` NURSING - Manifestari de dependenta in satisfacerea celor14 nevoi fundamentaleNOTIUNI

INTRODUCTIVE

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazeaza pe definirea celor 14 nevoifundamentale, cu

componente biologice, psihologice, sociale, culturale si spirituale aleindividului. Atingerea de catre
pacient a independentei in satisfacerea acestor nevoi estedefapt telul profesiei de asistenta medicala.O
nevoie fundamentale este o necesitate vitala, esentiala a fiintei umane pentru a-si asigura starea de
bine, in apararea fizica si mentala.Ca sa-si mentina un echilibru fiziologic si psihologic, pacientul
trebuie sa atingaun nivel minim de satisfacere a nevoilor sale.Independenta in satisfacerea nevoilor
reprezinta atingerea unui nivel acceptabil insatisfacerea nevoilor (un bun echilibru fiziologic si
psihologic) prin acctiuni pe care leindeplineste individul insusi, fara ajutorul unei alte persoane.
Independenta este decisatisfacerea uneia sau mai multor nevoi prin actiuni proprii, indeplinite de
persoanainsasi.Dependenta in satisfactia nevoilor reprezinta incapacitatea persoanei de a adoptacompo
rtamente sau de a indeplini singur, fara ajutorul unei persoane, actiuni care sa-i permita un nivel
acceptabil in satisfacerea nevoilor astfel incit sa fie independent.Originea probabila a acestei
dependente este:

lipsa de forta (pacientul nu poate)

lipsa de vointa (pacientul nu vrea)

lipsa de cunoastere (pacientul nu stie cum sa actioneze pentrusatisfacerea nevoilor

fundamentaleDependenta poate sa intereseze aspecte biologice, psihologice, social, cultural sispiritual
al fiintei umane. Pacientul poate sa prezinte mai multe forme de dependenta:

Potentiala

Actuala

Descrescinda

Permanenta Nivelurile de interventii acordate in ingrijiri se clasifica astfel:

ingrijiri de prevenire primara

o

se intelege mentinerea si promovarea sanatatii,

prevenireaimbolnavirilor. Interventiile urmaresc: educatia sanitara, prevenirea specifica (vaccinuri)

de prevenire secundarawww.referat.ro

urmareste interventiile curative (tratarea bolilor,

prevenireacomplicatiilor). Rolul asistentei este de a descoperi problemele aparute in timp

de prevenire tertiana

urmareste recuperarea. Rolul asistentei este de sustinere

a persoanei ingrijite in recuperare, pina la recuperareaindependentei
personaleSursele de dificultate se definesc ca fiind cauzadependentei, reprezinta unobstacol major care
impiadica satisfacerea uneia sau a mai multor nevoi fundamentale.Sursele de dificultate pot fi cauzate
de:

Factori de ordin fizic

Psihologic

Social

Spiritual

Factori legati de insuficiente cunostiinte

Manifestari de dependenta in satisfacerea calor14 nevoi

fundamentaleI.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

1. Probleme de dependenta in satisfacerea nevoi de

a respira:
Alterarea vociiManifestari de dependenta:

Disfonie

Afonie

Senzatia de sufocare

DispneeManifestari de dependenta:

Ortopnee

Bradipnee

Tahipnee

Tuse

Hemoptizie

Mucozitatii

Amplitudine modificata

Hipoventilatie

Dispnee de tip Cheyene Stockes, Kusmaul

Zgomote respiratorii

Cianoza

Obstructia cailor respiratoriiManifestari de dependenta:

Respiratie dificila pe nas

Prezenta unor secretii abundente

Epistaxis

Deformari ale nasului

Stranutul

Aspiratia pe nas sau sforaitul

Cornaj

Tirajul

2.Alimentatie inadecvata prin surplusManifestari de dependenta:

Indice ponderal peste 10-15 %

Greturi, varsaturi

Bulimie

Polifagie3. Dificultate de a se alimenta si hidrata4. Dificultate de a urma dieta5. Greturi sau varsaturi6.
Refuz de a se alimenta si hidrata

III.Nevoia de a elimina

Probleme de dependenta1. Eliminare urinara inadecvata

CantitativaManifestari de dependenta

poliurie

oligurie

anurie

CalitativaManifestari de dependenta

Polakiuria

Nicturia

Disuria

alte manifestari:

Hematuria
Albuminuria

Glicozuria

Hiperstenuria

Hipostenuria

Izostenuria

Edeme

Urina tulbure2.Retentia de urina (ischiuria)Manifestari de dependenta

Glob vezical

Ischiuria paradoxala

Polakiuria3.Incontinenta de urina si de materii fecaleManifestari de dependenta

Enurezis

Incontinenta urinara, de fecale4. DiareeaManifestari de dependenta

frecventa, consistenta, cantitate, culoare, miros, aspect,

crampe, colica, durere locala, semne de deshidratare5.ConstipatiaManifestari de dependenta-
frecventa, orar cantitate, consistenta, forma culoare,-
crampe, meteorism, flatulenta, tenesme, fecalom, anorexie,cefalee, iritabilitate6. Varsaturile.Se
urmareste: frecventa, orarul, cantitatea, continutul, culoarea, mirosul,forta de proiectie si simptomele
ce o insotesc (dureri, cefalee, greata, transpiratii)Pot fi:

Ocazionale

Frecvente

Incoercibile7.MenstraManifestari de dependenta

Amenoree

Dismenoree

Metroragie

Oligomenoree

Menoragie

Polimenoree

Hipomenoree

Hipermenoree

Leucoree patologica
Hidroree

Culoare, aspect si ritmul scurgerilor 8. Diaforeza (transpiratii abundente)Se manifesta in functie de orar,
cantitate, miros, dupa localizare poate fi:

Generalizata

Localizata

9. ExpectoratiaManifestari de dependenta, in functie de:

Culoare

Miros

Consistenta

Forma sputei, Aspect, Cantitate

IV.Nevoia de a misca si a avea o postura buna

Probleme de dependenta1. ImobilitateManifestari de dependenta

Absenta sau diminuarea miscarilor

Atonie, musculara, atrofie, hipertrofie musculara

Escare de decubit

Contractura musculara
Ras sardonic (in tetanie)

Anchiloza

Crampe

Diminuarea interesului pentru miscare2. HiperactivitateManifestari de dependenta

Vorbire caracteristica

Reactie la toti stimuli

Spasme, ticuri, manie, euforie

Miscari caracteristice3. Necoordonarea miscarilor-tulburari prin lipsa sau diminuarea miscarilor normale
(ataxie, convulsii, tremuraturi, tulburari de mers, etc.)3.Postura inadecvataManifestari de dependenta

oboseala musculara

deformari ale coloanei vertebrale

deformari ale soldului

pozitii inadecvate date de boala

dificultate in schimbarea pozitiei

torticolis
bataturi5. Circulatie inadecvata

V.Nevoia de a dormi si a se odihni

Probleme de dependenta1. InsomniaVorbim de somn perturbat: - initial- insomnie terminalaTipuri de

insomnie.

Insomnie dormitionala

Insomnie predormitionala

Insomnie postdormitionalaManifestari de dependenta

Atipiri in timpul zilei

Cosmaruri

Somnambulism

Apatie

Pavor nocturn

Neliniste

Confuzia

Iritabilitate

Sentiment de tristete, depresie

Concentrare scazuta, oboseala2. HipersomniaManifestari de dependenta

somn modificat

somnolenta

letargie

narcolopsie

oboseala

inactivitate3. ObosealaManifestari la nivelul: fetei, ochilor, a tensiuni arteriale, somn, puls,

tegumente,stare psihica, greutate corporala, astenie.4.DisconfortManifestari de dependenta

iritabilitate

indispozitie, jena

stare de disconfort

diaforeza, dureri musculare5. Dificultate sau incapacitate de a dormi

VI.Nevoia de a te inbraca, ate dezbraca

Manifestari:

Dificultate sau incapacitatea de a se inbraca si a se dezbraca

Dezinteres fata de tinuta- stare de apatie

Dezinteres sau refuz fata de a se inbraca/ dezbraca

Alegere neadecvata de inbracaminte

Dezbracare continua

VII.Nevoia de a fi curat, de a proteja tegumentele

Probleme de dependenta1.Carenta de igina la nivelul:Manifestari de dependenta

parului

unghiilor

nas

cavitate bucala

piele

deprinderi igienice2. Alterarea tegumentelor si a

fanerelor - eritem- acnee- hemoroizi- excoriatii- furunculul- ulcere varicoase- cruste- intertrigo- alopecia-
vezicule- vetiligo- pustule- ulceratii- papula- escare- fisuri- edeme- descuamatii- varice3. Dezinteres fata
de igiena4. Dezinteres de a urma prescriptiile de igiena5. Alterarea mucoaselor

Piele rosie, umeda, caldaTipuri de curbe febrile

Febra intermitenta
o

Febra continua

Febra remitenta

Febra recurenta

Febra ondulata2.HipotermiaManifestari de dependenta

hipotensiune arteriala

cianoza

eritem

edeme

oboseala

tulburari de vorbire

somnolenta

degeraturi

durere

IX.Nevoia de a evita pericolele

Probleme de dependenta:1.Vulnerabilitate in fata pericolelor Manifestari de dependenta

Risc de accidente, raniri, caderi

Risc de infectii

Risc de inbolnavire, fatigabilitate, surmenaj

Comportament agresiv sau depresiv2.Afectarea psihica si fizica

I.Nevoia de a comunica

Probleme de dependenta:2.Comunicare ineficienta la nivel senzorial si motor Manifestari de

dependenta

Tulburari senzoriale (cecitate, anosmie, hipoestezie, hiperestezie,surditate)

Tulburari motorii (pareze, paralizi, )

Tulburari de limbaj (afazie, dizartrie,galbaiala, dislalia, mutism)

Reactii afective - insuficienta sau exces senzorial (neliniste,inactivitate, anxietate, halucinatii, izolare)

3.Comunicare ineficienta la nivel intelectualManifestari de dependenta

Dificultate de asi aminti evenimente (amnezie)

Dificultate de a face o judecata, vorbire incoerenta

Comportament neadecvat

Confuzie,
obnubilare4.Comunicare ineficienta la nivel afectiv (agresivitate, devalorizare,apatie, egocentrism, fobie,
agorafobie, claustrofobie, nozofobie,euforie, delir, idei de suicid, halucinatii,
etc.)5.Confuzie6.Singuratate7.Atingerea integritatii functiei si rolului
sexual8.Izolare sociala9.Perturbarea comunicarii familialeX.

Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri si valori, de apractica religia

Probleme de dependenta:1.CulpabilitateManifestari de dependenta

Sentiment de vinovatie

Depresie

Anxietate

Tegumente reci si umede, respiratie accelerata2.FrustrareManifestari de dependenta

Sentiment de pierdere, de inutilitate

Supunerea la un regim

Incapacitate de a exercita practica religioasa

Tulburari de gândire

Ignoranta fata de sensul propriei sale existente3.Dificultate de a actiona dupa credintele si valorile
sale4.Dificultate de a participa la activitati religioase5.Neliniste fata de semnificatia propriei existente

XI.Nevoia de a fi ocupat si util

Probleme de dependenta:1.DevalorizareaManifestari de dependenta

Sentiment de inferioritate
Descurajarea

Incapacitate de a trece unele dificultati

Somnolenta

Agresivitate

Diminuarea motivatiei

Obsesia2.NeputintaManifestari de dependenta

Conflict personal

Esec profesional

Dificultate in luarea deciziilor

Retragere, resumarea

Fatigabilitate

Agasare, lipsa de ambitie, oboseala3.Dificultate de a se realiza4.Dificultate de a-si asuma roluri sociale

II.Nevoia de a te recrea

Probleme de dependenta:5.Neplacerea de a efectua activitati recreative6.Dificultatea de a indeplini

activitati recreative7.Refuz de a indeplini activitati recreativeManifestari de dependenta

Inactivitate
Plictiseala,

Tristete

XII.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

Probleme de dependenta:

1.Ignoranta2.Dificultate de a invata3.Cunostiinte insuficiente

BIBLIOGRAFIE

1.LUCREŢIA TITIRCĂ: TEHNICI DE EVALUARE ŞI ÎNGRIJIRIACORDATE DE ASISTENŢII MEDICALI – Editura Vi

aţa MedicalăRomânească2.LUCREŢIA TITIRCĂ: GHID DE NURSING - Editura Viaţa MedicalăRomânească3.
GEORGETA BALTĂ: TEHNICI DE ÎNGRIJIRE GENERALĂ ABOLNAVILOR – Editura didactică şi pedagogică,
Bucuresti4.C. MOZES: TEHNICA ÎNGRIJIRI BOLNAVULUI - Editura Medicală,Bucuresti

Nevoile Fundamentale

Cele 14 nevoi fundamentale au fost stabilite de catre Virginia Henderson.

Atingerea de către pacient a independenţei în satisfacerea acestor nevoi este ţelul profesiei de asistentă
medicală.

După Virginia Henderson nevoia fundamentala este o necesitate vitală, esentială fiinţei umane pentru
asigurarea stării de bine din punct de vedere fizic şi mintal.

Cele 14 nevoi fundamentale sunt:

1. a respira;

2. a se alimenta şi hidrata;

3. a elimina;

4. a se mişca, a păstra o bună postură;

5. a dormi, a se odihni;

6. a se îmbrăca şi dezbrăca;

7. a-şi menţine temperatura corpului în limite normale;

8. a fi curat, a-şi proteja tegumentele;

 9. a evita pericolele;

10. a comunica;

11. a acţiona după credinţele sale şi valorile sale;

12. a se realiza;

13. a se recreea;

14. a învăţa.

Scurtă prezentare a nevoilor fundamentale

A RESPIRA

15. Aspectul bio-fiziologic al acestei nevoi se manifestă în respiraţia pulmonară şi tisulară;

16. Dimensiunea psiho-socio-culturală este influenţată de următorii factori: emoţii, furia,

frica, exerciţiile fizice, fumat. Aceste nevoi prezintă particularităţi funcţie de vârstă,
antrenarnent, starea de sănătate etc.

A BEA SI A MANCA

17. Dimensiunea bio-fiziologică interesează ritualul mâncatului (ducerea alimentelor la gură,

masticaţia, deglutiţia), digestia, necesarul de calorii;

18. Dimensiunea psiho-socio-culturală se manifestă în obiceiurile legate de rasă, religie,

naţionalitate, cultură. Aceste nevoi se modifică odată cu etapele vieţii.

A ELIMINA

Această nevoie cuprinde eliminarea renală, intestinală, respiratorie, cutanată.

19. Aspectul bio-fiziologic variază mult cu vârsta şi starea de sănătate şi este în acelaşi timp
mecanic, chimic, hormonal, nervos;

20. Dimensiunile psiho-socio-culturale sunt numeroase. Emoţiile de orice fel modifică

frecvenţa urinară, calitatea şi cantitatea scaunelor, transpiraţia etc.

A te mişca, a te mentine într-o bună postură

21. Aspectul bio-fiziologic diferă funcţie de vârstă, starea de sănătate, antrenament.

Sistemul muscular, scheletic, cardiovascular, nervos, influenţează mişcarea şi adaptarea
cu evitarea anumitor posturi.

22. Din punct de vedere psiho-socio-cultural mişcarea şi poziţia corpului reflectă conştient
sau inconştient starea de spirit a individului. Mişcarea este influenţată şi de nivelul
cultural. Aceasta influenţează mersul, gesturile, mimica etc. Probleme de sănătate pot
duce la modificări în domeniul motricităţii.

A dormi şi a te odihni
 23. Din punct de vedere biologic şi fiziologic, somnul sau odihna variază cu vârsta şi starea
de sănătate. Calitatea somnului, ca şi repaosul mintal şi fizic influenţează sistemele
cardio vascular, digestiv, neuro-muscular. O persoană privată de sornn manifestă
tulburari fizice şi psihice.

24. Psiho-socio-cultural somnul şi repaosul sunt afectate de emoţii şi obligaţii sociale

(muncă). Există persoane care uzează de droguri pentru a rămâne treji sau pentru a
dormi.

A se îmbrăca şi a se dezbrăca

25. Bio-fiziologic, activităţile cotidiene necesare independenţei în acest domeniu cer o

anumită capacitate neuro-musculară, aceste nevoi fiind diferite, funcţie de vârsta,
starea de sănătate.

26. Psiho-socio-cultural se manifestă prin afirmarea personalităţii şi a sexualităţii în alegerea

veşmintelor, anumite grupuri socio-culturale şi religioase au exigenţe particulare: voal,
turban etc.

A mentine temperatura corpului în limita normala

27. Componenta bio-fiziologică este cea mai importantă. Odată cu înaintarea în vârstă
temperatura corpului este mai influenţată de cea a mediului înconjurător. Temperatura
corpului depinde de îmbrăcăminte, hidratarea organismului, controlul hipotalamic.

28. Componenta psihică este influenţată de emoţii, anxietate, acestea crescând

temperatura corpului.

A fi curat şi a-ţi proteja tegumentele

29. Componenta bio-fiziologică se manifestă funcţie de capacitatea fizică de a face gesturile

şi mişcările necesare precum şi de factorii biologici vârsta şi sexul.

30. Componenta psihică şi emotivă se reflectă în starea epidermei, în atenţia acordată

părului. Emoţiile afectează transpiraţia şi secreţiile, normele de curăţenie diferă de la un
grup social la altul. Curăţenia este influenţată de cultura grupului.

A evita pericolele.

Pericolele pot proveni din mediul intern sau extern.

31. Pe plan bio-fiziologic independenţa rezidă din a evita anumite alimente şi medicamente
şi de a se proteja în desfăşurarea anumitor activităţi zilnice. Este nevoie de a analiza
această nevoie funcţie de vârstă, anumite afecţiuni (depresii).

32. Componenta psihică — simpla prezenţă a unei rude, a unei persoane apropiate
pacientului, ascultarea unui gen de muzică preferată, existenţa unei persoane
aparţinătoare aceleiaşi comunităţi, respectarea obiceiurilor proprii, sunt elemente care
dau impresia de siguranţă.

A comunica cu semenii.
Este o nevoie fundamentală fiinţelor umane.

33. Dimensiunea biologică se manifestă sub formă de comunicare verbală sau non-verbală.
Comunicarea yerbală cuprinde limbajul, în timp ce comunicarea non-verbală cuprinde
gesturile, mimica, poziţia corpului, mersul etc.

34. Componentele psiho-socio-culturale se manifestă prin alegerea conţinutului exprimat:

sentimente, idei, emoţii. Comunicarea cuprinde sexualitatea. Această componentă
importanta a fiinţei umane se exprimă din copilărie până la bătrâneţe prin afirmarea de
sine, alegerea veşmintelor, în relaţiile sociale. Când un pacient nu are posibilitatea de
comunicare, el trebuie să fie ajutat de asistentă.

A-ţi practica religia

35. Componenta bio-fiziologică se exprimă prin mişcări, gesturi, atitudini specifice cultului:
poziţia îngenunchiată, anumite posturi, interzise anumite alimente, tratamente.

36. Componenta psiho-socio-culturală — evoluţia practicilor religioase este în funcţie de

fenomenele psiho-sociale şi relaţiile interpersonale. Alterarea stării de sănătate poate
antrena creşterea sau diminuarea adeziunii la religie. În îngrijirea bolnavilor, respectarea
acestei nevoi cere asistentei o educaţie liberală.

A fi ocupat pentru a fi util.

De-a lungul etapelor vieţii fiinţa umană are nevoie să se realizeze, să studieze, să muncească. Aceste
activităţi pot fi legate de sex, dar cea mai mare parte depind de capacitatea fiziologică şi dezvoltarea
psihosocială a individului. Normele culturale influenţează satisfacerea acestei nevoi. O problemă de
sănătate poate să diminueze temporar sau permanent posibilitatea de a fi util prin diverse activităţi.

A se recrea.

Este o nevoie comună tuturor fiinţelor umane.

37. Componenta bio-fiziologică persoanele se pot recrea specific vârstei şi funcţie de starea
de sănătate. Persoanele cu un anumit handicap (orbi, surzi, membre amputate) au alte
căi de recreere decât cei sănătoşi.

38. Fenomenele psihosociale, culturale pot influenţa nevoia de a se recrea. Această nevoie
poate fi satisfacută atât de familie cât şi de societate.

A învăţa.

Nevoia de descoperire, de satisfacere a curiozităţii, de a adăuga cunoştinţe noi este specifica tuturor,
dar mai evidentă la copii.

Componenta biologică este reprezentată de inteligenţă

Apectul psiho-socio-cultural se manifestă prin dorinţa de a afla şi a cunoaşte valoarea acordată educaţiei
de grupul socio-cultural.
Problemele de sanătate fac să se ivească nevoi de învăţare variate: să facă pansamente, să-şi
administreze insulina, alte medicamente, regim alimentar etc. Nevoia de a învăţa poate fi legată de
dorinţa de a fi util, de a se recrea, dar în acelaşi timp şi de a fi independent.