Sunteți pe pagina 1din 25

http://www.scritub.

com/tehnica-mecanica/DIMENSIONAREA-UNEI-
STATII-SERV62694.php
DIMENSIONAREA UNEI STATII SERVICE. METODA GENERALA DE
CALCUL.
DIMENSIONAREA UNEI STATII SERVICE. METODA GENERALA DE
CALCUL

Proiectarea unei statii auto-service are intotdeauna ca element de


plecare parcul de autovehicule ce urmeaza a fi deservit.

Pe baza acestui element se determina capacitatea unitatii autoservice


ce urmeaza a fi realizata. De aceea, aprecierea parcului sau altfel spus a
clientelei potentiale trebuie facuta cu atentie pentru a avea o eficienta
economica cat mai buna, in sensul evitarii supradimensionarii unitatii sau
realizarii unei unitati cu capacitati reduse in raport cu cererea de servicii pe
piata la ora inaugurarii autoservice-ului.

La estimarea parcului disponibil se tine cont de urmatoarele aspecte:


numarul autovehiculelor inmatriculate in zona; cresterea in medie pe an a
numarului de autovehicule in zona construirii unitatii; specificul zonei
(turistica, intens tranzitata e.t.c. ); oferta de sevicii auto existenta in zona atat
din punct de vedere cantitativ cat si calitativ, avand in vedere ca prin
realizarea unei unitati moderne, la standarde calitative ridicate se poate
atrage in mod eficient clientela.

Capacitatea unitatii se determina pe baza necesarului de ore / an –


autovehicul, necesar exprimat pe baza unor date statistice privitoare la
frecventa lucrarilor (ocazii / an ) si la durata medie a lucrarilor.

Pe baza capacitatii in ore/ an determinta se determina numarul de


posturi, numarul de angajati, de aici rezultand in continuare necesarul de
spatiu si utilaj.

Concluzionand, la realizarea proiectului pentru o unitate auto-service


trebuiesc parcurse urmatoarele faze:

- 626j92g ; estimarea parcului disponibil pe baza datelor de la politia


626j92g ;

locala si Registrul Auto Roman si a intesitatii traficului de tranzit.

- 626j92g ; determinarea necesarului de ore/ an pe baza datelor


626j92g ;

statistice de tipul celor din tabelul: 1.1 ; se alege, functie de


capacitatea determinata tipul de statie service (tip foarte mic, mic,
mijlocie, mare)

- 626j92g ; determinarea numarului de posturi de lucru specifice


626j92g ;

diverselor operatii (pe baza acelorasi date din tabelul: 1.1 ) functie
de numarul de schimburi

- 626j92g ; determinarea suprafetelor necesare si organizarea


626j92g ;

(amplasarea ) posturilor si halelor ( atelierelor )

- 626j92g ; determinarea necesarului de personal (functie de


626j92g ;

necesarul de ore/an, timpul disponibil al unui muncitor pe an si


numarul de schimburi ) si repartizarea pe posturi.

1.1 Tipuri de unitati service

Statiile service difera intre ele sub aspectul lucrarilor prestate (a


gamei de lucrari pe care le pot presta) si sub aspectul capacitatii de productie
(in ore/an). In functie de marimea si destinatia lor, s-au dezvoltat diferite
tipuri de auto-service structurate astfel: auto-service-uri foarte mici, mici,
mijlocii si mari, fiecare cu caracteristicile lor prezentate in cele ce urmeaza.

Atelierul auto-service de tip mic este destinat efectuarii lucrarii de


intretinere cu frecventa cea mai mare si pentru inlaturarea defectiunilor
minore. Se construieste cu un numar pana la 5 posturi de lucru. Lucrarile
ce se pot efectua in aceste statii sunt: spalarea autovehiculului, schimburile
de ulei, ungere, efectuarea unor verificari simple, reparatii
minore. Capacitatea de lucru a acestor unitati este de 6.000-30.000 ore/an,
in functie de numarul posturilor si numarul schimburilor adoptate. Asezarea
atelierului (se recomanda) se face langa arterele principale ce strabat
localitatile, autostrazi sau in jurul statiunilor balneo-climaterice.

Auto-serviceul de tip mic poate efectua: spalarea autovehicului,


schimbarea uleiului, ungere, diagnosticare, reglaje, reparatii, vanzari de piese
de schimb si articole de intretinere a autovehicolelor. Aceste unitati se
construiesc cu 6-10 posturi de lucru din care cel putin 3 posturi sunt destinate
lucrarilor de intretinere, iar la celelalte se executa lucrari de reparatii,
verificari, reglaje. Capacitatea de lucru a acestor service-uri se situiaza la
3.000-60.000 ore/an. Sunt destinate localitatilor mici sau nodurilor de trafic
rutier.

Autoservice-urile mijlocii sunt destinate localitatilor mai mari si


zonelor cu circulatie intensa. Aceste ateliere dispun de 11-25 posturi de lucru.
Din aceste posturi, de obicei 6 sunt destinate pentru lucrarile de intretinere a
autovehiculului, iar celelalte sunt destinate verificarilor, reglajelor si
reparatiilor. Autoservice-urile mijlocii sunt destinate pentru toate lucrarile de
intretinere si reparatii ale autoturismelor, autoutilitarelor cu capacitate mica
de transport (1t) si microbuzelor: spalare vehicul, schimbare ulei, ungere,
protectie impotriva coroziunii, vanzarea pieselor de schimb si articolelor de
intretinere, diagnosticare, verificari in perioada de garantie, revizii tehnice
periodice (inspectii), reparatii, schimbarea pieselor principale, tinichigerie,
vopsitorie.

Capacitatea de lucru a service-urilor mari este de 60.000-100.000 de


ore/an cu o capacitate de 35-75 persoane, in functie de numarul posturilor si
numarul schimburilor.

Autoservice-urile mari au mai mult de 25 de posturi si sunt construite


in raza oraselor mari cu grad ridicat de motorizare. In aceste unitati sunt
prestate toate lucrarile mentionate anterior.

1.2. Determinarea suprafetei post de lucru general

Se vor determina dimensiunile unui post de lucru general, care sa


raspunda cerintelor lucrarilor de intretinere si reparatii precum si lucrarilor
operatiilor de diagnosticare, avand la baza idea de „spatiu aerisit”
caracteristica unui service modern.

Astfel, plecand de la clasificarea autovehiculelor functie de gabarit, si


de la rezultatele studiului de nivel intocmit pentru proiectarea standului de
diagnosticare a sistemului de directie in ceea ce priveste dimensiunile de
gabarit ale autoturismelor, se admit ca dimensiuni de gabarit maxime 5 X 1,9
[m] (lungime X latime).
Fig. 1.1

Distanta dintre automobil si perete sau o instalatie tehnologica fixa


este prevazuta la a = 1 m pe care o consideram suficienta.

In partea din spate a postului de lucru se prevede un spatiu b= 3m


pentru culoar cu acces spre toate utilitatile service-ului.

In partile laterale, distanta dintre doua automobile este prevazuta la


2m in aceeasi sursa. Pentru a tine cont de asigurarea posibilitatii efectuarii de
lucrari in partile laterale a doua autovehicule alaturate si de posibilitatea
echiparii postului cu un elevator, se adopta o valoare majorata c = 2 m.
In partea din fata, accesul facandu – se individual pentru fiecare post,
este prevazuta o distanta de 0.30 m pentru a beneficiia de spatiu suficient si
dupa inchiderea usii, distanta notata cu ‘d’.

Deci (fig. 1.1. )

Latimea postului va fi :

lp = l + c = 1,9 + 2 = 3,9 m

Se adopta: lp= 4 m

Lungimea postului va fi:

Lp = L + 2 ∙ a + d = 5 + 2 ∙ 1 +0.30 =7.30 m

Unde:

l – latimea maxima acceptata pentru autoturism

L – lungimea maxima acceptata pentru autoturism

Suprafata postului de lucru:

Sp = Lp ∙ lp = 7.30 ∙ 4 = 29.2 m2;

Acest post de lucru este specific oricarui tip de lucrari de intretinere


si reparatii. Prin dotarea cu o macara mobila se poate demonta motorul.
Testarile mobile computerizate permit utilizarea ca post de diagnosticare a
motorului. O parte din posturi, respectiv toate posturile din atelierul de
mecanica, vor fi dotate cu elevatoare pentru lucrarile la partea inferioara a
automobilului, aceste lucrari fiind mai dificile si mai numeroase, volumul lor
fiind aproape jumatate din volumul lucrarilor.

La proiectarea service-ului, functie de parcul de automobile ce


urmeaza a fi deservit si frecventa diferitelor tipuri de lucrari si durata acestora
se calculeaza numarul de posturi necesare pentru diverse tipuri de lucrari.
Cu numarul de posturi determinat pentru lucrari de intretinere si
reparatii, dignosticare si revizii, se trece la organizarea halei atelierului de
mecanica conform planului de sectorizare exemplificat in plansa nr : in
cadrul careia se exemplifica si sectorizarea showroom – ului .

In felul acesta, se poate determina preliminar spatiul necesar


pentru atelierul de mecanica si utilitatile necesare acestuia (magazie piese,
spatiu pentru departamentul tehnic,vestiare etc.).

l0 = Np ∙ LP + 2 ∙ gp + b = 1 ∙ 7,30 + 2 ∙ 0,2 + 3 =10,7 m ;

L0 = Np ∙ lP + U + 2 ∙ gp = 5 ∙ 4 + 2 + 2 ∙ 0,5 = 23 m ;

Unde:

NP – numarul de posturi

lP – latimea postului

LP – lungimea postului

gP – grosimea peretilor

U – distanta dintre posturile marginale si pereti

Suprafata necesara:

S0 = L0 ∙ l0 = 23 ∙10,7=246,1 m2 ;

1.3. Suprafata alocata postului de spalare


Pentru statia de spalare se aloca o incinta separata, identica cu cea pentru
standul de directie, spatiu considerat suficient pentru statia de spalare.

Amplasarea incintelor de spalare si „putere” se face ca in schita din


figura 1.3, urmarindu-se obtinerea unei amplasari (organizari generale)
judicioasa.

Fig 1.2

Lungimea atelierului de spalare si a standului de directie, Lps

Las = Nps ∙ lps +U

Latimea atelierului de spalare si a standului de directie, lps

las=Nps ∙Lps +b + Ldir.

Lps – lungimea postului de spalare

lps – latimea postului de spalare

Nps – numarul posturilor de spalare.

U – distanta dintre post si peretii laterali

Avand in vedere faptul ca operatia de spalare necesita un spatiu mai


mare se adopta :

lps = 5 m;
lungimea postului de spalare ramane aceeasi si anume :

Lps = 7,30 m

1.4. Suprafata postului pentru tinichigerie-vopsitorie

Ca si in paragraful destinat determinarii suprafetei unui post de lucru


general, pentru determinarea suprafetei necesare a postului pentru lucrari de
tinichigerie-vopsitorie se pleaca de la dimensiunile de gabarit ale
automobilului.

Se admit aceleasi dimensiuni de gabarit: (5,0 X 1,9) m.

Postul pentru acest gen de lucrari necesita deasemenea o suprafata


larga din urmatoarele motive: necesitatea unei bune ventilatii (aerisiri),
deoarece se lucreaza cu materiale nocive (grunduri, chituri, vapori de diluant,
praful rezultat la slefuirea suprafetelor chituite; necesitatea unui spatiu lateral
suficient datorita lucrarilor frecvente la partile laterale ale autovehiculului
(schimbarea sau repararea aripilor sau usilor).

In cazul de fata, prin conceperea service-ului auto cu hale individuale


pentru fiecare atelier in parte adoptam un spatiu cat mai aerisit cu
urmatoarele valori pentru cotele: a si c din figura 1.1 : a = 1,5 m ; c = 2,5 m.

Rezulta astfel:

lungimea postului pentru lucrari de tinichigerie-vopsitorie Ltv = 8 m;

latimea postului pentru lucrari de tinichigerie-vopsitorie ltv = 4,5 m.

Suprafata postului:

Sptv = Ltv ∙ ltv = 8 ∙ 4,5 = 36 m2;

Aceasta suprafata se atribuie in proiect si pentru incinta de uscare


(cuptor pentru uscare), cu care, optional poate fi dotat atelierul (functie de
marimea acestuia).

Lungimea totala a atelierului de tinichigerie- vopsitorie:


Latv = Nptv ∙ ltv + gp +U

Nptv – numarul posturilor pentru lucrari de tinichigerie-vopsitorie.

gp – grosimea peretilor

U – distanta dintre posturile marginale si pereti

Latimea totala a atelierului de tinichigerie- vopsitorie:

latv = Nptv ∙ Ltv + b + Lm.p.

Lm.p. – lungimea magaziei de piese

* Obs: pentru hala de vopsitorie-tinchigerie, spatiul nu poate lipsi sau


fi folosit ca spatiu suplimentar, accesul in hala facandu-se prin usi plasate in
fata posturilor.

1.5. Calculul principalilor parametrii ai unei

statii service.

Se vor prezenta etapele de calcul si relatiile generalizate pentru


determinarea rapida (orientativa) a principalelor caracteristici ale unei statii
service (suprafata necesara, numarul de posturi, numarul de muncitori) care
sa fie capabila sa deserveasca un anumit parc de autovehicule.

Pe baza rezultatelor obtinute se poate intocmi un calcul economic


preliminar.

Determinarea necesarului de intretinere si reparatii

Estimarea parcului disponibil

Estimarea necesarului de intrttinere si reparatii are la baza numarul


autovehiculelor ce urmeaza a fi deservite (parcul disponibil).

Estimarea parcului disponibil (P1) se face pe baza unui studiu ce va


analiza urmatoarele aspecte:
- 626j92g ; 626j92g ; numarul de autovehicule inmatriculate in zona;

- 626j92g ; 626j92g ; posibilitatile de crestere a numarului de autovehicule in


zona;

- 626j92g ; 626j92g ; valorile de trafic ( tranzit) si specificul turistic al zonei;

- 626j92g ; oferta de intretinere si reparatii deja existente in zona,


626j92g ;

sub doua aspecte: cantitativ (ore/an) si calitativ.

Estimarea necesarului de intretinere si reparatii (T)

Se face functie de frecventa medie a diferitelor lucrari la un


autovehicul, si de durata medie a lucrarii respective. Frecventa medie a unei
lucrari si durata medie de executie se determina static. Cu aceste date se
intocmeste un tabel de tipul celui de mai jos (tabelul 1.1)

Tabelul 1.1

Denumirea lucrarii Frecventa


Durata medie
lucrarii(ora,zi,an)
(ore lucrare)
Simbol valoare simbol valoare
Spalarea si uscarea caroseriei tsc 0,1 fsc 18
Spalarea partii de sub tss 0,2 fss 2
autovehicul
Protectie anticoroziva tpc 0,5 fpc 0,5
Diagnosticare td 0,20,4 fd 2
Lucrari legate de ungere tu 0,5 fu 1,4
Verificari periodice tvp 2,510 fvp 1
Inspectie tehnica oficiala tRT 0,6 fRT 0,5

Reparatii tR 36 fR 23
Schimb piese principale motor tM 8 fM 0,15
Schimb piese principale tT 4 fT 0,1
transmisie
Schimb piese principale punte tPF 5 fPF 0,1
fata
Schimb piese principale punte tPS 4 fPS 0,1
spate
Schimb piese princ. mec. de tMD 2 fMD 0,1
directie
Tinichigerie-vopsitorie tTV 24 fTV 0,10,4

Acest tabel poate fi completat si corectat in functie de conditiile concrete


si „date la zi”

; [ore/an];

In medie:

Tm = (0,1∙18 + 0,5 ∙ 0,5 + 0,2 ∙ 2 + 0,5 ∙ 1,4 + 6 ∙ 1 + 0,6 ∙ 0,33 +

+ 4,5 ∙ 2,5 + 8 ∙ 0,15 + 4 ∙ 0,1 + 2 ∙ 0,1 + 14 ∙ 0,13) 2,8 ∙ P;

Deci pentru parcul P, necesarul de ore/an este in medie:

Tm = 28 ∙ P;

Alegerea tipului de unitate service

Functie de capacitatea in ore/an se disting urmatoarele tipuri de


statie service:

- 6.000-30.000 ore/an; (1-5 posturi de lucru) – service de tip


foarte mic;
- 30.000-60.000 ore/an; (6-10 posturi de lucru) – service de
tip mic;

- 60.000-100.000 ore/an; (11-25 posturi de lucru) – service de


tip mijlociu;

- peste 100.000 ore/an; (peste 25 posturi de lucru) – service


de tip mare.

Determinarea numarului de posturi necesare

Numarul de posturi de lucru pentru o lucrare sau un grup de lucrari


specifice se determina astfel:

Unde:

z – numarul zilelor lucratoare pe an

z = zc – zn – zR ∙ ( 1- ) = 365 – 104 – 4 ∙ ( 1- ) = 257

zn – zile nelucratoare

zR – zile pentru reparatii

P – procent pentru intreruperi planificate

Ns – numarul schimburilor

Ts – durata schimbului

- coeficient de indeplinire a normelor


m – numarul de muncitori pe post

ti – durata medie a lucrarii (i)

fi – frecventa medie a lucrarii (i)

Numarul posturilor pentru spalarea autovehiculului

In acest „algoritm” de proiectare se adopta Nps = 1, indiferent de


tipul service-ului. Pentru service-urile de tip mare, in functie de necesitati se
pot adopta doua posturi de spalare.

Posturi pentru standul de diagnosticare a sistemului de directie

Pentru toate tipurile de unitati, exceptand cele de tip foarte mic,


numarul posturilor pentru standul de diagnosticare a sistemului de directie se
adopta Npp = 1.

Posturi pentru diagnosticare si verificari periodice

Numarul posturilor pentru diagnosticare si verificari periodice se


determina astfel:

;
Deci Npd = 10-3∙ P;

fd; td; tvp; fvp – vezi tabelul 1.1.

Npd se aproximeaza la cel mai apropiat numar intreg, sau se poate


utiliza direct tabelul 1.2.

Tabelul 1.2.

P < 1500 1500- 2500- 3500- 4500-


2500 3500 4500 5500
Npd 12 23 34 45 56

Numarul posturilor pentru intretinere, reparatii curente si capitale

NpiR – se determina direct din tabelul 1.3

Tabelul 1.3.

P NpiR P NpiR P NpiR


<500 1 1900 – 67 3600 - 11 12
2450 3950
500 – 850 23 2450 – 78 3950 - 12 13
2600 4300
850 – 34 2600 – 89 4300 - 13 . 14
1200 2900 4650
1200 – 45 2900 – 9 10 4650 - 14 15
1550 3250 5000
1550 – 56 3250 – 10 11 5000 - 15 16
1900 3600 5300

Numarul posturilor pentru inspectie tehnica


;

Se adopta numarul posturilor pentru inspectii tehnice in felul


urmator:

- 626j92g ; 626j92g ; Npit = 1 pentru P 3000 autovehicule

- 626j92g ; 626j92g ; Npit = 2 pentru P > 3000 autovehicule.

Numarul posturilor pentru tinichigerie vopsitorie

Pentru determinarea NPTV se utilizeaza tabelul 1.4

Tabelul 1.4.

P NPTV P NPTV
< 760 12 2800 - 67
3300
760 - 1260 23 3300 - 78
3800
1260 - 1760 34 3800 - 89
4300
1760 – 2280 45 4300 - 9 10
4800
2280 - 2800 56 4800 - 10 11
5300

Din aceste posturi, optional unul se poate aloca pentru incinta de


uscare rapida, sau se adopta un post in plus.

Alte posturi, Npx

Numarul total de posturi de lucru, cu care se vor determina pe baza


relatiilor stabilite in paragrafele anterioare (1.2, 1.3, 1.4) dimensiunile halelor
unitatii service, va tine seama si de dotarile suplimentare optionale: masina
de rectificat, strung, masina de gaurit, polizor, prese, stand pentru pompe de
injectie, incinta pentru spalarea preselor.

Avand in vedere ca este putin probabil sa se lucreze toate aceste


posturi simultan, se considera ca se poate face una din urmatoarele grupari
(repartitii) pe postul „bloc” ale carui dimensiuni au fost stabilite in paragraful
(1.2), si anume: 4 x 7,30 m2:

- 626j92g ; 626j92g ; polizor, masina de gaurit, strung, presa

- 626j92g ; 626j92g ; masina de rectificat, incinta pentru spalare, polizor

- 626j92g ; 626j92g ; stand pentru pompe de injectie, masina de rectificat

- 626j92g ; 626j92g ; incinta spalare – stand pompe injectie.


Dimensiunile halelor

Pe baza schitelor din figurile (1.1, 1.3) si a relatiilor stabilite in


paragrafele (1.2, 1.3, 1.4), se calculeaza:

L0 =Np ∙ lp + 2 ∙ gp ;

Las = N ∙ lps + U;

Latv = Nptv ∙ ltv + gp +U

l0 = Np ∙ Lp + 2 ∙ gp + b

las = Nps ∙ Lps + b + Ldir.

latv = Nptv ∙ Ltv + b + Lm.p.

Lungimea totala:

Lt = L0 + Las + Latv + Ls
Latimea totala:

lt = l0 + las + latv + ls

unde: Ls – lungimea showroom- ului

ls – latimea showroom- ului

Concluzie

In concluzie se parcurg etapele:

1. Se determina parcul de autovehicule P, disponibil;


2. Necesarul de ore de munca: Tm = 28 ∙ P (ore/an)
3. Functie de Tm se alege tipul service-ului si (preliminar) schema de
organizare a halelor principale
4. Se determina numarul de posturi necesare:

- pentru diagnosticare: tabelul 1.2

- pentru intretinere si reparatii: tabelul 1.3

- pentru inspectii tehnice NiT = 1 (sau 2)

- pentru vopsitorie tinichigerie: tabelul 1.4

- posturi suplimentare pentru dotari optionale: Npx.

5. Np = Npd + NpiR + NiT + Npx


6. Se adopta cate un post pentru spalare, respectiv stand de diagnosticare
a directiei.
7. Se determina dimensiunile halelor, pe baza carora se poate face un
calcul economic preliminar (al constructiei).

1.6. Deteminarea necesarului de personal

Timpul disponibil al unui muncitor, Tm

TM = (ZC – ZSD – ZS – ZCD – ZX) ∙ TZ =


= (365 – 104 – 16 – 22 – 4) ∙ 8 = 1752 ore/an.

unde:

ZC – numarul de zile calendaristice;

ZSD – numarul sambetelor si duminicilor;

ZS – sarbatori legale;

ZX – media absentelor pe an;

TZ – durata activitatii zilnice pentru un muncitor;

ZCD – durata medie a concediilor.

Numarul muncitorilor pe operatii

Numarul de muncitori pentru spalare

Numarul de muncitori pentru o anumita operatie se determina cu


formula:

M= ;

unde:

P – parcul de autovehicule;

ti – durata medie a operatiei [ore];

fi – frecventa efectuarii operatiei [ore/zi/an];

TM – timpul disponibil al unui muncitor [ore/an];

Pentru spalare:
Se adopta cate un muncitor pe schimb.

Numarul de muncitori pentru deservirea standului de diagnosticare a


sistemului de directie

Se adopta cate un muncitor pe schimb.

Numarul de muncitori pentru lucrari de diagnosticare

si verificari periodice

Valoarea obtinuta se rotunjeste la cel mai apropiat numar intreg.

Se poate utiliza tabelul 1.5

Tabelul 1.5

P Mpd Npd P Mpd Npd P Mpd Npd


<450 1 1 1850- 6 4 3500- 11 67
2150 3850
450-850 2 12 2150- 7 45 3850- 12 7
2500 4150
850-1150 3 2 2500- 8 5 4150- 13 78
2850 4500
1150- 4 23 2850- 9 56 4500- 14 8
1500 3150 5000
1500- 5 34 3150- 10 6 5000- 15 89
1850 3500 5500

Numarul de muncitori pentru operatii de intretinere

si reparatii curente si capitale


unde:

- coeficient de sezon

P – numarul de autovehicule

Valoarea obtinuta se rotunjeste la numarul intreg cel mai apropiat.

Se poate utiliza tabelul 1.6

Tabelul 1.6

P MiR NpiR P MiR NpiR P MiR NpiR


<200 12 1 1500- 1014 5 2650- 2425 8
1600 2850
200- 23 1 1600- 1115 5 2850- 2627 89
400 1750 3050
400- 5 2 1750- 1216 5 3050- 2829 910
600 1850 3270
600- 56 2 1850- 1317 56 3270- 30 10
750 1950 3400
750- 8 23 1418 6 3400- 3132 1011
850 1950- 3600
2050

850- 910 3 2050- 19 6 3600- 3335 1112


1000 2150 3950
1000- 10 34 2150- 20 6 3950- 3638 1213
1150 2250 4300
1150- 11 4 2250- 21 6 4300- 3841 1314
1300 2350 4600
1300- 812 4 2350- 22 67 4600- 4145 1415
1400 2500 5000
1400- 113 45 2500- 23 78 5000- 4549 1516
1500 2650 5500

Numarul de specialisti pentru inspectii tehnice


∙P ;

Valoarea obtinuta se rotunjeste la cel mai apropiat numar intreg

P – numarul de autovehicule

Se poate utiliza tabelul 1.7

Tabelul 1.7

P MpiT NiT P MpiT NiT


< 900 1 1 3250 – 6 2
4000
900 – 1500 2 1 4000 – 7 2
4400
1500 – 3 1 4400 – 8 2
2000 5000
2000 – 4 1 - - -
2650
2650 – 5 12 - - -
3250

Numarul de muncitori de tinichigerie vopsitorie

Valoarea rezultata se rotunjeste la numarul intreg cel mai apropiat

β - coeficientul de sezon

Se poate utiliza tabelul 1.8

Tabelul 1.8

P MpiT NiT P MpiT NiT


< 700 12 12 2600 56 56
- 3100
700 – 23 23 3100 - 67 67
1200 3600
1200 – 3 3 3600 - 78 78
1700 4100
1700 – 34 4 4100 - 89 89
2200 4500
2200 – 45 45 4500 - 9 10 9 10
2600 5000

Numarul de muncitori pentru alte posturi

Pentru posturile suplimentare Npx adoptate se adopta numarul de


muncitori astfel:

Mpx = Npx ∙ ns + 1;

unde:

Npx – numarul de posturi suplimentare

ns – numarul schimburilor

1.7. Repartizarea pe meserii

Numarul de muncitori pentru revizii tehnice

Numarul de muncitori pentru lucrari de revizie tehnica se obtine


astfel:

unde:

TRT – timpul necesar pentru lucrari de revizie tehnica ;

MRT – numarul de muncitori necesar pentru lucrari de revizie


tehnica ;

TM – timpul disponibil al unui muncitor;


TRT = P ∙ ( tpc ∙ fpc + tu ∙ fu + td ∙ f d + tvp ∙ f vp + tit ∙ fit ) =

= P ∙ (0,5 ∙ 0,5 + 0,5 ∙ 1,4 + 2 ∙ 0,3 + 5,1 + 0,6 ∙ 0,5 ) = 6,85 ∙P;

Numarul de muncitori pentru lucrari de ungere

unde:

Mu – numarul de muncitori pentru lucrari de ungere;

Tu – timpul necesar pentru lucrari de ungere ;

Restul muncitorilor de la intretinerea tehnica se repartizeaza


(normal) proportional cu manopera pentru executarea lucrarilor mecanice
si electrice.

Astfel numarul muncitorilor mecanici respectiv electricieni se


stabileste dupa cum urmeaza:

- mecanici auto:

- electricieni:

Repartizarea pe schimburi si posturi se face in functie de conditiile


fiecarui caz in parte

S-ar putea să vă placă și