Sunteți pe pagina 1din 6

Ştiinţe socioumane, ediţia a XI-a, nr.

Alexandru GHEORGHIEŞ,
preşedinte al judecătoriei Glodeni, doctorand

MĂSURILE PREVENTIVE ÎN SISTEMUL MĂSURILOR DE CONSTRÂNGERE PROCESUAL-PENALĂ

Trial tasks are often at odds with the interests of persons who have committed crimes and whose guilty will be
determined during the investigation of criminal cases. Thus, to achieve the purposes of criminal proceedings and to re-
move obstacles posed by certain persons in this direction the law provides the possibility of applying criminal procedural
coercive measures.

Recenzent: Ştefan STAMATIN, profesor universitar ad interim, Academia „Ştefan cel


Mare” a MAI al RM

Realizarea sarcinilor procesului penal afectează realizarea cu succes a sarcinilor pro-


adeseori se află în contradicţie cu interesele cesului penal3. Măsurile de constrângere pro-
persoanelor care au săvârşit infracţiunea şi a cesual-penală sunt, de asemenea, chemate să
căror vinovăţie urmează a fi stabilită pe par- contribuie la realizarea sarcinilor profilactice
cursul cercetării cauzelor penale. Pentru a evita pe parcursul cercetării şi examinării cauzelor
atragerea la răspundere penală, aceste persoa- penale în instanţa de judecată4.
ne realizează o împotrivire ilegală organelor Întrucât aceste măsuri au caracter pro-
de drept care efectuează activitatea de cerceta- cesual, ele pot fi luate în vederea realizării
re şi descoperire a infracţiunilor. Astfel, pen- scopului procesului penal, pot fi folosite nu-
tru a asigura atingerea obiectivelor procesului mai după începerea urmăririi penale şi până
penal şi a înlătura piedicile puse de anumite la pronunţarea unei hotărâri definitive, au
persoane în această direcţie legea procesual- caracter de excepţie, presupun anumite con-
penală prevede posibilitatea aplicării măsuri- strângeri privind limitarea şi privarea de liber-
lor de constrângere procesual-penală. tate şi au o durată limitată în timp5.
Măsurile procesuale sunt mijloace de Caracterul de constrângere al măsurilor
constrângere prevăzute de legea de procedu- procesuale rezultă din însăşi natura obligaţii-
ră penală de care pot uza organele judiciare în lor ce decurg din exerciţiul acţiunii penale şi
vederea îndeplinirii de către părţi a obligaţii- acţiunii civile în procesul penal. Totodată, ca-
lor lor procesuale prin care se garantează exe- racterul de constrângere este impus de atitu-
cutarea pedepsei şi repararea pagubei produse dinea pe care o au unii participanţi în procesul
prin infracţiune1. penal faţă de care constrângerea este necesară
Măsurile procesuale sunt instituţii de în vederea rezolvării cauzei penale6.
drept procesual penal utilizate de instanţe şi de Măsurile procesuale nu fac parte din
organele de urmărire penală în vederea desfă- activitatea principală a procesului penal, ele
şurării normale şi eficace a urmăririi penale şi fiind adiacente acesteia, cu un caracter pro-
judecăţii. Funcţionalitatea lor constă în a pre- vizoriu, facultativ şi de constrângere. Ele au
veni sau înlătura împrejurările care împiedică caracter provizoriu, deoarece pot fi revocate
realizarea în bune condiţii a procesului penal2. dacă dispar împrejurările care au impus lua-
Or, măsurile de constrângere procesual-pe- rea lor, sunt facultative, întrucât sunt dispuse
nală constituie un cumul de mijloace statale în anumite împrejurări, când organele judici-
de constrângere, fixate normativ, orientate are le apreciază ca necesare pentru buna des-
spre depăşirea circumstanţelor negative care făşurare a procesului penal şi au un caracter
99
Analele ştiinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova

de constrângere, deoarece reprezintă un răs- tivităţii şi patrimoniului acestora;


puns adecvat la atitudinea unor participanţi la 6) temeiurile, persoanele cărora se apli-
procesul penal7. că, condiţiile, formele, limitele şi ordinea apli-
În aceeaşi ordine de idei vom menţiona cării sunt strict reglementate de legea proce-
că savantul român Gheorghiţă Mateuţ eviden- sual-penală;
ţiază următoarele trăsături ale măsurilor pro- 7) legalitatea şi temeinicia aplicării con-
cesuale: strângerii procesual penale este asigurată de
–– ele urmăresc realizarea scopului pro- către un sistem de garanţii procesuale a drep-
cesului penal, garantarea acordării de despă- turilor persoanei9.
gubiri civile persoanelor prejudiciate prin in- Dacă e să atragem atenţie problemei
fracţiune şi asigurarea desfăşurării normale a clasificării măsurilor de constrângere proce-
activităţii judiciare; sual-penală, apoi în doctrina dreptului pro-
–– se dispun numai atunci când din cesual-penal aceasta poate fi realizată în baza
probele administrate rezultă că s-a comis o mai multor criterii. Astfel autorii români Gr.
infracţiune şi făptuitorul urmează a fi tras la Theodoru şi T. Plăeşu divizează măsurile pro-
răspundere penală. De aceea, ele se pot lua pe cesuale în personale şi reale, în dependenţă
întreaga desfăşurare a procesului penal după de valoarea socială asupra cărora acestea sunt
începerea urmăririi penale până la pronunţa- îndreptate. Ca rezultat, măsurile procesuale
rea unei hotărâri judecătoreşti definitive; personale privesc numai persoana învinuitu-
–– presupun exercitarea unei anumite lui sau inculpatului şi constau în limitarea sau
constrângeri constând în privarea sau limi- privarea de libertate a acestora. Măsurile pro-
tarea libertăţilor şi drepturilor garantate prin cesuale reale, denumite măsuri asigurătorii,
Constituţie sau interzicerea efectuării de acte au în vedere patrimoniul şi privesc limitarea
juridice referitoare la bunurile de care o per- dreptului învinuitului sau inculpatului, părţii
soană poate dispune; responsabile civilmente şi a detentorului de a
–– au o durată limitată în timp, în sensul dispune de bunurile ce le deţin, în baza unui
că îşi vor produce efectele doar pe parcursul titlu de proprietate sau a altui titlu10. Această
desfăşurării procesului penal şi numai atâta clasificare a măsurilor de constrângere proce-
timp cît subzistă situaţii de fapt ce au impus sual-penală o întâlnim şi la autorul I. Neagu,
luarea lor; care pe lângă criteriile sus-menţionate mai
–– au caracter excepţional, neputând fi adaugă şi scopul special urmărit11. În depen-
luate decât măsurile prevăzute de lege8. denţă de acest criteriu măsurile procesuale pot
Şi specialiştii ruşi din materia dreptului fi clasificate în măsuri de constrângere şi mă-
procesual penal nu rămân în urmă în ceea ce suri de ocrotire.
ţine de evidenţierea particularităţilor măsuri- Autorii români A. Boroi, Ş. Ungureanu,
lor de constrângere procesual-penală, la care N. Jidovu mai clasifică măsurile procesuale şi
sunt atribuite următoarele: în baza criteriului legal. Conform acestuia, ei
1) ele sunt aplicate doar în sfera relaţii- evidenţiază măsurile preventive concretizate
lor procesual-penale; în acele măsuri procesuale care privesc re-
2) măsurile de constrângere sunt aplica- strângerea libertăţii persoanei, în condiţiile le-
te doar de organele de stat competente; gii (obligarea de a nu părăsi ţara şi localitatea,
3) constrângerea se realizează doar în arestarea preventivă a învinuitului şi inculpa-
forma unor raporturi juridice; tului) şi alte măsuri procesuale, ca de exem-
4) constrângerea poartă un caracter per- plu, măsurile de siguranţă12.
sonal, patrimonial şi organizaţional cu referire Există şi alte clasificări ale măsurilor
la limitarea drepturilor subiective; procesuale şi anume, după faza procesuală în
5) constrângerea procesual-penală se care se realizează (numai la urmărirea penală
exprimă într-o influenţă externă morală, psi- sau în ambele faze procesuale), după organul
hologică şi fizică asupra subiecţilor, asupra ac- care le dispune (aplicată de către judecător,
100
Ştiinţe socioumane, ediţia a XI-a, nr.1

instanţa de judecată, procuror sau ofiţerul de a procesului penal ori pentru a se împiedica
urmărire penală), după subiecţii beneficiari sustragerea învinuitului sau inculpatului de la
etc. De exemplu, arestarea preventivă se aplică urmărirea penală, de la judecată sau de la exe-
bănuitului, învinuitului sau inculpatului, pe cutarea pedepsei.
când măsurile de ocrotire, celor care sunt în Sub aspectul naturii juridice, măsuri-
îngrijirea persoanelor reţinute sau arestate13. le preventive sunt măsuri procesuale. Ele se
Un alt criteriu de clasificare a măsurilor caracterizează printr-un grad diferenţiat de
procesuale de constrângere menţionat şi de constrângere. De aceea organele judiciare pe-
către savanţii autohtoni îl constituie calita- nale au posibilitatea de alegere a măsurii pre-
tea procesuală a persoanei. În dependenţă de ventive, în funcţie de scopul pentru care este
acest criteriu deosebim: luată17.
–– măsuri procesuale care se aplică mi- Măsurile preventive sunt o varietate a
litarilor; măsurilor de constrângere procesual-penală,
–– măsuri procesuale care se aplică mi- care limitează temporar drepturile persoanei,
norilor sau persoanelor în etate; care sunt aplicate de ofiţerul de urmărire pe-
–– măsuri procesuale care se aplică nu- nală, procuror, instanţa de judecată (judecă-
mai persoanelor reţinute sau arestate14. tor) faţă de învinuiţi (în anumite cazuri şi faţă
Alte criterii de clasificare prevăd: de bănuiţi) pentru a nu le oferi posibilitatea
–– măsurile preventive; de a se sustrage de la urmărirea penală, de la
–– măsurile de asigurare a procesului de examinarea cauzei în judecată şi executarea
probare; sentinţei, pentru a preîntâmpina împiedicarea
–– măsurile de protecţie; stabilirii adevărului în cauza penală şi conti-
–– măsurile procesuale de răspundere. nuarea activităţii criminale18. Măsurile pre-
În literatura de specialitate din Federaţia ventive reprezintă măsurile procesuale cele
Rusă sunt evidenţiate cinci categorii de măsuri mai drastice datorită faptului că se referă la
procesuale de constrângere, şi anume: restrângerea în condiţiile legii a libertăţii per-
1) măsuri orientate spre prevenirea şi soanei19.
combaterea activităţii bănuiţilor şi învinuiţilor; Referitor la natura juridică a măsurilor
2) măsuri care asigură procesul de acu- preventive în literatura de specialitate sunt ex-
mulare, verificare, apreciere a probelor şi a primate mai multe opinii. Astfel, într-o primă
stabilirii adevărului în cauzele penale; opinie, nu se recunoaşte o legitimitate a luării
3) măsuri care asigură procesul de cer- măsurilor preventive, prin exagerarea pe baza
cetare şi examinare a cauzei în instanţă şi par- unui raţionament de pură logică abstractă a
ticiparea în acest proces a învinuitului, incul- principiului prezumţiei de nevinovăţie. Po-
patului; trivit concepţiei vizate, detenţia în cursul pro-
4) măsuri ce asigură executarea sentinţei; cesului penal a unei persoane, atâta vreme cît
5) măsuri orientate spre recuperarea pre- nu s-a constatat vinovăţia sa în mod definitiv
judiciului material cauzat prin infracţiune15. printr-o hotărâre judecătorească, nu se justifi-
La momentul de faţă cea mai importantă că, însemnând o încălcare a dreptului funda-
clasificare a acestor măsuri o face însăşi legea, mental al persoanei la libertate20.
care le împarte în reţinere, măsuri preventive Cea de a doua opinie a exagerat concep-
şi alte măsuri procesuale de constrângere. ţia despre măsurile preventive în sens invers
Astfel, ca rezultat al celor expuse, putem şi anume că societatea are nevoie în lupta sa
constata cu certitudine şi fără echivoc că o ca- antiinfracţională de măsurile de prevenţie ca
tegorie aparte a măsurilor procesuale, (pe lân- o manifestare de sacrificare a libertăţii persoa-
gă măsurile de ocrotire, măsurile de siguranţă, nei, în favoarea unor interese sociale superi-
măsurile asigurătorii, măsurile de recuperare oare21.
a pagubei etc.), le constituie măsurile preven- Depăşind ambele concepţii, doctrina
tive16, care pot fi luate pentru buna desfăşurare procesual penală contemporană a admis nece-
101
Analele ştiinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova

sitatea obiectivă a măsurilor preventive. Fun- pentru comparaţii şi participarea de bună voie
damentarea teoretică privind natura juridică la examinarea corporală. Din aceste conside-
a măsurilor preventive îşi găseşte temeiul în rente aplicarea constrângerii este anticipată de
interferenţa manifestată în orice domeniu de încercări în scopul convingerii23.
reglementare între limitele fixate de lege şi po- Tot în această ordine de idei nu vom
sibilităţile de exercitare a drepturilor subiec- trece peste momentul că măsurile preventive
tive în cadrul ordinii juridice, limite determi- nici într-un fel nu pot predetermina rezulta-
nate atât de cerinţele generale ale societăţii, cît tul examinării cauzei şi aplicarea sancţiunii de
şi trăsăturile specifice domeniului de relaţii către instanţa de judecată. Şi încă un moment
sociale la care se referă22. important – aplicarea sancţiunii penale are ca
Măsurile preventive sunt chemate de a efect antecedentul penal, pe când utilizarea
preîntâmpina pe viitor, adică de a nu admite măsurii preventive nu este însoţită de o atare
realizarea în perspectivă a acţiunilor ilegale consecinţă juridică.
din partea persoanelor în privinţa cărora ele În realitate, măsurile preventive fiind
sunt aplicate. Aplicarea măsurilor preventive obiectiv necesare, impun „sacrificarea” liber-
este legată indisolubil cu prognozarea com- tăţii individuale; „încălcarea” sau „suprima-
portamentului ilegal presupus al învinuitului rea” drepturilor cetăţeneşti în favoarea unor
(bănuitului) în baza probelor acumulate în interese generale superioare24.
cauza penală. Limitele aduse exercitării drepturilor
Măsurile preventive, fiind măsuri de persoanei sunt prevăzute şi strict determinate
constrângere statală, aplicate în procesul pe- de lege, au un caracter de excepţie, fiind insti-
nal, se deosebesc esenţial după natura sa juri- tuite şi trebuind a fi folosite numai în cazuri
dică de măsurile de constrângere penală. Spre de extremă necesitate, sunt proporţionale cu
deosebire de acestea din urmă (aplicate doar nevoile create de interesul superior, pe care îl
în privinţa condamnatului), măsurile preven- deservesc şi sunt de interpretare restrictivă25.
tive se aplică în privinţa persoanelor care încă La momentul de faţă este necesară o
nu sunt recunoscute vinovate în săvârşirea consonanţă între măsurile de prevenţie şi sis-
infracţiunii prin sentinţa instanţei de jude- temul sancţiunilor penale, deoarece regimul
cată (bănuit, învinuit). Din acest considerent stării de libertate în cursul procesului penal
măsurile preventive sunt lipsite de elementul trebuie să corespundă, într-o anumită măsură,
pedepsei şi nu urmăresc obiectivul de a ree- celui existent după aplicarea sancţiunii penale.
duca şi corecta persoana în privinţa căreia au Ar fi nepotrivită o sancţiune penală neprivati-
fost aplicate. Ele au doar scopul de a asigura vă de libertate ca finalizare a unui proces pe-
realizarea sarcinilor procesului penal în cazul nal în care inculpatul s-a aflat în stare de arest.
când acestui moment se opun persoanele care Soluţiile pronunţate de instanţe nu se înscriu
ulterior ar fi supuse răspunderii şi pedepsei pe această linie şi nici nu ar fi posibil, în toate
penale. cazurile. În unele cauze luarea măsurilor pre-
Deosebirea esenţială dintre măsurile ventive faţă de învinuit sau inculpat, este de
de constrângere şi cele preventive o constitu- natură să răspundă unui alt imperativ gene-
ie aplicarea acestora din urmă numai faţă de ral, în sensul ca ceilalţi membri ai societăţii să
bănuit, învinuit şi inculpat, pe când măsurile poată beneficia de drepturile şi libertăţile lor
de constrângere se aplică şi faţă de alţi subiecţi consacrate şi garantate de Constituţie, prin în-
ai procesului penal. Măsurile de constrângere, lăturarea pericolului ca, până la pronunţarea
reprezentând o gamă variată, se mai deosebesc unei condamnări definitive, cei care au comis
de cele preventive prin conţinutul, caracterul infracţiuni să mai comită asemenea fapte26.
şi sarcinile realizate. Măsurile de constrângere În final vom menţiona faptul că măsurile
sunt aplicate indiferent de voinţa subiecţilor procesual penale, inclusiv şi cele preventive au
faţă de care se aplică. Nu este însă exclusă, de cunoscut o perfecţionare continuă, în evoluţia
exemplu, posibilitatea prezentării modelelor procesului penal şi a legislaţiei procesual pe-
102
Ştiinţe socioumane, ediţia a XI-a, nr.1

nale, în sensul alegerii celor mai eficiente mij- penale, Editura Fundaţiei „CHEMAREA”,
loace de constrângere cu caracter preventiv, Iaşi, 1997, p. 14.
în condiţiile instituirii unor puternice garanţii 6. Ion Neagu, Drept procesual penal, Editura
care să asigure luarea şi menţinerea lor numai Academiei Republicii Socialiste România,
în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege. Bucureşti, 1988, p. 305.
Codul de procedură penală al Republi- 7. Nicu Jidovu, Drept procesual penal, Ediţia
cii Moldova a adoptat sistemul reglementării a 2-a, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2007,
unor măsuri preventive cu grad diferenţiat de p. 233.
constrângere a libertăţii persoanei sau a altor 8. Gheorghiţă Mateuţ, Procedura penală.
drepturi ori libertăţi, în aşa fel încât organele Partea generală, Vol. II, Editura Fundaţiei
judiciare au posibilitatea de alegere – în func- „Chemarea”, Iaşi, 1997, p. 39.
ţie de situaţia concretă – a măsurii preventi- 9. Коврига З. Ф, Уголовно-процессуальное
ve corespunzătoare scopului pentru care este принуждение, Воронеж, 1975, p. 16-17;
luată. În acelaşi timp, prin lege s-au prevăzut Корнуков В. М., Меры процессуального
garanţii pentru persoanele faţă de care se ia принуждения в уголовном судопроизвод-
o măsură preventivă, în sensul că aceasta nu стве, Саратов, 1978, p.p. 19-20; Элькинд
poate fi luată decât cu respectarea condiţiilor П. С., Толкование и применение норм
prevăzute expres de lege de anumite organe уголовно-процессуального права, М.,
judiciare, după o procedură specială şi pentru 1967, p. 15; Россинский С. Б., Уголовный
anumite termene. Perfecţionarea legislaţiei процесс России. Курс лекций, М., 2007,
procesual-penale în domeniul măsurilor pre- p. 168; Божьев В. П., Уголовный процесс.
ventive s-a impus după adoptarea Constituţiei Учебник, М., 2006, p.p. 162-163.
Republicii Moldova în anul 1994 şi a Codului 10. Gr. Theodoru, T. Plăeşu, Op. cit., p. 283.
de procedură penală în 2003. Pe această linie 11. I. Neagu, Drept procesual penal. Partea ge-
se înscriu şi modificările aduse legii procesual nerală, Vol. II, Bucureşti, 1992, p. 128.
penale pentru a armoniza dispoziţiile sale cu 12. Alexandru Boroi, Ştefania-Geogeta Un-
reglementările europene şi cu Convenţiile in- gureanu, Nicu Jidovu, Drept procesual pe-
ternaţionale la care ţara noastră a aderat. nal, Editura ALL BECK, Bucureşti, 2002,
p. 180.
Referinţe: 13. Ilie Istrate, Libertatea persoanei şi garan-
1. Gr. Theodoru, T. Plăeşu, Drept procesual ţiile ei procesual-penale, Editura „Scrisul
penal. Partea generală, Iaşi, 1986, p. 282; românesc”, Craiova, 1984, p. 24-25.
Gh. Mateuţ, Procedura penală. Partea ge- 14. Tudor Osoianu, Victor Orîndaş, Procedu-
nerală, Vol. II, Editura Fundaţiei „Chema- ra penală. Partea generală, Chişinău, 2004,
rea”, Iaşi, 1994, p. 38. p. 189.
2. Nicolae Volonciu, Tratat de procedură pe- 15. Петрухин И. Л., Свобода личности и
nală. Partea generală, Vol. I, Editura „Pai- уголовно-процессуальное принуждение.
deia”, Bucureşti, 1993, p. 399. Общая концепция. Неприкосновен-
3. Капинус Н. И., Процессуальные гаран- ность личности, М., 1985����������������
, p.3. În surse-
тии прав личности при применении le de specialitate mai vechi, întâlnim, de
мер пресечения в уголовном процессе, asemenea, cea mai răspândită clasificare
Издательский дом «Буковед», М., 2007, a măsurilor procesuale de constrânge-
p. 12. re, care se realizează în baza criteriului
4. Михайлов В. А., Уголовно-проце- obiectivului urmărit. Astfel deosebim: 1)
ссуальные меры пресечения в судопро- măsuri orientate spre asigurarea prezen-
изводстве Российской Федерации. М., tarea la organul de urmărire penală şi în
1997, p. 7. instanţa de judecată; 2)măsuri orientate
5. Vasile Păvăleanu, Liliana Păvăleanu, Li- spre asigurarea descoperirii, acumulării şi
mitarea şi privarea de libertate ca măsuri fixării probelor; 3)măsuri care împiedică
103
Analele ştiinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova

săvârşirea de către învinuit a unor alte in-


fracţiuni; 4)măsuri care asigură ordinea în
procesul examinării cauzei în judecată; 5)
măsuri care asigură executarea sentinţei;
6)măsuri care asigură prezenţa în proce-
sul urmăririi penale şi a dezbaterilor ju-
diciare. Mai detaliat despre aceasta a se
vedea: Давыдов П. М., Меры пресечения
в советском уголовном процессе. Авто-
реферат диссертации кандидата юри-
дических наук. Л., 1953, p. 4-5.
16. În materia măsurilor preventive un docu-
ment internaţional care stă la baza regle-
mentărilor din legislaţiile procesual-pena-
le europene este „Convenţia europeană a
drepturilor omului” semnată la Roma la 4
noiembrie, 1950.
17. Gheorghiţă Mateuţ, Procedura penală.
Partea generală, Vol. II, Editura Fundaţiei
„Chemarea”, Iaşi, 1997, p. 41.
18. Учебник уголовного процесса. Отв. ред.
Кобликов А. С., Изд. СПАРК, М., 1995,
p. 103; Барихин А. Б., Большой Юри-
дический Энциклопедический Словарь,
Изд. Книжный Мир, М., 2006, p. 320.
19. Nicolae Volonciu, Op. cit., p. 401.
20. A. Maréchal, Novelles. Procédure pénale,
Vol. I, p. 445.
21. Mario Valente, “Per la reforma del Codi-
ce di procedura penale”, în Revista penale,
Nr. 8, 1967, p. 482.
22. Nicolae Volonciu, Op. cit., p. 404.
23. Tudor Osoianu, Vlad Spivacenco, Proce-
dura penală, Chişinău, 1999, p. 131.
24. Vasile Păvăleanu, Liliana Păvăleanu, Op.
cit., p. 18.
25. Nicoleta Iliescu, Libertatea persoanei în
lumina dispoziţiilor din Codul de procedu-
ră penală. S.C.J., Nr. 3, 1971, p. 428.
26. Vasile Păvăleau, Drept procesual penal.
Partea generală, Editura LUMINA LEX.
Bucureşti, 2001, p. 379-380.

104