre preţul produsului exportat şi preţul acestuia de pe piaţa ţării importatoare, ci
relaţia între preţul produsului exportat şi valoarea lui normală. produsul care este vândut pentru
export către UE. În cazurile în care nu există un preţ de export sau în care preţul este stabilit
prin aranjamente sau compensări între exportator şi importator sau o terţă parte, utilizarea
preţul de export devine imposibilă. De aceea, preţul de export trebuie să fie construit pe baza
preţului la care produsele importate sunt revândute pentru prima oară unui cumpărător
independent sau pe orice altă baza rezonabilă, în cazul în care produsele nu sunt revândute unui
cumpărător independent sau nu sunt revândute în condiţiile în care au fost importate. În aceste
cazuri, sunt introduse o serie de ajustări pentru a ţine cont de toate cheltuielile care intervin
între import şi revânzare, precum şi de profiturile ce pot aparea.
a) Marja de dumping -> reprezintă suma cu care valoarea normală depăşeşte preţul de export.
Comparaţia se face între vânzările din aceleaşi etape comerciale şi din perioade cât mai
apropiate posibil. Sunt introduse ajustări necesare pentru a ţine cont de diferenţele dintre
condiţiile de vânzare, regimul de impozitare sau alte aspecte care afectează comparabilitatea
preţului
b) Prejudiciul -> Aplicarea oricăror taxe antidumping presupune prezenţa unui al doilea
element cheie: prejudiciul important adus industriei comunitare, fie cel cauzat unei industrii
prezente în UE, ameninţarea cu prejudiciul sau producerea unei întârzieri substanţiale în
crearea unei astfel de industrii.
c) Iniţierea procedurilor -> Procedurile de apărare comercială sunt iniţiate ca urmare a înaintării
unei plângeri scrise de către o persoană fizică sau juridică sau de către orice asociaţie care nu
are personalitate juridică, acţionând în numele industriei UE. Atunci când, în absenţa unei
plângeri, un stat membru se află în posesia unor elemente de probă suficiente cu privire la
dumping şi la prejudiciul cauzat industriei UE, acesta trebuie să le comunice de îndată Comisiei
Europene.
d) Investigaţiile -> investigatia desfăşurată de Comisia Europeană în cooperare cu statele
membre UE are ca obiect, simultan, dumpingul şi prejudiciul. Este aleasă o perioadă de
investigaţie care acoperă, în mod normal, o perioadă de cel puţin 6 luni înainte de iniţierea
procedurii. Comisia trimite chestionare părţilor implicate, care au la dispoziţie cel puţin 30 de
zile pentru a răspunde. Investigaţia se încheie odată cu încetarea procedurii ori prin adoptarea
unei măsuri definitive. În mod normal, o investigaţie se încheie în termen de 15 luni de la
iniţierea procedurii.
82. Printre barierele care decurg din participarea statului la activitățile comerciale
putem menționa: a; b; c; d; e (se va comenta fiecare într-o frază)......
Conform clasificarii facute de Deardorff si Stern, cele mai importante bariere care decurg din
participarea statului la activitatile comerciale sunt:
a) subventiile ; b) achizitiile guvernamentale ; c) comertul de stat, monopolul statului si
fransizele exclusive ;d) politici guvernamentale indistriale si masuri de dezvoltare regionala ;
e) finantari de la nivel guvernamental pt cheltuielile de cercetare-dezvoltare si alte poltici
tehnologice.
a) Subventiile -> au fost utilizate in mare masura la scara internationala ca instrumente pt

punerea in aplicare a unora dintre politicile guvernamentale, in forme precum subventii
normale , scutiri de taxe, credite pt export si pentru finantarea programelor de investitii. Cu
toate ca guvernele exprima in aparenta tinte legale pt programele lor de subventionare , multe
forme de sprijin acordate unor sectoare sau activitati sunt in mare masura percepute ca
subventii guvernamentale putand oferi o protectie excesiva industriei interne . In asemenea
cazuri activitatea de subventionare actioneaza ca o bariera comerciala , distorsionand relatiile
conpetitionale care se dezvolta in mod normal intr un sistem comercial bazat pe liber schimb .
b) Achizitiile guvernamentale -> acestea reprezinta cumparari de bunuri sau servicii efectuate,
de regula, de catre entitati publice. Entitatile publice cumparatoare tind sa favorizeze achizitia
unor bunuri si servicii furnizate de ofertantii interni pt motive care merg de la securitate
nationala si pana la promovarea industriei proprii. Pe parcursul negocierilor rundei a Kennedy
a GATT s a recunoscut pt prima data ca urilizarea procedurilor privind achizitiile
guvernamentale are ca efect prioritar protejarea industriei interne fiind o importanta bariera
netarifara . Odata cu cresterea volumului tranzactiilor adjutecate pe calea achizitiilor
guvernamentale, acestea au devenit din ce in ce mai importante pe plan international,
principalele parti contractante din cadrul GATT intelegand ca era necesara rezolvarea
negociara si la nivel multilateral a acestei probleme tot mai sensibile. Rezultatul a fost Acordul
privind Achizitile Guvernamentale, care a fost adoptat in 1979 ca un acord plurilateral, find
amendat partial in 1987.
c) Comertul de stat, monopolul statului si fransizele excludive -> acestea reprezinta actiuni
guvernamentale care pot genera importante distorsiuni comerciale putand servi si la aplicarea
unor sanctiuni guvernamentale. Comertul de stat reprezinta totalitatea operatiunilor de vanzare
cumparare efectuate de intreprinderile aflate integral sau majoritar in proprietatea statului.
Firmele de stat pot dobandi un acces privilegiat la comenzile publice, obtin importante
bonusuri in ceea ce priveste preturile, beneficiaza de facilitati fiscale si de acces preferential la
liniileguvernamentale de credit si obtin foarte usor licente de import sau licente de operatiune.
d) Politici guvernamentale industriale si masuri de dezvoltare regionala -> acestea sunt pachete
de actiuni guvernamentale menite sa ajute firmele private, sectoarele industriale si anumite
regiuni sa procedeze la ajustari structurale, sa si schimbe profilul de activitate si sa permita
firmelor particulare sa internalizeze provocarile noii concurente derivate din procesele de
globalizare sau regionalizare. Desi aparent aceste actiuni sunt benefice, daca sunt aplicate intr
o maniera discretionara ele pot deveni eficace bariere comerciale, intrucat introduc importante
distorsiuni la nivelul vlimatului concurential international.
e) Finantari de la nivel guvernamental pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare si alte politici
tehnologice -> acest pachet de masuri include politici legate de drepturile de proprietate
itelectuala. Deseori autoritatile publice sprijina programele de cercetare fundamentala, aloca
importante fonduri pt cercetarea aplicativa sau sustin pe termen lung anumite politici in
domeniul intensivizarii tehnologice. Acestea permit firmelor indigene sa faca
importante economii la costurile de productie, sa capete o competitivitate suplimentara ceea ce
distorsioneaza comertul international defavorizand companiile provenind din tari care nu ofera
un nivel apropiat de sprijin in acest plan.
83. Printre beneficiile care se pot obține din armonizarea la scară internațională a
reglementărilor tehnice comerciale putem menționa: a; b; c; (se va comenta fiecare
într-o frază)...... MAI TREBUIE COMPLETATA
a) compatibilizarea diverselor componente ale produselor;
b) armonizarea normelor ii scuteste pe producatori de numeroase costuri de adaptare;
c)conduce la cresterea bunastarii consumatorilor prin sporirea posibilitatilor de alegere.
84. Printre măsurile de promovare a exporturilor practicate pe plan internațional

regăsim: a; b; c; d; e (se va comenta fiecare într-o frază)......
 Negocierea si incheierea unor tratate de comert si navigatie, a unor acorduri
comerciale si de plati sau a altor forme ale parteneriatului intergurvernamental.
Acest lucru sporesteprevizibilitatea mediuui de afaceri din tarine in care opereaza
firmele partenere, confera claritate clauzelor contratuale si uniformitate in ceea ce
priveste interpretarea unor uzante sau nroma privind livrarea produselor sau efectuarea
platilor internationale
 Sprijinirea directa sau indirecta a firmelor pentu a participa la targuri si expozitii
internationale. Cu ocazia targurilor si expozitiilor u participare internationala, firmele
pot cunoaste nivelul calitativ si tehnic al produselor concurente, pot lua nota in direct
de exigentele concumatorilor de pe anumite piete, pot inheia contracte externe de valori
mari.
 Reprezentarea comerciala in strainatate. Cunoasterea, cu promptitudine si
nedistorsionata, a evolutiilor care se produs in legislatia, reglementarile comerciale si
financiar-bancaare si in motivatiile de cumparare pe diverse piete este obligatorie
pentru o firma care isi internationalizeaza ativitatile de productie si comercializare.
 Sprijinirea activitatilor promotionale ale Camerelor de Comert si Industrie.
Autoritatile publice pot stimula activitatile acestor entitati prin adoptarea unei legislatii
care sa tina seama de sgesiile exprimate de mediul de afaceri reprezentat de Camere
prin acordarea unor facilitati fiscale sau de alta natura acestor structuri asociative,
permitandu-le sa-si dezvolta si diversifice paleta de actiuni promotionale si de
informare a firmelor.
 Prestarea unor seervicii de informare si orientare a clientilor externi, acordarea
de consultatnta si asistenta de specialitate acestora. Prin constituirea unor
compartimente specializate in cadrul ministerelor de resort, prin finantarea activitatii
unor institute dde marketin si conjunctura, prin contituirea centrelor specializate de
comert international, autoritatile publice pot contribui la realizarea unor baze de date
care snt puse la dispozitia firmelor straine interesate sa faca afaceri cu actori economici
nationali, sporind astfel transparenta climatului intern de afaceri si incredera clientilor
straini de oportunitatile de comercializare existente in tara respectiva.
85. Explicați pe scurt (maximum 10 rânduri) măsurile de stimulare a exporturilor de

natură bugetară.....
Aceasta categorie de masuri de stimulare a exporturilor presupune o relatie specifica cu bugetul
de stat fie prin obtinerea unor sume directe de catre firmele ecportatoare, fie prin aordarea
subsidiilor catre entitati care vor furniza bunuri sau vor presta servicii in consitii mai
avantajoase firmelor exportatoare

natură fiscală.....
Masurile fisclae constau in faptul ca nu se preia la buget o parte din obligatiile fiscale care
acesta, permitandu-se firmelor sa se finanteze fara dobanda cu aceste sume supuse exonerarii.
Tipologia standard a acestor stimulente cuprinde oua mari categorii de masuri: facilitati
fiscale care vizeaza luxurile de bunuri angrenate in tranzactii de export-import si failitati
fiscale care se acorda direct companiilor care participa la activitatea de ecport.
Facilitati fiscale care vizeaza fluxurile de bunuri: scutirea de plata a drepturilor vamale la
anumite bunuri sau la anumite tipuri de tranzactii comerciale, reducerea taxelor vamale in
situatii determinate sau restituirea drepturilor vamale percepute cu ocazia unor importuri.
Facilitatile fiscale acordate exportatorilor: imbraca forma unor scutiri de impozitele care
trebuie platite pentru activitatile de export, precum si amanrea platii unor impozite datorate
statului.

natură financiar-bancară....
Insuficienta mijloacelor de plata restrictioneaza semnificativ potentialul de export. Totodata,
costurile importante presupuse de montajele financiare ale unor operatiuni pot crea probleme
deosebite partenerilor comerciale. Din aceste motive autoritatile publice au conceput mai multe
tipuri de mecanisme menite sa sprijine firmele sa-si dinamizeze exporturile. Diversitatea
schemelor de stimulare a exporturilor pe culoarul instrumentelor financiar-bancare este extrem
de mare si depinde de natura si complexitatea sistemelo bancare nationale.
natură valutară.....
Cele mai uzuale masuri de simulare a exporturilor de natura valutara sunt primele valutare
si deprecierea monedei nationale in scopuri stimulative.
a) Primele valutare reprezinta niste bonificatii acordate firmelor exportatoare cu ocazia
convertirii valutei obtinute din export in modena nationala. Pentru acest lucru, banile sunt
stimulate, prin boificarea diferentei de curs de schimb din fonduri publice sau prin alte
stimulente specifice, sa transforme valuta de tranzactie in moneda nationala la un curs mai
avantajos decat cel oficial sau decat cursul pietei.
b) Deprecierea mnedei nationale este o masura de stimulare a exporturilo, care produce efecte
pe termen scurt si are efect stimulativ numai daca ritmul in care se produce deprecierea este
superior celui in care se erodeaza puterea de cumparare a monedei la intern. Companiile
folosesc exartul dintre deflatorul intern al preturilor si evolutia cursului de schimb pentru a-si
spori, in situatii determinate, competitivitatea externa.

Politici Comerciale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Politici Comerciale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tematică pentru examenul la diciplina Politici comerciale

Sesiunea iunie 2018

1. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) impactul pe care creşterea nivelului de integrare

2. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) impactul pe care Accentuarea mobilităţii

3. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) impactul pe care Modificarea dimensiunilor

5. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) impactul pe care Transformările de natură

6. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri)Consecinţele macro și microeconomice ale

7. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri)Turbulenţele care au loc la nivelul diverselor

8. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri)Fragmentarea proceselor productiveca principală

9. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri)Atitudinea publicului cu privire la valenţele sau

10. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri)Emergența unor mega-acorduri preferențiale între

12. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri)provocarea alimentată de dezideratul asigurării

14. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) impactul pe care schimbarea de paradigmă în

15. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) sensibilitatea problemeidemocratismului și

19. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) sintagma în explicarea liberului schimb „

21. În legătură cu vulnerabilitățile teoriei avantajelor comparative, analizați pe scurt

22. În legătură cu vulnerabilitățile teoriei avantajelor comparative, analizați pe scurt

24. În legătură cu vulnerabilitățile teoriei avantajelor comparative, analizați pe scurt

◦ Națiunile tranzaționează doar bunuri și servicii nu și active și pasive;

◦ Factorii de producție sunt mobili la nivel naționalși imobili pe plan internațional;

◦ Creșterea economică pe termen lung este determinată de eficiența pe termen scurt;

◦ Nu există efecte de economie de scară;

◦ Nu există investiții transfrontaliere;

31. Printre costurile asociate procesuluide liberalizare comercială regăsim: a; b; c; d; e.

33. Atitudinea autarhică se caracterizează prin: a; b; c; (se va comenta fiecare într-o

 Reprezinta o stare de fapt definita prin izolarea in plan comercial;

36. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) argumentul industriilor incipiente (infant

38. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) argumentul presiunii grupurilor de intereseadus

39. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) argumentulProgramelor de dezvoltare

41. Printre argumentele aduse în defavoarea protecționismului putem mențion: a; b; c;

42. Noul protecționism are ca obiective: a; b; c; d, e. (se va comenta fiecare într-o

44. Printre deosebirile dintre politica comercială și politica în domeniul concurenței

-Solutii compensatorii – au migrat in zona politicii in domeniul concurentei

45. Printre principalii purtători ai cererii de protecție regăsim: a; b; c; d; e (se va comenta

47. Printre principalele costuri asociate practicării de măsuri protecționiste se pot

50. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) tariful vamal ca principal instrument de

51. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) mecanismul metodologic al aplicării regulilor de

52. Explicați pe scurt (max. 10 rânduri) de ce este importantă determinarea corectă a

53. Printre regimurile comerciale suspensive de fiscalitatea vamală se pot menționa: a;

59. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) următoareaaserțiune „ barierele netarifare

60. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) următoarea caracteristică a barierelor netarifare

61. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) următoarea caracteristică a barierelor netarifare

63. Printre diferențele între contingente și taxe vamale regăsim: a; b; c; d; ;

64. Licențele de import devin bariere comerciale atunci când: a; b; c; d,

- Solutii compensatorii – au migrat in zona politicii in domeniul concurentei

66. Din punct de vedere al gradului de formalizare şi al implicării guvernamentale

67. În legătură cu Limitările voluntare la export, explicați pe scurt (max. 10 rânduri)

68. În legătură cu Limitările voluntare la export, explicați pe scurt (max. 10 rânduri)

70. În legătură cu Limitările voluntare la export, explicați pe scurt (max. 10 rânduri)

71. În legătură cu Limitările voluntare la export, explicați pe scurt (max. 10 rânduri)

72. În legătură cu Limitările voluntare la export, explicați pe scurt (max. 10 rânduri)

74. Printre efectele practicării limitărilor voluntare la export se pot menționa: a; b; c; d;

75. Explicați pe scurt (max. 6 rânduri) în ce constau prelevările variabile la import......

77. Un preț se consideră a fi sub valoarea normală putându-se iniția procedura de

79. Printre măsurile de retorsiune la practica de dumping se pot menționa: a; b; c; d;

81. Printre efectele pe care măsurile antidumping le au asupra exportatorilor vizați

a) Subventiile -> au fost utilizate in mare masura la scara internationala ca instrumente pt

84. Printre măsurile de promovare a exporturilor practicate pe plan internațional

85. Explicați pe scurt (maximum 10 rânduri) măsurile de stimulare a exporturilor de

86. Explicați pe scurt (maximum 10 rânduri) măsurile de stimulare a exporturilor de

87. Explicați pe scurt (maximum 10 rânduri) măsurile de stimulare a exporturilor de

S-ar putea să vă placă și