utilizeaza codul de programare ISO

CE ESTE CNC?

CNC (Conducere Numerica cu Calculatorul) este sintagma generala

utilizata pentru un sistem care controleaza functionarea unei masini
unelte utilizand instructiuni codificate prelucrate de catre un calculator.

EXEMPLU DE PROCES DE
3.

PRELUCRARE PE MUCN
I. Scrierea programului CNC utilizand coduri G si M. Programul descrie secventa de
operatii care se efectueaza pe MUCN in scopul prelucrarii piesei. Programul poate fi
scris off-line, adica fara implicarea masinii, fie manual, fie cu asistenta unui
calculator, utilizand un sistem CAD/CAM.

2. Programul este incarcat in calculatorul masinii, numit controler. In acest stadiu,

programul inca mai poate fi modificat si este posibila simularea functionarii sale
utilizand facilitatile interactive ale calculatorului .

3. Controlerul proceseaza programul piesa si transmite semnale masinii unelte, semnale

care dau informatii diverselor componente ale acesteia asupra operatiilor necesare in
vederea prel ucrarii piesei.
 PROCESUL DE PRELUCRARE PE MUCN

Programare Programare cu ajutorul

calc ulatorului
rnanu::lla
(CAD/CAM)

Func~ii
G §i Iv1

Echipame ntul de co n duce re n ume rica

Semnale
comanda
de'~
~
...

Ma~ina de frerat eNC Denford

Fi g. 1. Proces uI de p rei ucra re pe rv1 UCN

STRUCTURA PROGRAMULUI
PRINCIPAL CNC
Programul piesa poate sa contina un numar oarecare programe individuale, care
impreuna descriu toate operatiile care trebuie ,",,"'lAW,,", pentru a 0

Programul principal este programul care detine controlul tuturor actiunilor. este primul
citit si incarcat memorie cand este rulat tot programul Programul principal poate
apela un numar oarecare se mai numesc
subprograme, si sunt unui
de

Bineinteles, controlerul (calculatorul masinii) functioneaza dupa un program, care in

acest caz este chiar programul principal.

princi pale, ca si subprogramele altfel, sunt utilizand codurile ISO

nrp'7p.lnt 636i87g ate mai jos.

ADRESE

N- indica numarul

- face trimitere la codurile G

X Indica care trebuie parcursa de x-,

Y - Indica distanta care sanie lungul axei

Z Indica distanta care trebuie parcursa de capul masinii de-a lungul z·,
F - Indica de avans;

- apeJeaza diverse (care obicei se adreseaza direct lUU,.:>UJllJ. unelte

pentru a stabili conditiile de prelucrare);

S - Indica turatia arborelui principal;

T - se la sculelor.

bloc, sau lime a rWAnr'l care plasate ordinea:

 N, G, X, Y, Z, F, M, S, T;
Aceasta ordine trebuie respectata in orice fraza. eu toate acestea, nu fiecare fraza va
contine toate adresele mentionate mai sus, adica dintr-o fraza pot sa lipseasca unele
adrese, daca nu sunt necesare.Organizarea blocurilor de date intr-un program respecta
urmatorul sablon. Este esential ca structura de mai jos sa fie respectata, pentru a asigura
corectitudinea atat a prelucrarii, cat si a simularii (Fig. 2).

f
~EXemp'LJ de program piesa
Info rmati i despre Uv1ill CAtv1 Designer - star tvlCD]
pachetu I softwa re -' [02i03/0 1]
utilizat
1
[j\lovamill PC (metric)]
[Post fanucm 12024 lunie 1994]
Numarul de program -----'-~00050
. ~·I d
Unltatl ~ ~. ( . {\J010G21:
e . e masura metric [BILLET x240 y'170 z10
sau bntanr c) ;;1 dlmenslunlle [EDGE MOVE xO yO
selTllfabncaulul TOOLDEF T1 D2
N020 G91 G28 XO YO ZO;
( N030 M6 T1:
N040 H43 H'l:
M050 M3 S3000:
N060 G90 GO 0 X90 Y'120
N070 Z2:
N080 G01 z-05 F40;
N090 X 'l 05 Y160 F60:
~~1 00 X 120 Y'120:
ProgramLiI N1 '10 X '165:
principal N120 X13Q Y95;
N130 X 145 Y50:
I\J140 X105 Y80:
N150 X65 Y50:
N160 X 80 Y 85:
N'170 X45 Y '120:
N180 X 90:
N190 GOO Z2:
1\1200 M5:
,N210G91 G28 X OYOZO;
Sfar~itu 1programului -----'- N220 rv130:

Fig 2. Structura unui program CNC

 de mai sus ""'''''''''''71 un in sistemul program are
Pentru ea un astfel de sa opereze coreet si pe un original
vvlH!-,UU,lvU

inforrnatiile utilizat si dimensiunile

semifabricatului trebuie

STRUCTURASUBPROGRAMELOR

program care secvente care se rep eta fi memo rat ca si

a simplifica YWf'lrr"<I principal.

Un este introdus memoria controlerului in modul ca Sl un program

principal.

dintre un subprogram si un program principal sunt urrnatoarele:

1) nu contin inforrnatiile marimea semifabricatului la inceputul

programului.

2) Un subprogram se term ina cu M99

Un subprogram poate fi automat (Auto

Mode). pot sUbprograme. spune un
care apeleaza un subprogram ca este un program cu 0 bucla. Nivelul
este cu patru Aceasta
subprograme este patru. In
un

Programul Subprogramul 1 Subprogramul 2

 00001
N0010 1;
[8 ~I
.. I ...
N0020
N0030
N0040

P1 M98
NO'1
~,J01'10

NO'120
I\J01
NO'130
r'~0140
30 0160 M99

Al doilea de

Fig. 3. Imbricarea apelurilor subprograme

a buc1ei a

COMENZI PENTRU OPERAREA

CU SUBPROGRAME
OBSERVATII GENERALE

Observatia 1:

Subprogramele sunt memorate sub numere de cifre.

Observatia 2:

sunt necesare coreetii de si aeea seula este

utilizata in trebuie UjJ .... 'ULv

subprogramuluL
Observatia

Pentru a un se codul M98 urrnat Pxxxx unde xxxx

este programului (spre exemplu, M98 P2000).

Aceasta comanda se 'apelul programului numarul 2000'.

Observatia 4:

apel de (M98 P2000) poate fi fraza care se

si 0 miscare. Spre exemplu,

NI130 GOI X50 M98 P2000

Observatia

Un subprogram se incheie cu codul M99. returneaza controlul programului

principal (sau coreet programului apelant, randullui, poate fi un
subprogram).

Codul M99 va retuma controlulla bloeul urmator eelui care s-a facut apelul din
programul apelant.

cazul controlul va fi in programul

apelant (bloeul) xxxx. Spre exemplu, linia program

N3450 M99 Pl60

va fi t"'.......... "'ir"t" 'intoarcere 1a 160 programul

COMANDA PENTRU REPETAREA

SUBROGRAMULUI APELAT
posibil apelul unui subprogram in care sa se si numarul de ale
aeestuia. unm de apel este urrnatorul:

M98 P2000 xxxx

si va fi interpretat 'efeetueaza programu12000 de xxxx ori'. Daca numarul repetari este

subprogramul va fi 0 singura
DEFINIREA SEMIFABRICATULUI

Descrierea semifabricatului se face la inceputul programului principal. De obicei, in

blocul care precede descrierea se indica unitatile de masura in care sunt exprimate
dimensiunile semifabricatului : G21 pentru sistemul metric si G20 pentru unitati britanice.

Spre exemplu, liniile de program

NOOIO G21;

vor fi interpretate:

toate dimensiumle sunt masurate in milimetri;

semifabricatul este 0 prisma cu dimensiunile 1OOx 150x20 mm .

DENUMIREA SI SALVAREA
PROGRAMELOR
Salvarea pe disc a programelor este posibila numai dupa ce acestora Ii s-a atribuit un
numar sau nume.

Observatia 1:

Subprogramele trebuie sa fie numerotate in domeniul 0001 .. 9999, deci utilizand

patru cifre. De altfel, se recomanda ca orice program sa fie numerotat in domeniul mai
sus mentionat.

Programele care urmeaza sa fie rulate ulterior pe 0 masina FANUC trebuie sa aiba
inscris numarul de program pe prima lor linie. Formatul pentru inscrierea numarului de
program compatibil FANUC este Oxxxx, unde xxxx este numarul programului, de
exemplu

02000

NUMEROTAREA BLOCURILOR (LINIILOR) Dn'l"TR-UN PROGRAM

Un program este alcatuit din mai multe comenzi, fiecare comunicand masinii instructiuni
pentru rezolvarea unei anumite sarcini sau operatii.

Fiecare comanda este 0 linie separata in cadrul programului . Yom mai numi 0 astfel de
lime din program, bloc. Fiecare bloc este separat de urmatorul printr-un caracter special,
care indica sfarsitul linie. Sistemul de programare ,pnTA1'n utilizeaza ca marcator al
sfarsitului de bloc caracterul punct si virgula C

La inceputul blocului poate fi 0 numerica (cuprinsa intre 0001 si

9999) ca si conti nut al N. Pot fi numerotate toate liniile program, sau doar
care asa ceva.

Observatia 1:

Atunci cand este adresa Numar bloc (linie) sa plasata

prima in blocul din care

STRUCTURA BLOCURILOR
Ordinea adresele intr-un bloc este bine stabilita si trebuie respectata
intocmai.

\
Num;3r
bloc
l
Funqii
ordine este prezentata mai jos.

gatitoa Fe geom
Adrese
'~
Avans
'~ ,
Tura~ie
/'
Scula
'~

de
(Iinie) bloc

Ftg,4. nea preze

NOOOO GOO XOO YOO ZOO FOOOO MOO SOOOO

TOO;

Observatie: Din orice bloc pot lipsi una sau mai multe adrese.

FUNCTII PREGATITOARE
Functiile pregatitoare, numite si functii sunt utilizate pentru a descrie sculei
sau pentru a activaldezactiva anumite functii Functiile sunt utilizate pentru
de pentru controlul operatiilor de
corectiilor

o caracterul G care desemneaza adresa si 0 valoare numerica

continutul adresei.

sculei

Traiectoria este determinata de de-a de dreapta si sau

arce de cere care descriu profilul piesei
A) Deplasarea de-a luogul unui segment de dreapta

P4 P3
X A

I
lI
i Punctul ~Pl
, de nul ~ y
Fig , 5, Interpolarea liniara -~,- , -,--,-- , -,- , -,- , - , - , -,--,-,-,-,-,~

Acest tip de miscare se mai numeste si interpolare liniara. Interpolarea liniara este
activata cu functia GO 1. Formatul comenzii este:

G01 Y ... ; (PI - P2)

x ... Y... ; (P2 - P3)

X ... ; (P3 - P4)

B) Deplasarea de-a lungul unui arc de cere

Acest tip de miscare se nwneste interpolare circulara. Interpolarea circulara este activata
cu functiile G02 (in sens orar) si cu G03 (in sens trigonometric).

Formatul comenzii este: G03 X ... Y... R ... ; X si Y sunt coordonatele punctului final al
arcului, iar R raza arcului parcurs. Nu este necesara specificarea coordonatelor centrului
miscarii.

FUNCTIAAVANS

Deplasarea sculei cu 0 anwnita viteza in vederea aschierii se numeste A VANS. Avansul

se regleaza utilizand adresa F urmata de 0 valoare nwnerica, aceasta reprezentand
continutul adresei.

Dupa cum la inceputul programului a fost invocata functia G20 sau G2I, marimea
avansului este exprimata in inch/min., respectiv in mmlmin.
FUNCTII DIVERSE

numite S1 Functii M, dupa care Ie introduce, sunt ~"U,,",''''C~

sau opri diverse ('r\lrY1Y''', ale masinii (exemplu, M03
M05 - principal).

In general functiile invocate prin ale continutului au """\.>","'-,"1

majoritatea echipamentelor de conducere numerica. invocate prin valori
continutului sunt in echipamente.

Functiile M sunt apelate Mcu un din doua caractere

15.TURATIAARBORELUI
PRINCIPAL
de rotatie a sculei raport cu
Aceasta nu fi reglata in mod este influentata de doi parametri:
turatia sculei (arborelui princi pal) si diametrul sculei. Diametrul fiind 0
independent de ca viteza de poate fi reglata
al
care in
rotJmin. a putea fi aplicata turatia solicitata, aceasta trebuie sa se
domeniul de turatii al masinii.

GESTIONAREA SCULELOR

Sculele pot fi inlocuite pe parcursul rularii unui program prelucrare funetia

Fiecarei care va lucra intr-un program ii este un numaL Daca masina de
este echipata eu un dispozitiv automat de a sculelor, numarul asociat
unei scule locasului in care ea este stocata dispozitiv. Numarul
sculei este T si continutul Acesta numarul asociat
functia M6
sculei care urmeaza sa 0 inlocuiasca cea in lucru.

apel al schimbarii este unnatorul:

M06T3

Aceasta se va citi 'inlocuieste scula curenta cu scula numarul 3'.

Observatia 1:
 M06 trebuie sa plasata functiei T care numarul
noii scule.

Observatia

Intr-o fraza este ",ro,,,',,,,,~,,,~ un singur ape1 al T.

Observatia 3:

momentul M06 T. .. va comanda deplasarea dupa

axe in punctul schimbare a sculei, va opri principal si se va
efeetua inloeuirea secventa de aetiuni are indiferent pozltra
momentul citirii schimbare a din program. Din acest motiv se
recomanda urmarirea cu a pozitiei inaintea apelului inloeuirii, S1 e
cazul, dirijarea ei pentru evitarea eoliziuni eu

CORECTIA DE SCULA
unul program care sa tina
a Iua in
se masoara diametrul si lungimea
sale) si se intr-un fisier
corectii. In esenta, aceasta ca programul traiectoriile
sa fie independente dimensiunile
sunt numite offset sau de scula.

Observatie: din
el din corectii si dimensiunile corespunzatoare noii scule.
comanda sculei, trebuie invocata in prealabil
G41 sau G42 (compensarea pe partea respectiv
partea dreapta).

P4 COORDONATE
ABSOLUTE SI RELATIVE

este activa G90 coordonatele x, Y S1 Z dintr-un

....o sunt masurate un punet fix, la de
prelucrat, nurnit nulul piesei. spune in acest eaz ea
program area s-a in coordonate Dimpotriva,
daca este G91, sunt ultimul

.6

punct scula), ceea ce corespunde programarii in coordonate

Pentru programarea traseului PI-P2-P3-P4 din 6 se poate proceda in doua moduri:

A) coordonate absolute:

G90; modului lucru

GOI Y60 FISO; segmentul PI cu avansul 150
G03 X60 YIOO R40; pe P2-P3 eu raza 40 mm

1 XO; deplasare pe CpC,ITl'>nt,

B) In coordonate relative:

G91; modului de
GOI Y60 FISO;
G03 X-40 eu raza de 40 mm

GOI depJasare pe ll\Jlll<Ul P3-P4

C MENTARII SI MESAJE IN
INTERI UL PR RAMEL R
in masinii unelte, un
in tJ1U,,,"".v comentarii si/sau seevente text
ignorate de

Comentariile sunt utile pentru a introduce anumite explicatii asupra programului. r1.')Li'-'l.

pot fi indicate dimensiunile si tipul sculelor atunei cand intra lucru.

F CTII P E TITO EG
Functiile pregatitoare, G, se utilizeaza pentru traieetoriei sculei sau setarea
modurilor lueru ale Astfel de functii permit eontrolul al operatiilor
de unitatilor masura, etc.

In mod normal, functiile G sunt plasate la inceputul imediat dupa numarul de

linie, acesta exista.

permisa prezenta mai multor functii G cu eonditia sa nu se

o functie este alcatuita din caracterul G (adresa) si 0 valoare numeric a doua
(continutul ).

GOO

Continutul

Functii G modale si nemodale

G se punctul al influenta in:

• Functii modale.
liniile urmatoare, atata timp cat nu sunt U'-'j;:,UL'-'

o data 0
fara a fi necesara repetarea apelului
dupa cum 0 modala ramane
pana fraza in care 0 functie din acelasi grup este apelata. Un exemplu de grup este
al functiilor si interpolare.

exemplul de mai echipamentul conducere numerica asuma faptul ca in

N60 .. N80 se efectueaza interpolare liniara, acest lucru nu este programat in mod
In In mentionate, este functia apelata in
N50.

N20 1,.

N30 G90;

N40 GOO X50 Y50;

N50 G01

N60 XIOO;

N70 Y120;

N80 X130 Y160;

N90 G03 150 Y 180 R20;

In N90 interpolarea liniara GO 1 este

Functiile 1 si parte acelasi grup de functii.

Partea a II-a
 G84 9 Filetare cu tarod I
G85 19 Alezare
G86 9 Alezare
G87 9 Alezare de jos in sus
G89 9 Gaurire
G90* 3 . Programare in coordonate
absolute
: G91 3 Programare in coordonate relative
G94* 5 Avans pe minut

~.
1\
5
10 Reve: iii la nivelul initial al Utilizate la ciclurile
buzunarului de gaurire
! G99 10 Revel la nivelul R al
buzunarului
. Gi70 0 Prelucrarea buzunarului circular
. G171 0 Prelucrarea buzunarului circular
I G172 0 Prelucrarea buzunarului
t=nghiUlar
G173 0 relucrarea buzunarului
dreptunghiular

la pomirea H'U.JUll sau la resetarea masinii dupa oprirea ei cu

Functiile din grupul 0 sunt nemodale. trebuie apelate in toate frazele in care sunt
necesare, daca sunt consecutive in program. Toate celelalte
functii G sunt modale.

GOO - pozitionare rapida

GOO 0 eu avans rapid pan a in
pozitia indicata prin adresele geometrice X, Z. Formatul comenzii este urmatorul:

GOO X Y Z

Punctul de pozitionare introdus prin Y si Z fi exprimat in

coordonate absolute (reportat la un reper - nulul piesei) sau in eoordonate
(raportat la ultima programata). Operarea in coordonate este invoeata
prin funetia eea in eoordonate relative prin functia G91.

Observatia 2:

Funetia GOO blocheaza compensarea sculei impusa prin una din functiile 1 sau
Daca in momentul apelului lui GOO este activ 1 sau G42, compensarea sculei este
numai cand este din nou 0 functie de interpolare (GO 1, sau G03).
Observatia 3:

Functia GOO este modala si deci, incompatibila cu celelalte functii de interpolare

in aceeasi fraza.

Observatia 4:

Functia GOO poate fi invocata in doua moduri: GOO sau GO .

Observatia 5:

x .~·
I Scula

Fig 7. Traieetoria seulei la pozitionarea punet eu punet

In urma apelului functiei GOO miscarea dupa cele trei axe se efectueaza complet
independent, cu avansul rapid. In exemplul alaturat, GOO comanda deplasarea saniilor
simultan dupa axele X si Y cu acelasi avans. Aceasta face ca scula sa para ca se
deplaseaza diagonal (Fig. 7).

Cand dupa una din axe s-a atins coordonata programata, deplasarea va continua numai
dupa cealalta axa pana la atingerea punctului programat. Consecinta este ca scula isi
modifica directia relativa de deplasare in raport cu piesa. Deoarece traiectoria efectiva
este greu de estimat de catre programator, trebuie acordata 0 atentie deosebita evitarii
eventualelor coliziuni dintre scula si piesa sau dispozitivul de fix are a semifabricatului.

GOt - interpolare liniara

Functia GO 1 - interpolare liniara provoaca 0 miscare de aschiere de-a lungul unui
segment de dreapta cu 0 viteza de avans prestabilita.

Formatul comenzii este urmatorul:

GOl X... Y... Z...

 A vansul programat va fi efeetiv de-a lungul traieetoriei, deei eel rezultat din eombinarea
misearilor dupa axele de eoordonate ale eelor doua sanii. Valoarea programata a
avansului nu se refera la misearile deseompuse de-a lungul axelor (nu se apliea fieearei
sanii).

Doar in cazurile particulare ale miscarilor programate in directie paralela cu a unei axe
sania se va deplasa chiar cu avansu1 programat.

PlJ(lC1lJl
progror-001 In cazul miscarilor care rezulta prin combinarea translatiilor dupa
r" diverse axe, toate saniile implicate trebuie sa opereze in acelasi
interval de timp. Pentru aceasta controleru1 va calcula avansul
ul ..­
individual pentru fiecare sanie, astfel incat prin eombinarea
miscarilor sa rezulte pentru deplasarea programata, avansul solicitat.
uncilll
,j~. r"VI
'"-----'10 1-----'
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _P unctul de destinatie poate fi programat in coordonate absolute sau
relative.
Fig. 8. Interpolmea Ii niara
Exemplu de programare a functiei GO I:

N130 G90 G01 X100 Y50 F115;

Observatia 1:

In exemp1ul de mai sus G90 GO 1 si FilS sunt modale, deci pot fi utilizate si in
urmatorul bloc, fara sa fie apelate din nou.

Observatia 2:

Avansul FIlS poate fi modificat in Modul Automat de la 0 la 150% utilizand

functiile de suprascriere a avansului (vezi manualu1 masinii). 100% este chiar avansul
programat.

Observatia 3:

Daca nu se programeaza avansu1 in fraza cu miscare sau in una care sa 0

preeeada, echipamentul de conducere numerica va lua in considerare un avans de 10
mm/min. pentru pro gram are in unitati intemationale (G21), sau 0.4 in/min. pentru
programare in unitati britanice (G20).

Observatia 4:

Functia G01 este modala, si prin urmare, incompatibila cu GOO, G02 sau G03 in
aceeasi fraza.

Observatia 5:
 +Y

Functia de interpol are liniara poate fi apelata in doua moduri:

G01 sau G1.
+X
G02 si G03 - interpolare circulara
Fig 9 Sensul de parcLlrgere, G02 si G03 provoaca miscari de aschiere (cu avansul de lucru
rcelor 18 I nterpolarea clreulara programat) de-a lungul unui arc de cerc in sens orar, respectiv
trigonometric (Fig. 9), intr-un sistem de coordonate cartezian drept, asa
cum sunt cel al masinii si al piesei la echipamentul Denford.

Sensul orar si cel trigonometric sunt definite conform figurii alaturate.

Cand se programeaza in coordonate absolute, punctul programat este raportat la punctul

curent de nul si desemneaza pozitia finala (in urma miscarii descrise) a sculei. Capatul
arcului descris, sau pozitia finala, mai este numit si punctul tinta al miscarii.

Cand se programeaza in coordonate relative, X si Y sunt raportate la punctul de inceput al

miscarii (pozitia actuala a sculei). Semnul coordonatelor X si Y este dat de sensul in care
se face deplasarea (pozitia relativa a punctului final fata de cel initial).

lsi J

(50.43) 05,18)
~
\

\.
\
-------------
----9~--l..,

G03 x50 v43 ]-90 J-19 F120 G02 x35 y18 ]B3 J56 FJ20

Fig. 10. Programarea interpolarii eire ulare e u i ndiearea coordonatelor centrului mi ;;carii

Pentru a programa un arc cand nu se cunoaste raza, ci doar centrul miscarii, se vor utiliza
adresele I si J. I reprezinta pozitia centrului pe axa X in coord onate relative fata de
punctul de start. J reprezinta pozitia centrului pe axa Y in coordonate relative fata de
punctul de start, conform (Fig. 10):

Observatia 1:

lsi J pot fi afectate de semnul '-' pentru a indica pozitia centrului fata de punctul
de start.
Observatia 2:

chiar daca se

Pot fi utilizate cate patru moduri a functiile de interpolare circulara.

Pentru interpolare in sens orar:

G90 G02 X ... Y... R ... F... ;

G90 G02 .. Y... I ... J.... .. ,.

G91 G02 X... .. R ... F... ;

G91 G02 X ... Y... I. .. J ... ..,

si pentru sens trigonometric:

G90 G03 X ... Y... R ... F... ;

G90 G03 .. Y ... I ... J ... F ... ;

G91 G03 .. R. .. F... ;

G91 G03 X ... Y... 1... J ... F ... ;

002 si sunt apelurile functiilor de interpol are circulara.

090 si 091 indica tipul de utilizate. Atentie G90 nu .....,,~..."''''~ pe I si J!

acestea vor fi interpretate intotdeauna in coord onate relative.

Y sunt coordonatele punctului final al miscarii.

I, J sunt coordonatele relativ la punctul al

R indica marimea razei arcului.

F avansul cu care se miscarea.

 ......
\
Punct(J1 eli?
50 tort

Fig ·11. u

Pentru exemplul din 11, sculei poate fi dupa cum unneaza:

Coord. absolute si I,J Coord Coord. Coord

GOI Y40 GOI GOI GOI
F125; F125; FI25; FI25;

G03 X135 Y80 1-40;

GOI X95;

Y401-40; Y40 R40; X-40 Y-40 R40;

Cand se utilizeaza raza descrierea arcului trebuie avute in vedere doua situatii:

A) arc cu

B) arc cu deschiderea mai mare de 180°. In acest caz, conventional, raza va fi ca

valoare negativa.
 I

IPU(\c"\ ,-,I 5101"1

--t-~~-------~?------- ------

Fi g. '12. Progmmarea arcelor cu desctlidere mai mica,

S21U mai rnare de ·180, i ndicand mZ21

In exemplul din Fig. 12 arcul trasat cu linie continua corespunde situatiei B, iar cel cu
linie intrerupta, variantei A.

Programarea celor doua arce se face in modul urmator:

G02 X80 Y40 R39 F125; Icercul A

respectiv

G02 X80 Y40 R-39 F125; Icercul B

Observatia 1:

Cand se programeaza arce utilizand raza, valoarea lui R trebuie sa fie mai mare
sau cel putin egala cujumatate din deplasarea cea mai lunga de-a lungul axelor. Spre
exemplu, daca punctul curent (pozitia actual a a sculei) este (50,50), iar capatul programat
al arcului este in (120,90), deplasarile sunt ~X=70 si ~ Y=40 ; raza minima va fi 35, sau

R>max (~Xl2, ~ Y /2)

Observatia 2:

10 si JO pot fi omise din program. Daca centrul arcului se afla pe aceeasi vertical a
sau orizontala cu punctul de start, adresa I, respectiv J poate sa lipseasca din fraza,

22.4. G04 - temporizare

G20 G21 - setarea sistem ului de unitati de masura
sistemul britanic de unitati masura (inch), iar 021 cel
sau (mm).

Deplasarile care fi sunt 0,0001 inch,sau 0,001 mm.

De masura selectat sunt ;:,t"I't<;,tp unnatoarele categorii:

1. x, Y si Z.
Deplasarile

3. A vansul programat cu

4. Valorile corectiilor

Observatia 1:

cadrul unui program nu se va com uta intre 020 si 021.

Observatia

La comutarea de unitati la altul (bineinteles in programe diferite)

trebuie fisierele de scula.

Observatia

Functiile Sl si sunt modale.

G90 - programare in coordonate absolute

Functia 090 coordonate
(raportate la nulul piesei). in absolute este modul
lucru; daca intr-un program nu este apelata nici una functiile 3 (vezi
tabelul 1), deci nu este tipul de coordonate utilizat pentru programarea punctelor,
se considera ca to ate coordonatele utilizate sunt absolute (tin and seama de a.V,'<>",T1
YWQ,,.,.,,,,t,,j·o dej a, I si J).

Observatie:

090 este activ in mod implicit la pomirea masinii, dupa resetarea la panoul
control al si opnrea cu butonul oprire urgenta.

G91- programare in coordonate relative

 lucru cu punctelor in coordonate relative.
utilizate pentru programarea punctelor sunt
curenta a sculei.

Functiile apartin aceluiasi nu pot

. .
Sl In aceeaSl

G94 - avansul exprimat in mm/min

este activ 094 avansul este exprimat in ul/min, unde ul este
masura pentru lungime: inch sau mrn cum este 020, 1.

- avans exprimat in mm/rot

este avansul ,.,."."''''..." este
masura pentru lungime: inch sau mrn dupa cum este

22.14. G98 - revenire la nivelul initial

Functia 098 este cu pentru programarea ciclurilor de
dupa prelucrarea se face pana la nivelul
pozitionarea

22.15. G99 - revenire la nivelul R

099 este utilizata conjugat cu functiile pentru programarea ciclurilor gaurire.
este 099, sculei dupa gaurii se face la nivelul R
(planul orizontal pana la care s-a apropierea rapida a Reamintim ca
nivelul (cota Z) a planului respectiv se cu adresa R in cadrul ciclurilor

22.16. G170-Gl - comenzi pentru frezarea buzunarelor

circulare si dreptunghiulare
 cu buzunare

se programa buzunarelor

Observatie: Trebuie acordata 0 atentie deosebita programarii pentru

prelucrarea buzunarelor, fiecare ciclu poate fi descris trei moduri.
Diferentierea modurilor descriere se face prin valorile care urmeaza adreselor P, I si J
In (GI70, G171) sau P, I si in cazul buzunarelor
dreptunghiulare Desi rezultatul (fOlma si dimensiunile buzunarului)
este de modul adresele mai sus mentionate depinde
traiectoria pe care 0 parcurge in timpuI prelucrarii.

In continuare se prezinta sase exemple de programe in care se utilizeaza functiile pentru

prelucrarea buzunarelor interioare, cate trei pentru tip de buzunar. Pentru
de buzunar sunt toate variantele programare a cicIului de prelucrare.

G170 si Gl - prelncrarea nnni buzunar circular - degrosare

Observatie: punctul 0 absolut este memorat in fisierul corectii

ProgramuI nr. 2 Program de pentru prelucrarea unul buzunar folosind

70siG171

Dimensiunile semifabricatului
y­ punctului de zero
relativ coltul din
al
[TOOLDEF TI D6 ZO;
acesteia
00005; Nr. program
N0040 G91 ZO; Coordonatele punctului de

N0050 M06 TOI;

N0060 G90 YO 0 S3000 M03;
10
mm ",,-,<.uUilJJ.
prelucrat, pomire turatie
arbore principal
N0070 GO 1 ZO F300;
Aproprierea de

avansului
N0080 70 PO Q3 XO YO JO
a
buzunarului circular
N0090 GI 000 R75 F250 J200;
CicIu de a
circular
NOlOO GOO Z25 M05;
Deplasare rapida a sculei la
mm
prelucrate si
NOIIO G91 G28 XO YO ZO;
Intoarcere la punctul
<.es,etalre program

U,

I"'-­

pi eSE"i
L..-------9.1---------I...,

Fig , Buzu nar circular

N0120 M30;

ExpJ icarea pe a liniilor in care sunt implicate functiile G 170 si G 1

 pozitia sculei pe axa Z la inceputul ciclului

P- cand Peste 0 ciclul este destinat degrosarii

Q defineste In programul mal

sus patrunderea de cate 3 mm.

x- coordonata in a centrului buzunarului

Y defineste coordonata in Y a centrului buzunarului

Z (- 6 suprafata

I- adaosul de prelucrare suprafata laterala (0 doar la degrosare)

J- adaosul de prelucrare la baza buzunarului (0 doar degrosare)

K raza se va in sens trigonometric)

P aschiere, ca procentaj din diametrul sculei (75% din diametrul sculei)

S - turatia Ja (S3000) 3000 rot/min

R avansul Z (75 mm/min)

F avansulla in planul XY (250) (250 mm/min)

B turatia la finisare (3500 rot/min); neaplicabila cazul rI,o.nrrr.c

J - avansulla (200 neaplicabila cazul

La stabilirea corectiilor de scula raza cu care se va

buzunarul. Sensul parcurgerii traseului de prelucrare este controlat de K <0 (K-24)
o parcurgere in sens trigonometric iar K>O in sens orar; valoarea lui Q este
pozitiva (Q+3).
LU'""k<UL'....

Cand s-a incheiat scula aschietoare se retrage 1 mm de-a lungul

U"'_"ULU apoi rapid pana in centrul buzunarului apoi continua sa se
lungul axei Programul mai sus este pentru 0 degrosare in
doua treceri.

G170 si G171 - prelucrarea unui buzunar circular degrosare si finisare

 j-p""~'nT" dintre programul (0002) si acesta (0003) este aceea ca acest program
lasa un adaos si pentru peretii buzunarului si la baza

X75 Y90

[TOOLDEF Tl D6 ZO;

00003

N0040 G91 G21 G28 XO

N0050 M06 TO 1;

N0060 G90 GOO YO ZlO S3000 M03;

N0070 GOl F300;

N0080 G 170 RO PO Q3 XO YO Z-6 10 JO K-24;

N0090 71 S3000 F250 B3500 J200;

NOIOO GOO M05;

NOIlO G91 XO YO

N0120 M30;

pe a liniilor program in care sunt implicate

pozitia sculei axa Z la inceputuJ cic1ului

Peste 0 ciclul este degrosarii

Q defineste Z in vederea buzunarului. programul de mai

sus incrementarea se de doua data, rezultand
U"''''UJ.v

buzunarului

defineste coordonata in a centrului buzunarului

Y- V.'-'"'U,",',","" coordonata in Y a centrului buzunarului

Z - defineste baza buzunarului (- 6 nun) fata de suprafata piesei

I - indica marimea adaosului de prelucrare lasat pe peretele buzunarului pentru finisare

J - indica marimea adaosului de prelucrare lasat pe fundul buzunarului pentru finisare

K - raza buzunarului (-24 deoarece prelucrarea se va face in sens trigonometric)

Pentru functia G17l: N0090 G17l P75 S300 R75 F250 B3500 J200

P -adancimea de aschiere, ca procentaj din diametrul sculei (75% din diamettul sculei)

S - turatia la degrosare (S3000) 3000 rot / min

R - avansulla degrosare de-a lungul axei Z (75 mm/min)

F - avansulla degrosare in planul XY (250) (250 mm/min)

B - turatia la finisare (3500 roUmin)

J - avansulla finisare (200 mm/rot)

22.16.3. G 170 si G 171 - prelucrarea unui buzunar circular - finisare

printr-o singura trecere

Diferenta dintre programul anterior si cel prezent mai jos consta in aceea ca in acest caz
scula aschietoare se deplaseaza pana la adancimea final a a buzunarului, realizand doar
operatia de finisare.

[BILLET X75 Y90 Z30;

[EDDGEMOVE X-37,S Y- 45;

[TOOLDEF Tl D6 ZO;

00004;

N0040 G9l G2l G28 XO ZO;

N0050 M06 T01;

N0060 G90 GOO XO YO ZlO S3000 M03;

N0070 GO! ZO F300;

N0080 G 170 RO PI Q3 XO YO JO.1

N0090 G171 S3000 R75 B3500 J200 ;

NOIOO GOO M05;

NOllO G91 XO YO

NOl

Explicarea larg a Iiniilor de care sunt implicate functiile G 170 si 71

se axa Z inceputul ciclului

P- cand este un ciclu finisare

Q este ignorat daca 1

defineste coordonata in X a centrului buzunarului

y- coordonata in Y a buzunarului

Z- baza buzunarului (- 6 mrn) fata suprafata

I este daca

J este ignorat

- raza buzunarului (-24 deoarece prelucrarea se va face in sens trigonometric)

P- ca procentaj din diametrul sculei din diametrul sculei)

S turatia la degrosare (S3000). Trebuie introdusa 0 valoare pentru S, insa aceasta va fi

unei

R avansul insa
aceasta va fi

F avansulla degrosare in planul (250). Trebuie introdusa 0 valoare, insa aceasta va

fi ignorata in cazul prelucrari finisare
B turatia la operatia 500 rot/min)

J avansul operatia finisare (200 mmlrot)

Observatie: o sunt in timpul acestea

trebuie sa existe (inclusiv valoarea lor numerica) pentru ca sa corect
si in acest mod erorL

si - prelucrarea unui buzunar dreptunghiular - degrosare

\
I
~------------qr-----------~

Fig zunar dreptu hi ular

Ohservatie: punctul 0 este memorat corectii

Programul nr. 5. Program pentru degrosarea unui buzunar dreptunghiular

[BILLET Y90 Dimensi unile semifabricatul ui

[EDDOEMOVE X - 37.5 Pozitia punctului de 0 relativ coltul din
stanga a semifabricatului
[TOOLDEF Tl D6 Nr. diametrul si pozitia
00005; de program
N0040 091 1 XO ZO; Coordonatele punctului
N0050 M06 TOl; Nr. sculei
N0060 000 XO YO ZO S3000 M03; Coordonate absolute,
10 mm '""'<''''Y,''
prelucrat, pomire turatie arbore principal
N0070 F300; Deplasarea sculei pana la de
 F CTII G (FUN CTII
P EGATITOARE). INTRODUCERE
ca exista doua tipuri
efectiva pana cand este U\JvHUU
nemodale (non-modale) sunt
functii O. 0 modal a este memorata si este
0 alta functie 0 din acelasi grup modal. Functiile
doar frazele in care sunt apelate.

Nu este necesar apelul aeeleiasi funetii modale in totusi,

a nu constituie eroare. Spre In
eazul unui contur a1catuit numai din dreapta, este suficienta
apelarea lui 01 doar in in care conturarea. 001 va ramane acti v la
apelul unui alt (000,002 sau 003).

fraza pot fi ape late eel mult patru functii Acestea trebuie sa faca parte din
grupuri modale diferite; daca in se doua sau mai multe functii 0
din grup, efectiva va deveni doar ultima din grupul respectiv.

Lista functiilor G

Tabelul1

Functia Grupul Semnificatia Observatii

GOO 1 Pozitionare punct cu punct Se efectueaza cu
avans rapid
I G01 1 Interpolare liniara Se efectl J~::I7::1 cu
avans de lucru

~
1 Interpolare circulara in sens orar
1 Interpolare circulara in sens
i trigonometric
: G04 a Oprire precisa
, G20 6 Sistemul de unitati britanic inch, inch/min
G21 6 Sistemul intemational de unitati mm, mmlmin
G28 a Revenire in punctul de referinta
G40 7 Anularea compensarii sculei
G41 7 Compensarea sculei pe stanga
G42 7 Compensarea sculei pecJretilPt§,1
G73 9 Gaurire rapida I
G74 9 Filetare cu cutit
G76 9 Alezare de finisare
G80* 9 Anularea ciclului de gaurire
G81 9 I Gaurire
~
9 Gaurire cu temporizare I
9 Gaurire adanca
 prelucrat, setarea avansului
N00800172 J-50 KO PO Q3 RO X Ciclu de a buzunarului
dreptunghiular
N0090 01 10 Tl S300 R75 Cic1u prelucrare a buzunarului
B3500 J200 dreptunghi ular
NOIOO 000 M05; rapida a m
deasupra SI
turatiei
NOllO 1 028 YOZO; Intoarcere la punctul nul
N0120 M30; program

in amanunt a liniilor program in care sunt implicate functiile 01 SI 73

I -lungimea de-a lungul X a buzunarului (-50);

J lungimea a buzunarului prelucrat (-50);

K raza dreptunghiului (inactiva acest software);

P - stabileste tipul prelucrarii 0

stabileste In programul de
pe Z se face doua ori cu cate 3 mm ",-,,-,eu,", data, astfel
6 mm a buzunarului;

R - punctul (planul) "R" de Z U-U0'VH.'

X coltul al buzunarului in coordonate absolute de nulul

"Y" al buzunarului coordonate fata nulul piesei

Z - defineste cota Z a fundului buzunarului (-6 de suprafata piesei, deci U.UCUlvJlH

de 6 mm a buzunarului)

I -adaosul de peretii buzunarului (in acest caz este 0, H'-',LAllJ'''' implicata si 0

finisare);

K adaosul finisare buzunarului (in acest caz este 0);

P -adancimea de aschiere ca "w"f'pn din (75% din diametrul

T codificarea sculei buzunarului (scula nr. 1);

S - turatia arborelui degrosare (3000 rot/min);

la degrosare de-a Z (75 mm/min);

F­

B- la (3500 rot/min), nu e utilizata in acest caz;

J - avansul la (200 rnrn/min), nu este utilizat in acest caz;

Z de a sculei dupa mm planului "R");

mai sus este realizat degrosare

Observatii pentru functia G 172:

• Semnul lui I si J impun sensul parcurgere al

parcurgerea in sens orar si pentru parcurgerea in sens trigonometric);

I_I

• K trebuie programat la valoarea 0 la curent (DEN FORD)

raza colturilor este raza (frezei);

• si Y - coordonate fata punctul zero (nulul) al

exemplu, centrul buzunarului. Distanta de la punctul de nul

al buzunarului este

Observatii pentru functia GI173:

• I si K sunt setate la valoarea 0, va doar ciclurile de

(in 2 cicluri), la prelucrarii buzunarelor circulare;

.. T numarul (Tl) trebuie

22.16.5. G172 si G173 - prelucrarea unui buzunar dreptunghiular

degrosare si finis are

Programul 006

[BILLET X75 Y90 Z30;

X-37.5 Y -45;

[TOOLDEF Tl

00006;
N0040 1 XO YO ZO;

N0050 M06 TO 1;

N0060 G90 GOO XO Z10 S3000

N0070 G01 ZO

N0080 PO Q3 RO

N0090 10.5 1 P75 T1 S3000 R75 B3500 J200

NOIOO GOO Z25 OMS;

NOII0 G28 XO YO

N0120 M30;

in amanunt a liniilor de program care sunt implicate 0172 si 01

I lungimea de-a lungul axei a buzunarului de prelucrat (-50);

J -lungimea lungul axei a buzunarului de prelucrat (-50);

K raza de curbura de la colturile dreptunghiului la acest

P tipul prelucrarii 0 degrosare

pe Z prelucrarii buzunarului. In de
sus, incrementarea pe Z se face cu cate 3 mm, rezultand astfel
buzunarului;

R punctul (planul) "R" Z

coltul al buzunarului coord onate absolute fata de nulul piesei

Y- coltul "Y" al V"'L""'H''"'' coordonate absolute de nulul

Z- cota Z a fundului buzunarului (-6 fata suprafata piesei, ded adancimea

6 mm a buzunarului)

I - adaosul de peretii buzunarului (0,5 mm);

K adaosul de la fundul buzunarului (0,1 mm)

P adancimea de "''''''J[11",1 ca procentaj din sculei (75% din diametrul sculei);

T codificarea sculei realizarii buzunarului (scula nr. 1);

S - turatia arborelui principalla rlpe.,.",,',,"'·P (3000 rot/min);

R- avansulla de-a lungul z mm/min);

F avansulla degrosare in planul XY (250 nunfmin);

B turatia arborelui principalla (3500 rot/min);

J avansul finisare (200 mm/min);

Z -planul a sculei dupa prelucrare (5 mm deasupra "R");

Observatie: cand I si K sunt urmate val~ri nenule programul va realiza ciclul

dupa incheierea completa a ciclurilor de
UHI"U'''_

G172 si G173 - preluarea unui buzunar dreptunghiular - finisare printr-o

singura trecere

Programul 007

X75 Y90

[EDGEMOVE X-3

[TOOLDEF Tl D6 ZO;

00007;

NOOlO G91 XO ZO;

N00220 M06

N0043 G90 GOO YO 0 S3000 M03;

N0040 GOl ZO F300;

M0050 Gl I-50 KO PI Q3 RO X-25 Z-6;

N0060 G173 10.5 TI S3000 B35001200

N0070 000 M05;

N0080 091 028 YO ZO;

N0090 M30;

in amanunt a liniilor in care sunt implicate 0172si 73

1- de-a lungul axei X a buzunarului (-50);

J lungimea lungul y a buzunarului prelucrat (-50);

K raza de curbura la dreptunghiului (inactiva acest software);

P finisare dintr-o trecere (P 1);

Q- U"1.J:U"" incrementarea Z in vederea prelucrarii buzunarului. In acest caz este

avem doar un de

R- (planul) "R" de Z absolut

coltul "X" buzunarului in coordonate absolute nulu! piesei

y Y'v.LUL'-',HV coltul "Y" al buzunarului in coordonate fata nulul

Z defineste cota Z a fundului buzunarului fata suprafata piesei, deci (.l.U,,,-U,",'H

de 6 mm a buzunarului)

I adaosul pentru suprafata laterala - se

K- adaosul pentru buzunarului se

P ca procentaj din diametrul sculei (75% diametrul sculei);

T - codificarea realizarii (scula ill. 1);

S- arborelui principalla va introduce 0 care va fi ignorata

in acest caz. (un ciclu finisare);

R- lungul Z la Se va introduce 0 valoare care va fi

acest caz. (un ci cl u
F avansul la in planul la va introduce 0 valoare care va fi
ignorata in acest caz. (un ciclu finisare);

B arborelui rot/min);

J avansulla

Z -planul dupa prelucrare mm deasupra planului "R");

Observatie: Toate specifice vor fi de timpul

necesara introducerea unor si pentru aceste date
a

FUNCTII DE TIP M

Functiile de tip M sunt functii pentru transmiterea unor

- opril" unor componente masinii unelte turatiei M05,
sunt in general comune unui numar mare
ce valorile ale functiilor se

o J.UUvc.'" tip M poate fi definita o adresa de M si un numar format

din doua ca in figura JOS:

00

Adresa nr. doua

23.1. Functii de tip M recunoscute de echipamentul

CNC Denford

Lista functiilor M
 M04

M05

! M06

• M08
• M09
I MIO
. MIl
IM13
• M14
Ml9
• M20 schimbare a sculelor) sub

M24
M25
M27
M30
M32
M33
M38

axaX)
axa Y)

programu]
Observatia 1:

M marcate cu * vor fi executate la incheierea unui bloc (ex.:

efectuarea miscarilor).

Observatia 2:

Intr-un bloc nu poate exista o functie de tip cazul

mai multe de functii CNC va executa doar ultima functie de tip M din
cadrul blocului.

Observatia 3:

M19 la M27 inclusiv, si functiile si

executarii unor operatii intretinere. functii pot
fi introduse panoului de r>AYI1'rr. al masinii si nu vor cadrul

MOO - oprirea programului

Cand echipamentul CNC va citi aceasta functie in interiorul unui bloc va opri
derularea programului. Repornirea (continuarea) din punctul in care a
fast oprit se poate prin apasarea tastei [CYCLE

MOl - oprirea optionala a programului

ca si anterioara MOO, cu ca in acest caz echipamentul

programul decat daca este actionata tasta optionala

M02 - resetarea programului

Aceasta sfarsitul resetare generaia a MUCN,
"'''I.l.lL'-''O<LUO

echipamentul CNC va starea lor Functia se

aseamana cu MOS.

M03 - pornirea tnratiei cn rotirea axului principal in

sens orar
Rotirea arborelui principal sens orar determinata rea arborelui
principal de sus in privind din acestuia scula aschietoare de-a
lungul Porn turatiei activata la inceputul blocului program in
care prezenta functia M03, realizarii celorlalte
elementelor mobile.

M04 - pornirea turatiei cu rotirea axului principal in

sens trigonometric

Functia asemanatoare cu functia (M03) cu aec)se ca rotirea

arborelui principal se face in sens trigonometric.

M05 - oprirea turatiei

Functia M05, de oprire a turatiei, este la incheierea blocului din care face
parte exemplu dupa incheierea deplasarilor).

M06 - schimbarea automata a sculelor

Activeaza deplasarea magazinului de scule in pozitia arborelui principal ill

schimbarii sculei. Ex: M06 T03: Aceasta linie de comanda va
schimbarea sculei curente (fixate pe masina) cu scula numarul 3. fapt, M06
CU.J~:;;I<;;;CALa un subprogram care presupune mai multor actiuni:

• oprirea turatiei;

• deplasarea organelor mobile la capatul de cursa care ura spatiul

necesar manevrelor schimbare a

• aducerea magazinului de sub arborele principal;

• coborarea axului principal la nivelul corespunzator eliberarii sculei;

• eliberarea sculei;

• ridicarea la capat de cursa a axului principal;

• indexarea magazinului de scule;

• coborarea axului principal pana la nivelul corespunzator preluarii

 • ti fixarea sculei;

la capat de cursa a axului principal;

• magazinului de in pozitia 'retras'

•
M08 - pornirea lichidului de racire-ungere

Porneste pompa circuitului de

M09 - oprirea lichidului de racire-ungere

Opreste pompa circuitului de racire - ungere.

M13 -pornirea a turatiei in sens orar si a lichidului de

.
raclre-ungere
Aceasta functiile M03 si M08 anterior.
de

Realizeaza concomitenta a turatiei (in sens fata de 1V113) si a

lichidului de racire-u

M32 - rotirea scule in sens orar

M32 - rotirea magazinului de scule in antiorar

sens a magazinului (sensul orar se

privind magazinul de sus in jos).
 Modelarea tridimensionala a unei came utilizand sistemul
CAD/CAM CATIA

Lansarea programului cu ajutorul meniului Start ~i alegand comanda

Mecahanical Design, Catia ofera modulele din fig. 1.1.
Dintre acestea, cateva care sunt folosite 'in continuare au urmatoarele
semnificatii:
,
1. Sketcher (Schi!are) permite realizarea schitei unui profil 2 D (spa!iu
planar cu doua dimensiuni).
2. Part Design (Proiectare reper) , modul realizat pentru conceperea
pieselor mecanice 3D (spa!iu cu trei dimensiuni).
3. Assembly Design (Proiectarea ansamblului) permite realizarea unui
ansamblu de componente utilizand constrangeri mecanice pentru
pozitionarea pieselor ~i stabilirea contactelor de suprafata. In plus,
modulul ofera posibilitatea de a verifica coeren!a ansamblarii:
interferen!a, analiza distan!elor s.a.
4. Drafting (Desenare) , modul care poseda instrumentele necesare
pentru a crea desene industriale 'in metodologie 2 D ~i 3D, cotarea
fiind realizata automat / manual.

• (#J !l.ssembly De$ign

!!M/ysis &. Si!l\\Jlation

•f 2
keicher

AE~Pldnt • ~/ Product Functional Toleran(ing & AAnotat;on

,
~'C ~ianuf acturr.g • .; ... ~eld Design

~"MockJ.iP • ~ t10Id Tooling Design

Egui~nt &Systems • ~ Structure Design
Digitcl Process for Manufacturing • ,~, Qrafting
EmooomicsDesign & Analy$is ~ore & Cavity DesiQn

~noiMedgeware t:!eartng Assistant

1ansamblu ("Product
~ 5h~et Metal Design
~ dispozitiv " Pdrt
''" Sheet Meta! Producoon
~desen cdse"Drawing
W!refrarne and Surface Design
iPiuhla,CATPart
~ iiEW Sheet ~1etaJ Design NEW
~ arc taler,CATPart
~~ F~nctKlnal ToIeranc ing & Annotation
~xit
 Fig.I. Meniurile Start ~i Mechanical Design

La lansarea programului Catia, pe ecran se instalaeaza interfata de start,

in care actionfmd comenzile Start/Mechanical Design! Part Design se intra in
modul Part Design unde avem bara de meniuri : Start, TeamPDM, File, Edit,
View, Insert, Tools, Window ~i Help ~i grupul de icoane situate in dreapta
spatiului de lucru.
MODULUL SKETCHER
Modulul Sketcher (Schitare) - permite crearea, editarea (modificarea)
elementelor unei schite ~i aplicarea de constrangeri elementelor sale. Cu
ajutorul instrumentelor sale se obtin profilele folosite ca suporturi pentru
corpuri 3D, dar ~i stabilirea dimensiunilor ~i constrangerilor schitei 2D.
Crearea unei schite necesita parcurgerea urmatoarelor etape:
Start / Mechanical Design/ Sketcher, aparand interfata de lucru
Sketcher (care contine arborescenta, compasul, un sistem de trei plane
ortogonale in centrul spatiului de lucru ~i un triedru amplasat in partea
dreapta a ecranului) ~i patru bare de instrumente folosite pentru schitare ~i
constrangere (Sketch Tools, Profile, Operation ~i Constraint). Se insereaza
sistemul de axe xyz, din meniul Insert Axis System, din optiunea Axis
System Definition se alege Axis system type :Standard, validandu-se
optiunea OK, fig. 1.11.

Fig. 2. Inserarea sistemului de axe xyz

Aplicatia Sketcher ofera utilizatorului un set de comenzi care permit
crearea ~i editarea elementelor unei schite. Din Mechanical Design se poate
deschide aplicatia Sketcher sau din Part. Se alege planul pe care se
construie~te schita (prin selectarea unuia din planele xy, xz, zy, fie prin
selectarea unei suprafete plane apartinand unui corp deja creat, fie prin
construirea unui plan ca element de referinta. Interfata modulului CATIA
Sketcher este compusa dintr-o zona de lucru in care se afla arborele de
specificatii cu toate elementele schitei ~i 0 reprezentare bidimensionala a
acestuia. Din interfata mai fac parte bara de meniuri, situata in partea de sus
a ecranului, instrumentele de schitare ~i de constrangere.Programul CATIA
pune la dispozitia utilizatorului patru bare de instrumente utilizate in
constrangere ~i schitare, ~i anume: Sketch Tools, Profile, Operation ~i
Constraint.
Bara de instrumente Sketch Tools, contine urmatoarele instrumente :
Snap to point, Construction! Standard Element, Geometrical Constraints ~i
Dimensional Constraints.Activarea ~i afi~area pe ecran se realizeaza prin
accesarea meniului View - Toolbars - Sketch Tools.
Bara de instrumente Profile , contine urmatoarele instrumente de
schitare: Profile, Predefined Profile (Rectangle, Oriented Rectangle,
Parallelogram, Elongated Hole, Cylindrical Elongated Hole, Keyhole
Profile, Hexagon), Circle (Circle, Three Point Circle, Circle Using
Coordinates, Tritangent Circle, Arc, Three Point Arc, Three Point Arc
Starting With Limits), Conic (Ellipse, Parabola by Focus, Hyperbola by
Focus, Conic), Spline (Spline, Connect), Line (Line, Infinite Line, Bi­
Tangent Line, Bisecting Line), Axis ~i Point (Point, Oint by Using
Coordinates, Equidistant Points, Intersection Point, Projection Point).
Pentru a 0 activa ~i afisa pe ecran se acceseaza meniul [View] [Toolbars]
[Profile] .

Optiunea Pad
Crearea unui Pad presupune extrudarea unui profil desenat in contur
Inchis (denumit ~i schita) pe una sau pe doua directii.Utilizatorul alege
limitele ~i directia de extrudare in functie de dimensiunea de gabarit a piesei
pe care se dore~te sa 0 obtina. Etapele de lucru sunt urmatoarele: Start/
Mechanical Design/ Part
Design. First Limit
Din arborescenta se
Type: IDimension 3
selecteaza planul Length: Ir=-2-=-On-lm-----,~~
......,
de desenare
(exemplu: xy [ plane) ~i apoi
j N Co selection
se face click pe
unde se deseneaza
rLimit:
Profile I
iconul Sketcher
schita (Sketch.
1) pentru I~ election: 1 Sk etch. 1 ~ modelarea
profilului. Se D Mirrored extent selecteaza
elementul (liniile Reverse Direc tion sale capata
culoare ro~ie), More» click pe Exit

Fig. 3 Dialogul de creare a Pad

n~~_: .. :~_
workbench din lucru) pentru a se la interfara principala ~i
pe iconul Pad, apanlnd dialog Pad Definition. Daca se
extrudarea dupa 0 directie nonnala la planul desenare I'ntr-un singur
sens indicat din desen) se click pe butonul
pentru a se fonna volumica ce se obtine (fig. 1 1).

Daca se dore~te extrudarea in ambele sensuri ale nonnalei la de

se bifeaza optiunea Mirrored (Extindere I'n oglinda), dupa
care se face pe butonul Preview.
Activarea butonului Thick conduce la expandarea
Definition, unde, Thickness se
corpul avand numai laterali.
Crearea unui corp extrudat planul se face parcurgand unnatoarele

Start/Mechanical Design/xy plane,click iconul sketcher

aflat cu instrumente din dreapta spatiului de lucru, ....... ,:>'-'l.l"'-J.1 profilul

se
- In Pad Definition se introduc valorile dorite exemplu,
lungime de 20mm), daca se optiunea [Preview] se obtine 0
preliminara a corpului, ajutand utilizatorul in luarea decizii
a continua sau nu
- se (OK), extrudarea Iacandu-se perpendicular
planul
 Dimension este eel mai simplu ~i u~or de inteles tip de extrudare ce
poate fi aplicat unui profil, in lista "Type" a ferestrei de dialog " Pad
Definition" exista ~i alte tipuri de extrudari ~i anume" Up to
next" ,corespunzator cazului in care extrudarea se face in planul in care se
afla profilul pana cand se intalne~te prima suprafata, "Up to last"
extrudarea se face in planul in care se afla profilul pana cand se intalnqte
ultima suprafata, " Up to plane" permite extrudarea unui profil (Sketch 1),
~i planul (XY) in care a fost desenat pana cand intalne~te un al doilea plan
(Plane!) indicat de utilizator ~i " Up to surface" presupune existenta unui
corp (Pad 1) cu suprafete oarecare ~i a unui profil (Sketch 2) aflat intr-un
plan (Plane. 1), la 0 anum ita distanta de acest corp, realizand extrudarea
profilului pana la contactul cu 0 anumita suprafata a corpului.Pentru a
extruda profilul in ambele directii (In oglinda cu aceea~i valoare) se bifeaza
optiunea
" Mirrored extent".
Modelul corpului creat este prezentat in fig.I.33, sistemul adaugand
automat
numele entitatii la arb ore de comenzi aflat in partea stanga a ecranului de
lucru.

Fig. 4. Modelul tridimensional al eamei ereat eu optiunea Pad.

FABRICATIA
, ASISTATA DE CALCULATOR UTILIZAND

SISTEMUL INTEGRAT CAM CATIA

 In Catia modelarea unei piese i'ncepe cu deschiderea unui fi~ier nou cu
extensia CATPart; pentru aceasta se folose~te fie succesiunea de comenzi
File - New, fie se actioneaza iconul New. Rezultatul este afi~area pe ecran a
unei ferestre de dialog care pelwite alegerea tipului de fi§ier dorit (optiunea
List of Types) ~i a iconurilor corespunzatoare comenzilor de creare ~i editare
a entitatilor. Prin deschiderea unei zone de lucru pentru procesul de
fabricatie NC i'ntr-un document CATPart sau CATProduct, se determina
initializarea documentului cu procesul de executie al piesei
Primul pas dupa crearea unui nou fi~ier 11 reprezinta definirea operatie
(Part Operation) ~i a parametrilor acesteia (ma~ina, semifabricat, plan de
siguranta etc.)

Fig. 5. Fereastra de definire a parametrilor operatiei .

 Aceasta operatie utilizeaza scule ~i optiuni propuse de program, motiv
pentru care trebuie specificata geometria de prelucrat. Toate denumirile
(scule) pot fi schimbate, cele implicite (Pocketing1) se pot redenumi
(Frezare 1), fig. 6.

In acest caz se vor realiza pa~ii urmatori:

1. Selectarea iconului necesar executiei piesei.

Actiunea
, va determina initializarea unei executii , .nO! In cadrul
procesului de fabricatie lucru care consta 'in adaugarea la structura entitatii
Part Operation.
Accesul la parametrii operatiei se poate realiza prin dublu clic pe
entitatea Part Operational din structura sau doar prin utilizarea meniului.
Astfel poate aparea cas uta de dialog Part Operational.
2. Daca este necesar, se introduce numele noii operatii ~i comentariul
adecvat ei.
3. Se alege ma~ina-unealta necesara operatiei. In acest caz va apare
casuta de dialog Machine editor:

Machine Editor DEI

Name: l3-axis_Defautmachine
Comment:

~ Numerical Control " Spindle

~I
Home point X: IOmrn
,Post Processor words table:lpPT ableSamplepptable
I ~
INC data type: IAPT
~ Horne point '( 100101
EiJ
INC data format: IPoint [X,YZ) ~I Home point Z: 1100mm
til
--- Orientation I:
~ TOOIC_ 10 EIJ
Tools catalog: IToolsS ample01 ~ Orientation J: 0
IRadius compensation: 1 ~
0
~
Orientation K:
/1 -"

Fig.6 Selectarea tipului ma~inii de prelucrare In functie de numarul de axe.

 4. Se selecteaza ma~ina-unealta dorita prin apasarea iconului
corespunzator. In acest caz caracteristicile ma~inii vor fi prezentate iar
parametrii insotitori pot fi ajustati in functie de tipului de ma~ina utilizata.
Parametrii 'insotitori sunt reprezentati de:
numele ma~inii ~i comentariile asociate;

parametrii de comanda numerica de ex.: PP (Post Processor words

table - indicatorii de proces ai mesei);

parametrii de rotatie;

parametrii pentru schimbarea sculei inclusiv un catalog de scule;

caracteristicile mesei rotative pentru ma~ina cu trei axe.

Daca s-au ales ace~ti parametrii ai ma~inii se comanda OK pentru

confirmare ~i se revine la casuta de dialog Part Operation.

5. Se activeaza iconul Machine axis pentru a atribui 0 axa de referinta
sistemului de prelucrare din cadrul operatiei.
Productia coordonata va fi descrisa in sistemul de axe specificat cu
exceptia situatiei in care un sistem de axe locale pentru prelucrare este
introdus in program.
6. Se apasa iconul Product pentru a asocia un produs existent
(CATProduct) sau 0 piesa (CATPart) a unei operatii.
7. Se selecteaza butonul Geometry pentru a putea asocia operatiilor
efectuate asupra piesei, geometria urmatoare:

Design part: Se activeaza iconul Design Part ~ apoi se selecteaza

• geometria dorita. Acest lucru este folositor in cazul simularilor ulteriore de
indepartare de material.

Stock: Se activeaza iconul StockD apoi se selecteaza geometria dorita.

• Acest lucru este folositor pentru prelucrarea anumitor suprafete ~i de
asemenea in cadrul simularilor de indepartare de material.

Safety plane: Se activeaza iconul Safety Plane ~ apoi se selecteaza

• planul dorit. Acesta va fi folosit ca plan global de protectie in cadrul
operatiei.

In Process Model: Se activeaza iconul'in Process Model r()~apoi

• se selecteaza piesa do rita - CATPart ce urmeaza sa fie generata. Operatia
este valabila numai in spatiul de lucru al DPM Powertrain.
 8. Se selecteaza butonul Position pentru specificarea pozitiilor de
referinta din cadrul operatiei:
punctul de oprire al sculei;
pozitionarea central a a mesei.
9. Se selecteaza butonul Option pentru a specifica tipul rezultatului NC
realizat pentru Profile.
Operatiile de conturare sunt realizate cu:
scula standard;
cutit profilat.
10. Se confirma validarea operatiei (OK).
In acest fel se adauga 0 noua entitate la structura existenti:i.
Modulul Manufacturing Program permite definirea unor operatii
tehnologice distincte ~i diferite pe categorii de suprafete ~i in functie de tipul
prelucrarii degro~are, respectiv finisare. Astfel se pot defini urmatoarele
tipuri de operatii tehnologice :

Drilling (gaurire).

Point to Point (punct cu punct).

Pocketing (buzunare).

Facing (fete plane, scula de prelucrat este perpendiculara

pe suprafata de prelucrat).

m Curve Following (definirea unui profil ce corespunde dupa

o curb a, gravura).

6P>. Profile Contouring (profilare dupa un contur, definirea unei

curbe tangenta la scula).

Roughing (degro~are).

Sweeping (semifinisare, finisare).

Pencil (prelucrarea unor zone pe colt).

 ZLevel (prelucrarea unor suprafete verticale).
IS
~..... Countur - driven (urmarire un anumit contur).
~, .

·~fo
Spiral Milling (prelucrarea unei fete plane).

Isoparametric Machining (prelucrarea unor suprafete curbe

pe contur).

Multi Axis Helix Machining (prelucrare dupa mai multe

axe).
 Din meniul Insert se pot defini 0 serie de operatii complete, astfel daca.
activam submeniul Machining Operations se deschide submeniul Axial
Machining Operations ce permite In special definirea operatiilor axiale
(gaurire, alezare, filetare cu diferite tipuri de scule), fig. 2.48.

~u:face Macli'1"'l Operatool • ~ D!:~tng Owel Delay

·t Dr[lling Deep Ho!e

-If D'~9 Break Ci'Ops

1
U"'
r-Ta~'9
1
II,r!· Reverse
-
Threadi-g

AT!!read \IfthoI.( Top Head

h~riY,j
,9, 6gring <nl ChaWeriY,j
! Bori.Jg Spinde stop

, r
I Reaming

­
! ~O\Jf1ter Bering

~ Counter SMng

" ­
:it Cha!!tering 2Sides

-R-6ackB
I'll _em).

~T:Slottin9

1~ Orwal' Ml ng

18- Tr.ead~~

Fig.7 Definirea operatiilor Axial Machining Operations.

Activarea meniului Machining Operations deschide submeniul

Prismatic Machining Operations ce grupeaza In special operatiile: Point to
Point, Pocketing, Facing, Curve Following, Profile Contouring ~i Groove
Miling, fig.
Prin activarea meniului Surface Operations deschide submeniul
Prismatic Machining Operations ce grupeaza In special operatiile: Roughing,
Sweep Roughing, Multi-Pockets Machining, Sweeping, Pencil, Zlevel,
Contour-driven, Spiral Miling ~i Isoparametric Machining,
 , P'tlSfll3tlC r,ller,rllng Opelatlons ~
2urface Machining Oper ations ~ (!J PQcketing
~ ( ] [acing

m ~urve Fonowing
P~ofie Contour~g

Fig. 8 Definirea operatiilor Prismatic Machining Operations.

~dow

--
tJelp

Fig.9 Definirea operatiilor Surface Machining Operations.

Se defineste operatia Z Level, fig. 10.

JJ" ,ilJ2'J

I,,·
~.

--..1 .... 11.... 1

I
a,'
-----'---~ I ~L : .
.......~~"_"'_ _ _ _a.==:" _ _ .:-:-:.1
.:_-:1..
-:1---'-"----"'-1· "
~~::: .!. ~~\~ -:..~.IJ.
i!...!'0~~ ~.
~ '_". " "' h_ .....
_11!1~.!!l :01 0:' :;1 ..... '~ * ii1(,&'U. ~J · I(: 'eo:..;.,. "..,u-,- ,! ~'t.D.MiP' ..,j ,t" ~ ...

Fig.l0. Definire operatie Z level

In acest paragraf este prezentat modul de indepartare a straturilor de material prezent la

preiucrare, lucru posibil in doua feluri: modul Photo, sau modul Video.
In modu) Photo sunt posibile simularile pentru operatiile in care axa sculei este
aceeasi cu axa sistemului de prelucrare a piesei.
In modu) Video, daca geometria adaosului nu este corect inchisa va fi calculat un
adaos reprezentand infasurata volumului piesei proiectate.

Din structura arborescenta a iconurilor se selecteaza operatia apoi se apasa pe

butonul Replay. Sau, mai simplu, se poate da clic dreapta pe operatia selectata, apoi alege
din meniu Replay Tool Path. Bineinteles, cas uta de dialog Replay va aparea.
 Pocketing.1 DEi

~
Tool animation
~ -4.. II •
,6,111001 path displayed

Feedrate =1 OOOmm_mn
X=30.616rnm Y=35rnrn Z=5rnm
I=OJ=O K=l
Machining time = 89.55s Total time = 89.55s

Fig.II . Casuta de dialog

1. Indepartarea de material- modul Photo:

Se selecteaza iconul Photo.

Rezultatul indepartarii stratului de material va fi afisat intr-o fereastra intitulata

Photo ca cea de mai jos.

Feedrate =1000mm mn
X=30.616mm Y=35mm Z=5mm
1=0 J=O K=l
Machining time = 89.55s Total time = 89.55s

Fig.12. Modul PHOTO

 Rezultatul urmatoarele iconuri ajuta la analizarea rezultatului simularii:
• pentru a compara piesa prelucrata cu piesa desenata
• pentru adaugarea de noi setari (pozitii) la indepartarea de material
2. Se selecteaza iconul Analyze Photo

Errors 613
Filter Setting - - -

Type: ..... Gouge Tolerance : 10.010000 ~

.J Undercut
Tool Clas h Com are

Faults - - -- - - - - - - -- -

Type : IGouge
Operation : l&=:p-oc-7­ke
-='ti,.....ng--:.1:----:
Normal Deviation : 1.0.123328
Area: 10.180722

Close-up.

Aparitia casetei de dialog Error ofera detalii in legatura cu toate erorile existente.
Fig.13. Caseta de dialog Errors

3. In sectorul Filer Setting, se selecteaza tipul de erori dorite si se specifica

toeranta apasand iconul Tolerence, pentru comparatie.
Filtrul de erori permite trei tipuri se erori:
• Gouge: zone in care scula a luat pre a mult din materialul piesei
• Undercut: suprafete in care scula a lasat in urma materialul piesei (zona
de degajare)
• Tool Clash : zone de ciocnire a sculei de piesa in ti,pul unei miscari
rapide
3. Se apasa butonul Compare.

Acest Iucru va determina compararea partii prelucrate eu

piesa desenata pe baza setarilor de Ia Filter Setting.
Daca deviatia standard de la zona piesei este mai mare decat toleranta specificata
atunci orice punct de pe suprafata prelucrata a piesei este considerat 0 eroare.

Rezultatele comparatiei se pot vizualiza pe piesa si sunt

bazate pe proportia eroririlor carora Ie corespund culori adecvate.
Lista erorilor detectate poate fi vizualizata in caseta Faults.
 In acest caz erorile sunt astfel asezate incat intai apare Tool
Clash, urmata de Undercut si Gouge. Unghiurile de degajare sunt
sortate in ordinea descrescatoare a zonei de erori.
Sunt afisate si alte informatii detaliate despre erorile
selectate.
Daca este necesar se pot actualiza datele programului si se
pot afisa prin simpla apasare a iconului Photo din nou.
Selection Point Information D a
Operat.ion: rocket.ing.1
.12=3"""'3~~----
Normal deviation : "-:1-0"""
Pick point: )-16.17, -39.98, 8.73
Tool: !T1EndMiIlD10

Fig. 14. Caseta de informatii

De asemenea se poate selecta oricand zona piesei. Astfel va
apare 0 casuta de dialog in care se dau informatii despre punctul
selectat si despre:
• Operatia de indepartare a materialului folosita.
• Deviatia standard dintre zona prelucrata a piesei si piesa
desenata.
• Coordonatele X, Y si Z ale punctului selectat.
• Scula folosita la prelucrare.
4. Se apasa Close pentru a parasi modul Analyze Photo si
pentru reintoarcerea la casuta de dialog Replay
1. Indepartarea materialului - modul Video:

fa
 Se selecteaza iconul Video

Machining time =89.55s Total lime =89.55s

Fig.1S. Selectarea VIDEO

Indepartarea materialului la modul video este afisata in fereastra intitulata Video:

Daca modul Replay este setat la optiunea Point to Point,

atunci valorile punctelor vor fi luate in consideratie.
Daca modul Replay este setat pe Continuous, pozitia cursorului
va fi Iuata in consideratie pentru ajustarea vitezei filmului.
2. Se folosesc butoanele Tool Animation pentru rularea video a
simularii unde:
• Run (ruleaza).
• Run one or more blocks (ruleaza unul sau mai multe blocuri).
• Stop.
• Rewind (deruleaza inapoi).
• Run reverse (ruleaza invers filmul).
3. Cand este cazul sa salvati simularea video apasati iconul Save
Video
Va apare casuta de dialog - Save Machined Workpiece care va
permtie salvarea simularii intr-un fisier cgr (Catia geometric
representation)
4. Se apasa OK pentru a parasi casuta de dialog Replay

Schimbarea sculei
Se selecteaza iconul dorit din toolbanLl Tool Change

Aparitia casutei de dialog permite definirea sculei de schimbat.

foWM : I ztl!lYeI.2
ConmenI: : Ir"""",
.::':::=',_=·- - - -

U Bal-ef1d tool

~ - '"~'"

~- f
r­ ~

I
I

c/. ' .
-,
I •

~ I r;~
~ I'
~ Po..- I.. c... ~ I f3l

Fig.16 Schimbarea sculei

2. Se selecteaza butonul Tool pentru a specifica scula ce

urmeaza a fi schimbatao

Acest lucru mai poate fi executat astfel:

• Prin crearea unei noi scule.

• Prin selectarea unei scule deja utilizate, in cazul nostru 0 freza
cilindro-frontala cu diametrul D -10 mm.
~-
--I ~-

\
O; J~
o

;a "' X. ­
~ ~ ~: ! ~ ~ ~
'0_ - o' __ e£..!. .-.... ~ ~ __