Sunteți pe pagina 1din 8

PROIECT DE LECȚIE

Data:
Unitatea de învăţământ:
Profesor: CIONCA ANDREI
Clasa: a IX-a
Disciplina: Religie Ortodoxă
Unitatea de învăţare: Ortodoxie şi cultură naţională
Subiectul lecţiei: Contribuţia Bisericii Ortodoxe la apariţia şi dezvoltarea învăţământului românesc. Mitropolitul
Andrei Şaguna.
Tipul lecţiei: mixt
Durata lecţiei: 50 minute
Obiective operaționale:
La sfârşitul orei elevii vor fi capabili:
O1 - să prezinte, pe scurt, evenimente marcante din viaţa mitropolitului Andrei Şaguna, pe baza informaţiilor
primite în clasă;
O2 - să enumere cele mai importante proiecte de cultură şi educaţie promovate de mitropolitul Andrei Şaguna,
folosindu-se de cunoştinţele dobândite în cadrul lecţiei;
O3 - să precizeze rolul politico-naţional pe care l-a avut Mitropolitul Andrei Şaguna în Transilvania secolului
al XIX-lea, apelând la conţinutul conversaţiei organizate în clasă;
O4 - să identifice principalele calităţi ale Mitropolitului Andrei Şaguna care l-au ajutat în realizarea operelor
culturale şi pentru care a fost canonizat de Biserică, având drept sursă informaţiile primite în clasă.
Strategia didactică:
Metode şi procedee didactice: conversaţia, descrierea, explicaţia, lectura explicativă, analiza documentelor,
„ciorchinele”.
Mijloace de învăţământ: caietul de notiţe, harta României în sec al XIX-lea, video-proiectorul (prezentare
PowerPoint), test de verificare a cunoştinţelor, fişă de lucru, flip chart.
Forme de organizare: frontal şi individual.
Bibliografie selectivă:
1. PĂCURARIU, Pr. Prof. Dr. Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. II, Editura Trinitas, 2008.
2. MUHA C., Religie, auxiliar didactic pentru elevii de clasa a IX-a, Editura Sf. Mina, Iaşi, 2009.
3. ŞEBU, Pr. Prof. Univ. Dr. Sebastian, OPRIŞ, prof. Monica, OPRIŞ, prof. Dorin, Metodica predării religiei, manual pentru
Seminariile Teologice, Şcoli Normale, Colegii şi Licee Pedagogice, Editura Reîntregirea, Alba-Iulia, 2002.

1
DESFĂȘURAREA LECȚIEI

Nr. Etapele O. Timp ACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA Metode şi Mijloace de Forme de Evaluare
crt. lecţiei ELEVULUI procedee învăţământ organizare
1. Momentul 2’ - Salutul Activitate
organizatoric - Rugăciunea rugăciunea frontală
- Notarea absenţelor
conversaţia
- Pregătirea pentru începerea orei
2. Reactualizarea 10’ - Ce lecţie aţi avut de pregătit pentru astăzi la religie? -.... Contribuţia
cunoştinţelor Bisericii Ortodoxe la
apariţia şi dezvoltarea
învăţământului
românesc. conversaţia
Mitropolitul
Veniamin Costachi”

3. Pregătirea 1’ În România, până la momentul adoptării "Legii conversaţia Activitate


elevilor pentru instrucţiunii publice" din 1864, învăţământul s-a Ascultă cu frontală
receptarea desfăşurat aproape exclusiv în cadrul Bisericii. Primele atenţie.
noilor şcoli şi tipărituri din România au fost lucrarea Bisericii,
cunoştinţe iar operele artistice reprezentative şi momentele istorice
cruciale au pus în evidenţă rolul Bisericii în crearea,
păstrarea şi transmiterea valorilor naţionale de ordin
spiritual, moral şi cultural. Marele istoric Nicolae Iorga
spunea că “structura noastră sufletească este făcută din
Ortodoxie tot atât cât este făcută din sângele originii
noastre daco-romane”.
În lecţia anterioară am văzut cum în Moldova secolului
al XIX-lea a luat fiinţă învăţământul în limba poporului
dreptcredincios.
Întrebare cheie:
Cum a contribuit Biserica dreptmăritoare a lui Hristos în
Transilvania la marile evenimente ce au avut loc în
secolul al XIX-lea?
4. Anunţarea 1’ Astăzi, vom încerca să răspundem acestei întrebări conversaţia Activitate
temei şi a discutând despre „Contribuţia Bisericii Ortodoxe la Tabla şi frontală
competenţelor apariţia şi dezvoltarea învăţământului românesc. Scriu pe caiete data caietul de
2
urmărite Mitropolitul Andrei Şaguna” şi vom vedea de ce şi titlul lecţiei. notiţe al
perioada anilor 1848-1918 este numită de istorici elevului
„epoca lui Andrei Şaguna şi a urmaşilor săi”. Mai mult,
vom identifica acele calităţi ale marelui mitropolit
transilvănean drept pentru care Biserica Ortodoxă
Română l-a canonizat de curând.
5. Comunicarea 1 24’ Mitropolitul Andrei Şaguna a fost cel mai mare ierarh al Ascultă cu Conversaţia Activitate
noilor Bisericii Ortodoxe Romane din Transilvania, în atenţie. frontală
cunoştinţe decursul secolului al XIX-lea.
Acest ierarh s-a născut la Mişcolţ, la 20 decembrie, Video-
1808, din părinţi macedo-români, anume Naum şi
proiectorul
Anastasia, cu numele de botez e Anastasie. După ce
termină şcoala greco-valahă din oraşul natal, urmează
(prezentare
gimnaziul, apoi dreptul şi filosofia la Budapesta şi în PowerPoint)
cele din urmă studiază teologia ortodoxă în oraşul
Vârşeţ din Banatul sârbesc. Descrierea
În anul 1833 este tuns în monahism la Mitropolia din
Carloviţ, cu numele de Andrei, fiind hirotonit apoi harta
diacon şi preot. Astfel, din tinereţe îşi închină viaţa lui României în
Hristos. În anul 1842 ajunge profesor la Seminarul sec al XIX-
Teologic din Vârşeţ, apoi devine egumen la mănăstirile lea
sârbeşti Hopovo şi Covil. În anul 1846 este numit vicar
general al Episcopiei Sibiului, iar în aprilie, 1848, este
ales şi hirotonit episcop al Ardealului. După 16 ani de
rodnică activitate bisericească, culturală şi naţională, în
anul 1864, episcopul Andrei Şaguna ajunge mitropolit
al Ardealului şi părinte duhovnicesc al tuturor
românilor de peste Carpaţi, pe care îi păstoreşte încă
nouă ani de zile.
La 28 iunie, 1873, mitropolitul Andrei Şaguna s-a
strămutat la cele veşnice şi a fost înmormântat ca un
simplu călugăr în curtea bisericii din Răşinari-Sibiu.
A fost canonizat de BOR, în data de 29 octombrie 2011,
având ca zi de prăznuire data de 30 noiembrie
Ca ierarh a desfăşurat o activitate intensă pe mai multe
planuri. Explicaţia
2
 Reînfiinţează în anul 1864, după un efort deosebit
Aprecieri
depus timp de 15 ani, vechea Mitropolie Ortodoxă Caietul de verbale
a Transilvaniei, care a fost desfiinţată în anul 1701. notiţe
3
 Alcătuieşte un Regulament de organizare a BOR analiza
din Transilvania, nou reînfiinţată, care a primit documentelor
numele de Statutul organic al BOR din
Transilvania.
 a organizat învăţământul primar şi mediu ortodox
românesc din Transilvania, punându-l sub
îndrumarea Bisericii. La sfârşitul păstoririi sale, în Activitate
Arhiepiscopia Sibiului existau 800 de şcoli frontală
“poporale”, un gimnaziu cu opt clase la Braşov, o
şcoală reală-comercială la Braşov şi un gimnaziu
cu patru clase la Brad. La îndemnul lui s-au tipărit
peste 25 de manuale şcolare, iar în 1853 a înfiinţat
un Institut teologic-pedagogic la Sibiu cu durata de
unu până la trei ani, pentru formarea de preoţi buni,
acordând celor săraci şi iubitori de învăţătură
ajutoare, burse şi cărţi gratuite. S-a îngrijit de soarta Aprecieri
elevilor lipsiţi de mijloace materiale, acordând verbale
burse din veniturile proprii, fie prin fundaţiile pe Video-
care le-a înfiinţat în acest sens: “FUNDAŢIA
proiectorul
GOJDU”- înfiinţată la îndemnul său.
(prezentare
 A întemeiat o tipografie în 1850, în care au apărut
peste 200 de lucrări, inclusiv ziarul „Telegraful PowerPoint)
Român”, care apare fără întrerupere din 1853 până
astăzi.
 În 1861 a înfiinţat Asociaţia Transilvană pentru
Literatura Română şi Cultura Poporului Român
(ASTRA), care avea să fie un pilon de sprijin
pentru cultura românească, fiind primul ei
3 preşedinte.
 Din 1871 este membru de onoare al Academiei
Române.
 În anul 1848 participă la lucrările Marii Adunări
Naţionale a românilor de pe Câmpia Libertăţii de la
Blaj, unde este ales în fruntea unei delegaţii care
avea să prezinte Curţii Imperiale din Viena
doleanţele şi hotărârile naţiunii române din
Transilvania.
 Donează întreaga sa avere Arhiepiscopiei Sibiului
spre scopuri bisericeşti, şcolare şi filantropice.
4
 Canonizat la data de 29 octombrie 2011 de către
BOR cu zi de prăznuire la data de 30 noiembrie.
6. Fixarea şi 1 5’ Voi împărţi elevilor câte un text din „Cuvinte despre elevii completează ciorchinele Flip chart Activitate
consolidarea 2 mitropolitul Andrei Şaguna” (vezi Anexa 3) pentru a ciorchinele din Anexa individuală
noilor 3 completa ciorchinele din Anexa 2, prin care voi 1
cunoştinţe 4 urmări să identifice calităţile şi rolurile pe care le-a
avut mitropolitul Andrei Şaguna în istoria BO şi a
Transilvaniei.
7. Asocierea şi 4 3’ Andrei Şaguna: mângâierea, speranţa tuturor
generalizarea românilor
Andrei Şaguna a fost călăuzit de o nobilă idee, aceea
a propăşirii spirituale şi culturale a neamului său, a
îndeplinit un adevărat apostolat naţional în
Transilvania şi a contribuit la crearea unui climat
propice înfăptuirilor de durată, prin intermediul
Activitate
cărora s-a avut în vedere, de la bun început,
Video- frontală
perspectiva de ansamblu a naţiunii.
Prin aceste trei mijloace - prin preoţi vrednici şi proiectorul
biserici, prin şcoli confesionale şi prin cărţi tipărite în (prezentare
grai românesc - mitropolitul Andrei Şaguna a întărit PowerPoint)
peste Carpaţi unitatea credinţei ortodoxe, unitatea
etnică naţională şi unitatea de gândire şi acţiune,
împotriva atâtor influenţe străine.
Academicianul Dan Berindei afirma că a fost „o lectura
mare personalitate a naţiei româneşti, un conducător explicativă
înţelept, un purtător de cuvânt al naţiunii romane”.
Pe de altă parte, părintele profesor Mircea Păcurariu
spunea că, prin Statutul organic, el a dat „cea mai
democratică organizare a bisericii”.
8. Aprecierea 2’ - Se fac aprecieri generale şi individuale asupra Ascultă aprecierile conversaţia Activitate Notarea
activităţii modului în care au participat la oră. făcute de profesor frontală elevilor
elevilor - Se notează în catalog elevii care s-au remarcat în
mod special.
9. Tema 1’ Realizaţi un paralelism al contribuţiei pe care au Notează tema pe Caietul de Activitate
pentru avut-o cei doi mari ierarhi români studiaţi în caiete. notiţe frontală
acasă cadrul unităţii de învăţare „Ortodoxie şi cultură
naţională”.
10. Încheierea 1’ - Rugăciunea „Cuvine-se cu adevărat”. Rostesc împreună rugăciunea Activitate
lecţiei rugăciunea Axionului frontală
5
ANEXA 1
Completează ciorchinele de mai jos cu calităţile şi rolurile pe care le-a avut mitropolitul Andrei Şaguna în istoria
BO şi a Transilvaniei folosindu-vă de textele din Anexa 2.

6
ANEXA 2
CUVINTE DESPRE MITROPOLITUL ANDREI ŞAGUNA

„Naţiunea îţi va rămâne datoare mult, va recunoaşte cu plăcere marile servicii ce ai adus pentru
ridicarea ei la rangul ce i se cuvine şi numele Prea Sfinţiei Tale îl vor spune părinţii copiilor lor, ca să se
binecuvinteze din generaţie în generaţie” (Simion Bărnuţiu şi Timotei Cipariu într-o cuvântare către Şaguna)

„Aproape o generaţie întreagă Şaguna a fost conducătorul intelectual – singurul recunoscut – al


poporului său şi a putut să obţină în această calitate, astfel de rezultate cum rar se întâmplă vreunui muritor a
se învrednici de ele... Prietenii şi duşmanii marelui bărbat, a cărui statură înaltă, impunătoare, cu privirea
ageră şi cu barba ondulată nu o vor uita curând cei ce au văzut-o odată, vor fi toţi de aceeaşi părere că numele
lui Şaguna înseamnă o nouă epocă în viaţa poporului român şi a Bisericii Ortodoxe” (Episcopul evanghelic
luteran Georg Daniel Teutsch)

„Ce să zicem de imensele progrese făcute în Arhidieceza gr. orientală (ortodoxă, n.n.) atât în reşedinţa
sa de la Sibiu, cât şi în afară, în cler!? Despre aceasta pot să judece mai drept numai acei fii ai patriei care
cunoscuseră starea ei deplorabilă înainte de 1848. Se ceruse un spirit gigantic şi o voinţă neînduplecată pentru
ca să o regenereze. O adevărată providenţă a fost aceea care-l trimisese pe Andrei baron de Şaguna. Totul era
de făcut şi el îndată după călcarea (înăbuşirea, n.n.) revoluţiei s-a apucat de toate... Şaguna a tras în viaţa sa
un plan atât de larg şi [de] măreţ, încât succesorii săi (urmaşii, n.n.) au să lucreze cel puţin o sută de ani ca
să-l vadă realizat întreg” (George Bariţiu)

„Destoinic diplomat, Şaguna a fost un om politic din creştet până în tălpi, cum n-a fost vreunul din
conducătorii noştri bisericeşti” (Mihai Eminescu)

„Doi arhierei a avut neamul românesc în secolul al XIX-lea care au stat făclii luminătoare în timpul cât
au trăit şi au rămas făclii luminătoare ale timpului care a urmat după dânşii: Veniamin Costachi şi Andrei
Şaguna. Numele acestor doi bărbaţi, posteritatea îi va pronunţa cu o veneraţiune nu numai neschimbată, ci
crescândă. Aceşti doi mari mitropoliţi au strălucit în mijlocul neamului lor prin virtuţile lor, prin credinţa lor,
prin faptele lor. Ei au fost adevăraţi apostoli ai lui Hristos, vrednici arhierei ai Bisericii creştine, în toată
puterea cuvântului, „păstori buni care şi-au pus sufletul pentru oi”. De aceea şi viaţa multora prezintă multă
asemănare” (Dimitrie A. Sturdza, secretar general al Academiei Române)

„Om bun şi plin de iubire cum era Şaguna, a căutat în oameni partea cea bună şi prin ea a făcut
legătura cu ei. Ardelenii au cunoscut că aveau un Mesia în mijlocul lor, pentru că veacurile îndelungate i-au
învăţat că dacă nu se vor iubi între ei nu vor găsi în lume decât ură şi prigonire” (
„Şaguna a avut o singură dorinţă: dorinţa de a scădea, pe cât era cu putinţă din durerile noastre şi ale
urmaşilor noştri, dorinţa de a ne ridica cu o treaptă mai sus decât eram. Din această dorinţă purcede întreaga
şi necurmata lui activitate…Iar acum, după ce el a ieşit din viaţă, această dorinţă a lui va rămâne şi trebuie să
rămână în sufletele noastre şi să fie trecută ca o scumpă moştenire din neam în neam asupra urmaşilor noştri”
(Ioan Slavici)

„Cu toate că Şaguna ne-a fost cel mai mare duşman, noi ne închinăm înaintea lui, căci folosind legile
statului nostru maghiar, a dat cea mai democratică constituţie bisericească prin Statutul organic, pe care nu-l
întrece nici Constituţia Elveţiei, prin care a asigurat viaţa poporului român, drepturile şi libertăţile lui” (Prof.
Univ. Kovács Gyula)

„Puţine nume sunt aşa de populare în Ardealul românesc ca al lui Şaguna. Chipul lui, cu ochii
străbătători şi larga barbă răsfirată, e în mintea tuturora şi-n conştiinţa generală a intrat faptul definitiv că
acest maiestuos bătrân a fost, de pe scaunul său de arhiereu, un cârmuitor de oameni şi un îndreptător al
vremurilor, cărora nu li s-a supus, ca exemplele obişnuite ale omenirii, ci le-a întors de pe povârnişul lor spre
culmea lui” (Nicolae Iorga)

7
„O fericită excepţie a fost pentru neamul şi Biserica noastră strămoşească mitropolitul Şaguna, al cărui
talent creator şi orânduitor n-a putut să-l înăbuşe noaptea mizeriilor, nici să-l cotropească întunericul greu în
care se îneacă începutul lui de muncă românească.
Prin ce s-a învrednicit mitropolitul Andrei Şaguna a fi aşezat în cadrele istoriei noastre naţionale alături
de cei mai buni îndrumători şi de cei mai mari educatori ai neamului nostru din toate timpurile?
Întâi, prin credinţă statornică şi victorioasă din care a izvorât nestrămutata lui hotărâre de a servi, în
orice împrejurări, cu cel mai desăvârşit devotament cauza Bisericii şi a naţiunii române.
În rândul al doilea, prin importantul spor de viaţă religioasă, culturală şi politică pe care activitatea lui
multilaterală, deopotrivă de bogată în sacrificii ca şi în rezultate epocale, a izbutit a-l adăuga patrimoniului
nostru naţional, atât cu ajutorul scrierilor sale, cât mai ales cu acela al instituţiilor create de dânsul împreună
cu contemporanii săi” (Prof. Ioan Lupaş)

„De la memorabila adunare de pe Câmpul Libertăţii de la Blaj, unde figura lui memorabilă… domina
masele de ţărani şi până în clipa din urmă a acestei frumoase bărbăţii, cel mai demn principe al Bisericii
noastre a fost pe planul întâi al tuturor acţiunilor la noi”.
„Om de tact şi fin diplomat, spirit cizelat de cultură şi perfect echilibrat, pregătit deopotrivă pentru
speculaţiile abstracte, ca şi pentru acţiunile pozitive, urmaşul în scaun al lui Vasile Moga aducea cu sine un
element psihologic nou în linia de avânt şi îndrăzneală, un temperament revoluţionar şi corector, o
reminiscenţă atarică din sufletul agitat al Macedoniei”.
„Figura lui Şaguna s-a introdus definitiv în conştiinţa populară din toate cătunele Ardealului, întinzându-
şi reţeaua strălucitoare asupra întregului pământ românesc” (Octavian Goga)

„Şaguna a fost mai presus de toate preot. Nu teolog, nici om al şcoalei, nici bărbat al vieţii publice, ci
înainte de toate el a fost un caracter de preot clădit cu totul pe temelia Evangheliei. Din conştiinţă clară şi
profundă a acestei misiuni divine a izvorât belşugul de fapte măreţe pe care – de la locul de Păstor al Bisericii
– l-a revărsat pe toate tărâmurile vieţii poporului. Această conştiinţă a fost sâmburele central al personalităţii
sale şi cine nu vede acest centru de lumină în sufletul lui, acesta nu poate vedea bine nici razele pe care le-a
trimis în toate părţile” (Mitropolitul Nicolae Bălan)

„Andrei Şaguna ne-a arătat ce poate să facă un mare fiu al poporului, departe văzător, care a avut atât de
puţine mijloace la dispoziţie şi a avut de înfrânt piedici atât de multe.
Cuvine-se să ne închinăm în faţa faptelor sale. Să ne gândim în faţa mormântului său, la marea pildă dată
prin înălţarea sa totdeauna deasupra tuturor patimilor şi pasiunilor, cuprinzând statornic orizonturi largi,
îmbrăţişând totalitatea problemelor naţionale româneşti, ţinta hotărâtă a unirii tuturor românilor, întărirea
neamului şi a tuturor instituţiilor lui” (Regele Ferdinand)

„Şaguna a făcut din Biserică o forţă mai activă decât fusese vreodată, înzestrându-o cu instituţii
puternice şi reglementând participarea laicilor în treburile ei în toate nivelele şi făcându-o, în felul acesta, mai
răspunzătoare la nevoile şi dorinţele masei credincioşilor… Într-o epocă a naţionalismului, Şaguna nu a fost
naţionalist, ci mai degrabă, ultimul dintre marii ierarhi conducători naţionali” (Prof. Keith Hitchins)

„Statutul organic al lui Şaguna, rămas astfel cu numele în istorie, n-a fost abrogat niciodată. Spiritul lui a
inspirat toate legiuirile noastre bisericeşti. El a fost, cum îl numea Octavian Goga, „magna charta” a
organizării bisericeşti a românilor”. În fapt, Statutul n-a fost numai legea fundamentală a organizării Bisericii.
Am putea spune că el a fost însăşi conştiinţa Transilvaniei, într-o vreme când totul se concentra în jurul
Bisericii şi se exprima prin instituţiile organizate şi patronate de ea” (Mitropolitul Antonie Plămădeală)

„Om de cultură superioară, iluminist de mare prestigiu, îndrumător priceput al învăţământului românesc
şi al instituţiilor culturale ale românilor transilvăneni, diplomat iscusit, organizator neîntrecut al Bisericii sale
prin Statutul Organic, păstor cu dragoste adâncă faţă de fiii săi sufleteşti, mitropolitul Andrei Şaguna – prin
marile sale realizări -, poate fi considerat drept cel mai strălucit ierarh pe care l-a avut Biserica românească
din Transilvania în tot trecutul ei” (Pr. Prof. Mircea Păcurariu)
8