Universitatea „Dunarea de Jos”

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Specializarea: Economia Comertului Turismului si Serviciilor

Proiect
Finanțe

Profesor: Iacob Doina

Studenți: Pintilie Denisa-Mihaela

Chiroșcă Adelina-Maria

1
Universitatea „Dunarea de Jos”
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea: Economia Comertului Turismului si Serviciilor

Datoria publică externă

Împrumuturile externe reprezinta o forma a exportului de capital si au înregistrat o

dezvoltare foarte mare în secolul al XX-lea datorita existentei, pe piata tarilor dezvoltate, a unui
surplus relativ de capital, care îsi cauta plasament peste granita în conditii mai avantajoase decât
în interior.

Împrumuturile sau creditele externe se grupeaza dupa anumite criterii, astfel:

1. în functie de destinatie, deosebim:

a) credite pe marfuri (sunt mai frecvente si se acorda pentru cumparari de marfuri de

la creditor sau din tara acestuia);

b) credite financiare (se folosesc mai rar si se acorda de organisme financiare

internationale în valuta convertibila; acestea se utilizeaza de catre debitor, potrivit nevoilor sale,
fie pe piata creditorului, fie pe o terta piata, în special în scopuri productive cum ar fi: construirea
de întreprinderi extractive, centrale electrice, fabrici producatoare de bunuri de consum, drumuri
si poduri, cai ferate si alte lucrari de infrastructura etc.);

2. în functie de durata pentru care se acorda, distingem:

a) credite acordate pe termene scurte (1-2 ani);

b) credite acordate pe termene medii (3-5 ani);

c) credite acordate pe termene lungi (peste 5 ani).

Beneficiarul unui credit extern este interesat ca termenul de rambursare sa fie suficient de
îndepartat pentru a-si procura resursele necesare restituirii acestuia si achitarii dobânzilor,
comisioanelor si a altor cheltuieli aferente.

Daca împrumutul extern are o destinatie productiva, atunci termenul de rambursare

trebuie stabilit în functie de momentul punerii în functiune a obiectivului respectiv si de valoarea
adaugata ce se poate obtine de pe urma acestuia. De aceea, în cadrul termenului final de
rambursare se stabilesc trei perioade distincte, si anume:

 perioada de utilizare a creditului;

 perioada de gratie a creditului (în cursul careia nu se efectueaza plati pentru
rambursarea acestuia;
 perioada de rambursare propriu-zisa a creditului.

2
Universitatea „Dunarea de Jos”
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea: Economia Comertului Turismului si Serviciilor

În concluzie, termenele creditelor se stabilesc în functie de:

 destinatia acestora;
 rentabilitatea obiectivului pentru care se contracteaza împrumutul;
 practica internationala;
 legislatia existenta în tara creditorului si, respectiv, în tara beneficiarului
creditului;
 prevederile unor conventii internationale în materie s.a.

3. în functie de modalitatea de rambursare, deosebim:

a) credite externe rambursate în cote egale;

b) credite externe rambursate în cote inegale (care cresc progresiv);

c) credite externe rambursate într-o singura transa (la scadenta).

4. din punct de vedere a garantiei solicitate, întâlnim:

a) credite externe acordate pe baza unei garantii materiale (cum ar fi: marfuri,
documente de dispozitie asupra marfurilor, actiuni si obligatiuni, depozite ale unor firme, ale
unor institutii guvernamentale, venituri ale statului, rezervele de aur si devize ale statului etc.);

b) credite externe acordate pe baza unei garantii morale.

5. din punctul de vedere al creditorului, creditele externe pot fi acordate de catre:

a) întreprinderi furnizoare (credite comerciale sau de firma);

b) banci si alte institutii de credit (credite bancare);

c) guverne (credite guvernamentale);

d) organisme financiare internationale (credite financiare);

e) rentieri si alte persoane fizice (împrumuturi de stat).

Întreprinderile furnizoare si institutiile financiar-bancare acorda credite pe baze

bilaterale, guvernele acorda asistenta publica bilaterala, iar organismele financiare
internationale acorda asistenta publica pe baze multilaterale.

3
Universitatea „Dunarea de Jos”
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea: Economia Comertului Turismului si Serviciilor

Asistenta publica bilaterala prezinta urmatoarele caracteristici:

a) se acorda de catre:

- guvernele tarilor dezvoltate, membre ale Comitetului de Asistenta pentru

Dezvoltare pentru Ţarile membre ale O.C.D.E.;

- guvernele unor tari exportatoare de petrol, membre ale O.C.D.E. etc.

b) îmbraca urmatoarele forme:

- ajutoare în natura sau în bani;

- asistenta tehnica si militara;

- împrumuturi în conditii privilegiate.

Asistenta publica multilaterala se acorda de organisme financiare internationale, cum ar

fi:

a) Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D.), denumita si

Banca Mondiala;

b) organismele financiare regionale: Banca Europeana pentru Reconstructie si

Dezvoltare, Banca Interamericana de Dezvoltare, Banca Africana de Dezvoltare, Banca Asiatica
de Dezvoltare, Banca de Dezvoltare a Caraibelor;

c) organisme financiare ale Comunitatii Economice Europene: Fondul European de

Dezvoltare, Banca Europeana de Investitii.

6. din punctul de vedere al beneficiarului de credite externe, în calitate de împrumutat pot

sa apara:

a) întreprinderi private si publice;

b) banci si alte institutii financiare;

c) guverne, unitati administrativ-teritoriale;

d) alte institutii de drept public.

Uneori, în cazul împrumuturilor acordate pe baze bilaterale de catre tarile dezvoltate,

aprobarea acestora este însotita de:

Ø conditii economice, cum ar fi:

4
Universitatea „Dunarea de Jos”
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea: Economia Comertului Turismului si Serviciilor

- utilizarea sumelor acordate pentru finantarea unor programe economice numai

pentru obiectivele agreate de tarile creditoare;

- valorificarea resurselor naturale, de catre tarile în curs de dezvoltare,

preponderent, sub forma de materii prime si semifabricate;

- utilizarea creditelor externe pentru procurarea de echipamente si alte produse

industriale din tarile creditoare s.a.

Ø conditii politice, cum ar fi:

- sprijinirea politicii interne si externe a guvernului tarii creditoare, a initiativelor si

actiunilor acestuia pe plan international, de catre guvernul tarii debitoare;

- respectarea drepturilor omului;

- restaurarea si consolidarea democratiei s.a.

Ø conditii militare, cum ar fi:

- aderarea tarii beneficiare la anumite aliante militare;

- crearea de baze militare straine pe teritoriul tarii beneficiare;

- participarea la anumite actiuni militare;

- achizitionarea de tehnica de lupta si armament din tara creditoare s.a.

Ca parte a datoriei publice, datoria publica externa se manifesta în anumite forme în toate
tarile lumii, dar ponderea sa în totalul datoriei publice difera de la o tara la alta si de la un grup
de tari la altul, altfel:

Ø în tarile dezvoltate din punct de vedere economic, ponderea datoriei publice

externe în totalul datoriei publice este relativ scazuti;

Ø în tarile în curs de dezvoltare, ponderea datoriei publice externe în totalul datoriei

publice este relativ ridicata, deoarece, de regula, acestea sunt nevoile sa apeleze pe o scara mai
larga la resurse externe.

Optiunea tarilor lumii pentru împrumuturile interne si externe este dependenta de:

Ø marimea pietei interne a capitalului de împrumut;

Ø volumul comertului exterior;

5
Universitatea „Dunarea de Jos”
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea: Economia Comertului Turismului si Serviciilor

Ø raportul dintre exportul si importul care compun comertul exterior.

Spre deosebire de datoria publica interna, datoria publica externa este mai
împovaratoare din urmatoarele motive principale:

a) împrumuturile externe trebuie rambursate, în timp ce împrumuturile interne pot fi

transformate în împrumuturi perpetue sau rambursarea lor poate fi amânata printr-o conversie
într-un împrumut pe termen lung;

b) obligatiile privind dobânzile si alte cheltuieli aferente împrumuturilor externe se

stabilesc de catre creditori, guvernul tarii beneficiare neavând control asupra acestora;

c) o depreciere a valutei debitorului pe pietele monetare interne creste povara

platilor de dobânzi si a capitalului rambursat;

d) platile trebuie efectuate la termenele stabilite de catre creditori si nu la cele

convenabile tarii debitoare;

e) neplata/nerestituirea la termene stabilite a dobânzilor, comisioanelor sau a

capitalului împrumutat tage penalitati si creeaza dificultati pentru obtinerea unor credite în viitor;

f) balanta de plati este influentata negativ daca sumele obtinute prin împrumuturi
externe nu sunt utilizate pentru cresterea exporturilor sau pentru reducerea importurilor tarii
debitoare;

g) pierderea de suveranitate reprezinta, uneori, un pret indirect al recurgerii la

împrumuturi externe (este cazul împrumuturilor obtinute de la unele institutii financiare
internationale si care pot cere guvernului tarii beneficiare sa promoveze anumite politici
economice).

Potrivit legislatiei românesti în vigoare, la propunerea Guvernului, Parlamentul

aproba plafonul de credite externe în limita gradului de îndatorare externa, în care se
încadreaza necesarul de împrumuturi externe pe baza strategiei privind datoria publica externa.

Garantarea de catre stat, prin Ministerul Finantelor, a unor credite externe pentru
investitii contractate de societati comerciale, regii autonome si institutii publice, se efectueaza pe
baza analizelor de proiect ale Bancii de Export-Import a României (EXIMBANK
S.A.). Analizele de proiect, care au la baza documentatiile întocmite de catre solicitantii
creditelor externe, se înainteaza Comitetului Interministerial de Garantii si Credite de Comert
Exterior, care poate sa aprobe sau nu continuarea procedurii de contractare a creditelor externe.

Solicitantii creditelor externe garantate de stat sunt obligati sa prezinte Ministerului

Finantelor urmatoarele documente:

6
Universitatea „Dunarea de Jos”
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea: Economia Comertului Turismului si Serviciilor

Ø aprobarea Comitetului Interministerial de Garantii si Credite de Comert Exterior,

daca aceasta aprobare este ceruta de lege;

Ø proiectul acordului de împrumut;

Ø proiectul scrisorii de garantie;

Ø contractul comercial de împrumut;

Ø fundamentarea resurselor mobilizabile necesare rambursarii împrumutului, platii

avansului, dobânzilor si a comisioanelor aferente;

Ø alte documente solicitate de catre banca straina creditoare.

Pe baza analizei acestor documente, Ministerul Finantelor întocmeste o nota-mandat cu

privire la conditiile de negociere a acordului de împrumut, prin care se fixeaza si eventualele
limite de negociere pe care acest minister le accepta în favoarea diversilor solicitanti de credite
externe.

În calitate de garant al creditelor externe, Ministerul Finantelor, în numele statului,

evalueaza riscurile monetare, valutare si financiare asociate împrumutului analizat, oportunitatea
si conditiile de acordare a garantiei, astfel încât credibilitatea financiara a statului român, pe plan
international, sa nu fie afectata.

Daca aceste conditii sunt întrunite, Ministerul Finantelor emite scrisoarea de

garantie si, pe baza mandatului primit de la Guvern, participa la negocierea acordurilor de
împrumut.

Totodata, concomitent cu emiterea scrisorii de garantie, între Ministerul Finantelor (în

calitate de garant) si beneficiarul creditului extern (în calitate de garantat) se încheie
o conventie, prin care se stabilesc cotele procentuale de participare la Fondul de risc pentru
garantii externe si împrumuturi subsidiare, precum si obligatiile si drepturile partilor
contractante.

Fondul de risc pentru garantii externe si împrumuturi subsidiare se constituie de catre

Ministerul Finantelor, se administreaza în regim extrabugetar si se alimenteaza cu:

Ø sumele datorate de catre beneficiarii de credite externe, garantate de stat;

Ø dobânzile bonificate la disponibilitatile acestui fond de catre Trezoreria publica;

Ø penalitatile aplicate pentru neplata la termen a comisioanelor datorate.

7
Universitatea „Dunarea de Jos”
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea: Economia Comertului Turismului si Serviciilor

Împrumuturile externe contractate de statul român, în nume propriu, precum si cele

garantate de stat se înscriu în Registrul datoriei publice externe, care este instituit legal la
Ministerul Finantelor.

Când situatia o impune, Guvernul analizeaza oportunitatea si conditiile de reesalonare,

refinantare si/sau conversiune a datoriei publice externe si prezinta propunerile sale
Parlamentului în vederea aprobarii.

Revizuirea datoriei publice externe se efectueaza, adesea, atunci când taradebitoare, fie
întâmpina dificultati în respectarea termenelor scadente (datorita insuficientei resurselor
valutare), fie nu are dificultati în onorarea serviciului datoriei publice externe,* dar doreste sa
beneficieze de conjunctura favorabila a pietei de capital (prin rambursarea anticipata a unor
împrumuturi). În practica internationala se utilizeaza urmatoarele metode de revizuire a
datoriei publice:

a) reamenajarea sau restructurarea (prin care se modifica scadentarul

rambursarilor si rata dobânzii în scopul asigurarii conditiilor ca debitorul sa poata achita
arieratele înregistrate);

b) recapitalizarea sau consolidarea (prin recapitalizare se urmareste angajarea

unui nou împrumut pentru restituirea celui restant, iar consolidareaînseamna a considera stinsa o
datorie anterioara, ramasa neplatita, prin subscrierea unui împrumut nou pe o perioada mai
îndelungata);

c) anularea sau "usurarea" datoriei publice (reprezinta metoda de ultima instanta

a revizuirii datoriei, foarte greu acceptata de creditori si consta în scutirea totala sau partiala a
tarii debitoare de serviciul aferent unor împrumuturi scadente).

Deseori, revizuirea datoriei publice, prin anularea sau "usurarea" datoriei publice, se
efectueaza din ratiuni politice, în scopul cresterii influentei creditorilor în tarile debitoare.

Marimea si evolutia datoriei publice externe se afla în strânsa dependenta fata

debalanta de plati externe, al carei proiect se elaboreaza de catre Ministerul Finantelor, în
colaborare cu Banca Nationala a României.

Executia balantei de plati externe se urmareste de catre Banca Nationala a României, care
întocmeste si transmite, trimestrial, Ministerului Finantelor situatia drepturilor si
angajamentelor externe ale statului.

Semestrial, Ministerul Finantelor si Banca Nationala a României prezinta Guvernului

informari cu privire la modul de realizare a prevederilor înscrise în balanta de plati externe,
precum si propuneri de solutii pentru acoperirea deficitului sau de utilizare a excedentului din
contul curent al acesteia.

8
Universitatea „Dunarea de Jos”
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea: Economia Comertului Turismului si Serviciilor

Documentele vizând executia balantei de plati externe pentru anul financiar încheiat se
finalizeaza de catre Guvern si se înainteaza, spre aprobare, Parlamentului, pâna la 30 iunie.

România, cu o datorie publica externa de circa 300 dolari SUA pe locuitor, de

aproximativ 20% în raport cu produsul intern brut si de circa 80% fata de exporturi, la finele
anului 1997, se numara printre tarile debitoare cu o dezvoltare medie putin îndatorate fata de
strainatate.

Evolutia datoriei publice externe a României, în marime absoluta si relativa, în perioada

1990-1997, este prezentata în tabelul 8.4.

Tabelul 8.4 - Evolutia datoriei publice externe a României în perioada 1990-1997

Indicatori 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997

Datoria
publica
efectiva (în
209,9 1.005,8 2.199,1 3.116,8 4.230,3 4.934,1 6.230,3 6.848,9
mil. dolari
SUA), din
care:
- pentru
balanta si
- 80,5 80,8 69,9 65,5 57,7 63,0 57,9
rezerva
valutara (%)
- pentru
100,0 19,5 19,2 30,1 34,6 42,3 37,0 42,1
proiecte (%)

Datoria publica
externa (în dolari 9 43 96 137 186 218 276 304
SUA pe locuitor)
Ponderea datoriei
publice externe în 0,6 3,5 11,2 11,8 14,1 13,8 17,7 19,7
P.I.B.
Ponderea datoriei
publice externe în 8,6 23,6 50,4 63,7 68,8 62,4 77,1 81,3
exporturi (%)

Sursa: Calculat pe baza datelor Ministerului Finantelor si Comisiei Nationale pentru Statistica

9
Universitatea „Dunarea de Jos”
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea: Economia Comertului Turismului si Serviciilor

Datoria externa a Romaniei

10
Universitatea „Dunarea de Jos”
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea: Economia Comertului Turismului si Serviciilor

Referinţe bibliografice:

1. Talpoş, I.,1996 ,Finanţele României, Editura Sedona, Timişoara;

2. Tulai,C.,2003,Finantele publice si fiscalitatea,Editura Casa Cartii de Stiinta,Cluj-Napoca;
3. Văcărel, I. şi colectiv,2001, Finanţe publice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;

Sitografie:
http://www.mfinante.gov.ro/rapoarteMFP.html?pagina=domenii
http://www.bnr.ro/Datoria-externa---BPM6-11333.aspx

11