Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Competențe generale:
1. Utilizarea conceptelor specifice religiei proprii, în conexiune cu diferite manifestări ale credinței.
2. Manifestarea unui comportament moral, în viața personală și în societate, în acord cu valorile religioase.
3. Raportarea experiențelor din viața de zi cu zi la principiile religioase, cu respectarea identității și diversității religioase.
Competențe specifice:
1.1.Explicarea rolului personalităților din Vechiul Testament în devenirea umanității/istoria mântuirii.
1.2.Descrierea unor aspecte caracteristice religiei proprii, utilizând concepte specifice.
1.3. Identificarea mesajului moral-religios din texte sau suporturi expresive date (biblice, religioase, literare, plastice, istorice).
2.2. Selectarea unor reguli de comportament moral-religios din diferite contexte de viață, din perspectiva unor criterii date.
3.1. Evidențierea unor elemente definitorii ale propriei identități religioase.
3.2. Identificarea unor responsabilități față de sine şi față de comunitate, după repere date, prin raportare la valorile moral-religioase.
3.3. Prezentarea modalităților de celebrare a diferitelor sărbători şi tradiții religioase, în viața personală şi în comunitățile de apartenență.
Competențe derivate:
CD1: explicarea poruncilor din Decalog;
CD2: prezentarea necesității celor zece porunci;
CD3: descrierea importanței unor personalități din cadrul poporului evreu (judecătorul Samuel, prorocii Ieremia, Ilie și Daniel);
CD4: prezentarea rolului prorocilor în păstrarea legăturii directe cu Dumnezeu și a transmiterii voinței Sale către poporul evreu.
Strategia didactică :
1. Metode şi procedee : rugăciunea, conversația catehetică, lectura, jocul didactic, explicația, întrebările, exercițiul, organizatorul grafic.
2. Mijloace de învăţământ: tabla, bilețele, plicuri, baloane, caiete, lipici, coli de carton, patafix, puzzle, flipchart.
3. Forme de organizare a activităţii elevilor: activitate frontală, activitate individuală, pe grupe.
4. Evaluare: aprecieri verbale, observația sistematică a activității elevilor.
Resurse:
1. Oficiale:
Programa şcolară pentru disciplina Religie, cultul ortodox, clasa a V-a;
Planificarea calendaristică semestrială, clasa a V-a;
DECALOGUL –
IMPORTANȚA LUI ÎN
PROROCUL ILIE VIAȚA OMULUI
MĂRTURISIREA
CREDINȚEI ÎN VECHIUL
TESTAMENT
VIAȚA OMULUI CU EXPLICARE
DUMNEZEU
PROROCUL DANIEL
RĂSPUNSUL OMULUI LA
CHEMAREA LUI JUDECĂTORUL SAMUEL
PROROCUL IEREMIA
DUMNEZEU
ANEXA 1
SINAXAR
Luna martie în 18 zile: pomenirea celui între sfinți părintelui nostru Chiril,
arhiepiscopul Ierusalimului.
Sfântul Chiril s-a născut din părinţi evlavioşi, care mărturiseau credinţa creştină. De mic
copil a fost crescut şi el în nevoinţe asemănătoare, pe vremea împăratului Constantin. Când, mai
târziu, episcopul de atunci al Ierusalimului, s-a mutat către viaţa cea fericită, cel ce a fost învrednicit
cu darul episcopiei a fost tocmai acest fericit Chiril, care s-a arătat un apărător plin de râvnă al
sfintelor dogme apostolice. În vremea aceea, pe scaunul din Cezareea Palestinei se găsea Acaciu, care
pentru că nu voia nicidecum să mărturisească cum că Fiul este de o fiinţă cu Tatăl, a fost depus din
treaptă de către Sinodul din Sardica. Dar Acaciu nu a voit să se supună hotărârii sinodului, ci a rămas
mai departe, ca un tiran pe scaunul său şi, mai mult, pentru că era cunoscut împăratului, luând putere
de la acesta, a depus la rândul său din treaptă pe Chiril şi l-a alungat din Ierusalim.
Sfântul Chiril, alungat fiind din Ierusalim, a venit la Tars unde a rămas ceva vreme împreună
cu minunatul episcop Silvan. După ce s-a adunat un alt sinod la Seleucia, în 359, care a condamnat
din nou pe Acaciu, acesta a plecat la Constantinopol şi a venit la împărat aţâţând mânia acestuia, prin
cele spuse de el împotriva lui Chiril. Pentru aceasta Chiril a fost condamnat la surghiun. După
moartea lui Constanțiu însă, urmând la conducerea împărăţiei Iulian şi voind să atragă de partea lui
pe toţi cei ce fuseseră surghiuniţi de înaintaşul său, a dat poruncă să revină la scaunele lor toţi
episcopii care fuseseră mai înainte surghiuniţi. Împreună cu toţi ceilalţi a revenit din surghiun şi
sfântul Chiril şi şi-a luat în primire scaunul său de la Ierusalim. Şi păstorind în chip frumos şi
bineplăcut lui Dumnezeu turma încredinţată lui şi lăsând ca amintire Bisericii catehezele sale, cu care
căutase să întărească în credinţa creştină turma sa, după ce a mai trăit puţină vreme de la întoarcerea
din surghiun, a răposat întru fericire.
Şi era sfântul Chiril, în ceea ce priveşte înfăţişarea trupului, om potrivit de vârstă, gălbui la
faţă, cu părul lung, cu nasul adus, lat şi rotund la obraz, cu sprâncene deopotrivă tocmite şi aduse, cu
barba albă, deasă şi îngemănată şi cu toată ţinuta asemenea unui om de la ţară.
ANEXA 2
Explică porunca a IX-a din Decalog: Explică porunca a X-a din Decalog:
SĂ NU MĂRTURISEȘTI STRÂMB ÎMPOTRIVA SĂ NU POFTEȘTI NIMIC DIN CE ARE
APROAPELUI TĂU APROAPELE TĂU