Proprietatile mecanice ale materialelor

1. Elasticitatea este proprietatea unui material de a se deforma sub acţiunea

solicitărilor mecanice şi de a reveni la forma iniţială când solicitările şi-au încetat
acţiunea;

2. Plasticitatea este proprietatea unui material de a se deforma sub acţiunea

solicitărilor mecanice şi de a nu reveni la forma iniţială (de a-şi menţine configuraţia
obţinută prin deformare) când solicitările şi-au încetat acţiunea;

3. Duritatea este proprietatea unui material metalic de a opune rezistenţă la

pătrunderea în stratul său superficial a unui penetrator (corp mai dur). Pentru
determinarea caracteristicilor prin care se exprimă cantitativ duritatea materialelor
metalice se folosesc, de obicei, metodele prezentate în continuare;

4. Rezistența mecanică este proprietatea materialelor de a se opune deformării

sau ruperii sub acțiunea forțelor exterioare . Dintre solicitările mecanice la care pot fi
supuse metalele, întâlnim: întinderea; compresiunea; încovoierea; răsucirea (torsiunea);
forfecarea

5. Rezistența la șoc este proprietatea metalelor de a rezista la şocuri mecanice,

se determină pentru materialele din care se fac piese şi scule supuse la şocuri în timpul
utilizării. (roţi dinţate, matriţe, etc)

6. Rezistența la oboseală este capacitatea unui material metalic de a rezista

unor solicitări variabile în timpul funcţionării ( întindere urmată de compresiune;
răsucire şi încovoiere etc.) determinarea rezistenţei la oboseală se face pe epruvete de
forme speciale , montate in maşini de încercare care reproduc ciclul de solicitare şi îl
repetă de câteva sute de mii sau milioane de ori. Exemple : arbori cotiţi, osiile
vagoanelor, arcuri, roţi dinţate etc.
 Oteluri

Otelurile reprezinta un material tehnic de larga utilizare datorita proprietatilor sale

remarcabile:

- pret de cost scazut;

- prelucrabilitate tehnologica multipla si usoara. Otelurile pot fi prelucrate prin

turnare, sudare, deformare plastica la cald (laminare, forjare, presare, matritare),
deformare la rece (laminare, tragere, presare, ambutisare, extruziune), aschiere.

- gama larga de proprietati si de utilizari. Prin aliere, tratamente termice, mecanice,

termochimice, termomecanice se pot obtine variatii mari ale proprietatilor mecanice.
Astfel duritatea unui otel nealiat poate varia de la 80HB pentru otelul feritic in stare
recoapta la 650HB pentru otelul eutectoid calit la martensita. Prin aliere si tratament
termic se pot obtine proprietati electrice, magnetice si de rezistenta la coroziune
remarcabile, proprietati mecanice si fizico-chimice la temperaturi extreme si
presiuni mari.

- posibilitati de asamblare in constructii mecanice complexe sau compuse.

- durabilitate in conditii atmosferice si temperaturi normale. Viteza de coroziune

fara protectie anticoroziva este de 0,02mm/an si se poate imbunatati prin tratamente
termochimice, aliere, acoperiri de protectie.

- posibilitati de refolosire prin retopire.

Clasificarea otelurilor

Avand o mare diversitate de compozitii chimice, structuri si domenii de aplicare se

folosesc clasificari partiale dupa mai multe criterii:

1. dupa modul de elaborare sunt oteluri de cuptor Siemens-Martin, de cuptor

electric si de convertizor.

2. dupa starea de livrare sunt oteluri laminate la cald (cojite sau necojite),
forjate, laminate sau trase la rece, turnate.

3. dupa compozitia chimica:

- oteluri carbon (nealiate), care contin Fe, C si elemente insotitoare permanente:

Mn<0,80%; Si<0,5%; S<0,055%; P<0,045%; Cu<0,030%. In functie de gradul de dezoxidare
cu Si, se pot diferentia: oteluri: necalmate cu < 0,07 %Si; semicalmate cu 0,07 - 0,17 %Si;
calmate cu > 0,17 %Si; calmate, dezoxitate suplimentar cu Al.
 - oteluri aliate, care in afara de Fe, C, si elemente insotitoare permanente contin
elemente de aliere: Si>0,5%, Mn>0,8%, Al>0,1%, Cr, Ni, Mo, W, V, Ti etc. Dupa gradul de
aliere acestea pot fi: slab aliate, daca suma elementelor de aliere este sub 2,5%; mediu
aliate, de la 2,5 la 10% elementelor de aliere; inalt aliate, peste 10% elementelor de aliere.

4. dupa structura de echilibru (recoapta), obtinuta prin racirea lenta in cuptor

(pemtru oteluri carbon si aliate) sau dupa structura in stare
normalizata(forjata sau laminata), rezultata prin incalzire la 900-950˚C si
racire in aer ( numai pentru oteluri aliate).

5. dupa duritate: oteluri extramoi sub 0,1%C; moi cu 0,1-0,25%C; semimoi cu 0,25-
0,4%C; semidure cu 0,4-0,6%C; dure cu 0,6-0,7%C; foarte dure cu 0,7-0,8%C; extradure
peste 0,8%C;

6. dupa destinatie:

- oteluri de constructie, pentru constructii metalice si mecanice, care lucreaza in

conditii normale de solicitare mecanica, termica si chimica;

- oteluri pentru scule, destinate confectionarii sculelor de prelucrare;

- oteluri cu proprietati speciale, pentru organe de masini si piese, care lucreaza in

conditii deosebite de temperatura, presiune, medii agresive sau care au proprietati fizice
deosebite (oteluri inoxidabile, refractare, magnetice, electrotehnice, pentru magneti
permanenti etc.).