1. În scopul evaluării impactului pe care variaţia preţului unui produs îl are asupra variaţiei cantităţilor
vândute din acel produs a fost selectat un eşantion reprezentativ de 10 de magazine, în care s-au urmărit
valorile următoarelor variabile:
- Q – cantitatea vândută din produsul respectiv (kg)
- P – preţul produsului (RON)
A fost folosit pentru estimarea parametrilor următorul model, ale cărui rezultate sunt prezentate mai jos:
Q =𝛼 + 𝛽 × P +𝜀 .
SUMMARY OUTPUT
Regression Statistics
Multiple R 0.913173052
R Square 0.833885023
Adjusted R Square 0.813120651
Standard Error 10.73509502
Observations 10
ANOVA
df SS MS F
Regression ……. 4628.0619 ……. …….
Residual ……. ……. …….
Total 9 5550
Rezolvare:
ANOVA
df SS MS F
Δ²x/y = S²x/y = Δ²x/y : k =
Regression k=1
4628.0619 4628.0619
Fcalc = S²x/y: S²e =
n-k-1 Δ²e = S²e = Δ²e : (n - k - 1) =
Residual 4628.0619/115.2422625 =
=8 921.9381 115.2422625
40.1594154748
Total n-1 = 9 Δ²y = 5550
Valoarea teoretică pentru un prag de semnificaţie 𝛼 = 0.05 şi 1, respectiv 8 grade de libertate este de 5.32
Întrucât 𝐹𝑐𝑎𝑙𝑐 > 𝐹𝛼,𝑘,𝑛−𝑘 −1 rezultă că se respinge varianta nulă 𝐻0 , adică se concluzionează că modelul
este unul valid.
- pentru coeficientul 𝛼, 𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 = -1.417 > −𝑡𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐 = -5.32 = > 𝛼 nu este semnificativ;
- pentru coeficientul 𝛽, 𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 = 6.337 > 𝑡𝑐𝑟𝑖𝑡 𝑖𝑐 = 5.32 = > 𝛽 nu este semnificativ.
2. Pentru a decide în ce zonă să fie amplasat un magazin de casete video, managerul unei firme de
comercializare şi închiriere de casete video realizează un studiu. Astfel, el consideră că succesul afacerii
este cuantificat prin profitul anual brut obţinut (sute euro). Principalul factor de influenţă considerat pentru
succesul acestei afaceri este venitul mediu al locuitorilor de pe o rază de un kilometru (zeci euro). Sunt
selectate aleator 5 supermarketuri şi sunt înregistrate valorile celor 2 variabile.
Analizând corelograma se remarcă că între cele două variabile există o legătură liniară directă care
poate fi descrisă prin intermediul următoarei ecuaţii:
𝑦𝑖 = 𝑎 + 𝑏𝑥𝑖 + 𝑢𝑖
Calculele necesare estimării parametrilor ecuaţiei de regresie sunt redate în tabelul de mai jos:
15
10
5
0
0 2 4 6 8 10 12 14 16
Profit Venit
Nr (sute (sute
𝑥2 𝑦2 𝑥𝑦 𝑦 𝑦−𝑦 (𝑦 − 𝑦)2 𝑦−𝑦 (𝑦 − 𝑦)2
crt euro) euro)
(X) (Y)
1 2 4 4 16 8 7.562 -3.562 12.69 -12.40 153.76
2 6 12 36 144 72 13.082 -1.082 1.17 -4.40 19.36
3 8 21 64 441 168 15.842 5.158 26.60 4.60 21.16
4 11 25 121 625 275 19.982 5.018 25.18 8.60 73.96
5 15 20 225 400 300 25.502 -5.502 30.27 3.60 12.96
Total 42 82 450 1,626 823 81.97 0.03 95.92 0.00 281.20
5𝑎 + 42𝑏 = 82 𝑎 = 4.802
=>
42𝑎 + 450𝑏 = 823 𝑏 = 1.381
82∗450 −42∗823 36,900 −34,566 2,334
𝑎= = = = 4.802
5∗450 −(42)2 2,250 −1,764 486
5∗823 −42∗82 4,115 −3,444 671
𝑏= = = 486 = 1.381
5∗450 −(42)2 486
c) Măsuraţi intensitatea legăturii dintre cele două variabile, folosind un indicator adecvat şi testaţi
semnificaţia acestuia, pentru un nivel de încredere de 95% .
3. O firmă ce organizează licitaţii pentru vânzarea unor antichităţi doreşte să determine relaţia dintre preţul
(mii euro) obţinut pentru articolele licitate şi vechimea (ani) a obiectelor. În urma prelucrării cu EXCEL a
datelor culese de la un eşantion aleatoriu de 10 licitaţii, s-au obţinut rezultatele:
SUMMARY OUTPUT
Regression
Statistics Vechime
Multiple R 0.913173
R Square 0.833885 Mean 100
Standard
Adjusted R Square 0.813121 Deviation 24.83277
Standard Error 1,421,289 Sample Variance 616.6667
Observations 10
ANOVA
df SS MS F
Regression 1 …….. 811245 …….
Residual ……. 161605 …….
Total ……. 972850
Standard
Coefficients
Error
Intercept 665,991 ……. 3.397844
Preţ vânzare (mii $) 12.09009 1.907813 ……..
Rezolvare:
ANOVA
df SS MS F
Δ²x/y = S²x/y *
k = 811245 *1 = S²x/y = Δ²x/y : k =
Regression k=1 811245 811245 Fcalc = S²x/y: S²e
n - k - 1 = 10- =
Δ²e =161605 S²e = Δ²e : (n - k - 1) =
1-1 = 8 811245/20200.625
Residual 161605 : 8 = 20200.625
= 40.1594010086
n-1 = 10 - 1 =
Δ²y = 972850
Total 9
Valoarea teoretică pentru un prag de semnificaţie 𝛼 = 0.05 şi 1, respectiv 8 grade de libertate este de 5.32
Întrucât 𝐹𝑐𝑎𝑙𝑐 > 𝐹𝛼,𝑘,𝑛−𝑘 −1 rezultă că se respinge varianta nulă 𝐻0 , adică se concluzionează că modelul
este unul valid.
4. Managerul unei companii de asigurări doreşte să afle daca contactarea potenţialilor clienţi prin telefon
are influenţa asupra vânzarilor. Pentru aceasta, au fost selectaţi aleator 5 agenţi de asigurări, de la care s-
au înregistrat numărul săptămânal al convorbirilor telefonice (X) şi numărul poliţelor de asigurare încheiate
într-o saptamâna (Y):
a) Reprezentaţi grafic datele şi determinaţi modelul liniar de regresie dintre cele două variabile;
b) Masurati intensitatea legăturii dintre cele două variabile folosind coeficientul de corelaţie şi testaţi
semnificaţia acestuia, pentru un nivel de semnificaţie de 5%;
c) Efectuaţi o previzionare punctuală şi pe interval de încredere a numărului de poliţe de asigurare
încheiate, dacă într-o saptamâna s-au efectuat 50 de convorbiri telefonice.
Rezolvare:
a) Reprezentaţi grafic datele şi determinaţi modelul liniar de regresie dintre cele două variabile:
Nr.
Nr. de
Poliţelor
Nr convorbiri
de 𝑥2 𝑦2 𝑥𝑦 𝑦 𝑦−𝑦 (𝑦 − 𝑦)2 𝑦−𝑦 (𝑦 − 𝑦)2
crt telefonice
asigurare
Total 216 67 10,802 1,097 3,411 66.951 0.05 17.75 0.00 199.20
5𝑎 + 216𝑏 = 67 𝑎 = −1.773
=>
216𝑎 + 10,802𝑏 = 3,411 𝑏 = 0.351
67∗10,802 −216 ∗3,411 723 ,734 −736 ,776 −13,042
𝑎= = = = −1.773
5∗10,802 −(216 )2 54,010 −46,656 7,354
5∗3,411 −216 ∗67 17,055 −14,472 2,583
𝑏 = 5∗10,802 −(216 )2 = = 7,354 = 0.351
7,354
b) Masurati intensitatea legăturii dintre cele două variabile folosind coeficientul de corelaţie şi testaţi
semnificaţia acestuia, pentru un nivel de semnificaţie de 5%:
Dacă numărul convorbirilor telefonice dintr-o săptămână este de 50, atunci numărul previzionat al
numărului de poliţe de asigurare este:
𝑦𝑖 = −1.773 + 0.351𝑥𝑖 = −1.773 + 0.351 ∗ 50 = −1.773 + 17.55 = 15.78 ≅
16 𝑝𝑜𝑙𝑖ţ𝑒 𝑑𝑒 𝑎𝑠𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎𝑟𝑒
5. O firmă ce organizează licitaţii pentru vânzarea unor antichităţi doreşte să determine relaţia dintre preţul
obţinut pentru articolele licitate (u.m.) şi numărul de persoane ce participă la licitaţie. În ipoteza unui model
de regresie liniară, rezultatele prelucrării în EXCEL sunt:
Regression Statistics
Multiple R 0.860271
R Square 0.740066
ANOVA
Significance
df SS MS F
F
Regression 1 719973.5 719973.5 22.77708 0.001404
Residual 8 252876.5 31609.56
Total 9 972850
Standard
Coefficients t Stat P-value
Error
Intercept 1086.691 174.4825 6.228079 0.000252
Mărimea audienţei 9.329102 1.954748 4.772534 0.001404
Rezolvare:
Modelul estimat pentru cele variabile este următorul Y=9,32 X +1086. Valoarea pozitivă a estimaţiei
parametrului beta indică o legătura directă între preţul obţinut pentru articolele licitate şi numărul de
persoane care participă la licitaţie.
De asemenea, valoarea apropiată de 1 a raportului de corelaţie exprimă o relaţie puternică între cele două
variabile
- pentru coeficientul 𝛼, 𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 = 6.228 < 𝑡𝑐𝑟𝑖𝑡 𝑖𝑐 = 22.777= > 𝛼 este semnificativ;
- pentru coeficientul 𝛽, 𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 = 4.773 < 𝑡𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐 = 22.777 = > 𝛽 este semnificativ.
a) Reprezentaţi grafic datele şi determinaţi modelul de regresie adecvat analizei legăturii dintre cele două
variabile;
b) Testaţi validitatea modelului de regresie găsit, pentru un nivel de semnificaţie de 5%;
c) Să se determine în ce proporţie rata dobânzii influenţează variaţia numărului de autorizaţii.
Rezolvare:
a) Reprezentaţi grafic datele şi determinaţi modelul de regresie adecvat analizei legăturii dintre cele
două variabile:
Panta fiind negativă, rezultă că între nivelul ratei dobânzii şi numărul de autorizaţii de construcţie se află
o relaţie inversă (cu cât rata dobânzii are un nivel ridicat cu atât numărul de autorizaţii de construcţii emise
va scădea).
Nr.
Rata
autorizaţiilor
Nr crt dobânzii 𝑥2 𝑦2 𝑥𝑦 𝑦 𝑦−𝑦 (𝑦 − 𝑦 )2 𝑦−𝑦 (𝑦 − 𝑦 )2
de
(%)
construcţie
Dată fiind valoarea lui 𝑅2 înseamnă că 84,82% din variaţia numărului de autorizaţii de construcţie se
explică prin variaţia ratei dobânzii.
7. Pentru a analiza dacă între valoarea vânzărilor lunare şi vârsta agenţilor de vânzari, ai unei mari
companii ce comercializează produse cosmetice, există o legătură, un analist selectează aleator un
eşantion de 15 persoane. În urma prelucrării în EXCEL a datelor culese pentru cele două variabile, s-au
obţinut rezultatele:
SUMMARY
OUTPUT
Regression Statistics
Multiple R 0.100488802
R Square 0.010097999
Adjusted R Square -0.066048309
Standard Error 5.290688304
Observations 15
ANOVA
df SS MS F
Regression 1 ........ 3.712025 ........
Residual 13 ........ ........
Total 14 367.6
Standard
Coefficients t Stat Lower 95% Upper 95%
Error
Intercept 11.67340114 ...... ...... -0.130924113 23.47773
Vârsta 0.062282291 ...... ...... -0.307204742 0.431769
a) Să se testeze validitatea modelului de regresie liniară pe baza căruia s-au obţinut prelucrările din
tabelele de mai sus.
b) Să se testeze semnificaţia parametrilor modelului pentru o probabilitate de 95%.
Rezolvare:
ANOVA
df SS MS F
Δ²x/y = S²x/y * k S²x/y = Δ²x/y:k
k=1 =3.712025 *1 = = 3.712025:1 =
Regression 3.712025 3.712025
n-k- Δ²e = Δ²y - Δ²x/y S²e = Δ²e : (n -
1= = 367.6 - k - 1) = Fcalc = S²x/y: S²e =
15-1-1 3.712025 = 363.887975 : 3.712025/27.9913826923
= 13 363.887975 13 = = 0.13261313457
Residual 27.9913826923
n-1 =
15 - 1 Δ²y = 367.6
Total = 14
Upper
Coefficients Standard Error t Stat Lower 95%
95%
-
Intercept 11.67340114 2.528 4.617 0.130924113 23.47773
-
Vârsta 0.062282291 0.079 0.785 0.307204742 0.431769
Valoarea teoretică pentru un prag de semnificaţie 𝛼 = 0.05 şi 1, respectiv 13 grade de libertate este de
4.67
𝑎 + 𝑡𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐 ∗ 𝑆𝑎 = 23.478
𝑏 + 𝑡𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐 ∗ 𝑆𝑏 = 0.432
0.432 −0.062 0.37
𝑆𝑏 = = 4.67 = 0.079
4.67
𝐶𝑜𝑒𝑓𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡 𝛽 0.062
pentru 𝛽, 𝑆𝑡𝑎𝑛𝑑𝑎𝑟𝑑 = 0.079 = 0.785
𝑒𝑟𝑟𝑜𝑟 𝛽
Întrucât 𝐹𝑐𝑎𝑙𝑐 < 𝐹𝛼,𝑘,𝑛 −𝑘−1 rezultă că se respinge varianta alternativă 𝐻1 , adică se concluzionează că
modelul nu este valid statistic.
Intervalele de încredere pentru cei doi parametri au următoarea intepretare, cu un nivel de incredere de
95%. Parametrul B0 este acoperit de interbalul (-0.13; 23.48) şi parametrul B1 este acoperit de intervalul (-
0.31; 0.43).
8. Pentru a analiza în ce mod influenţează vechimea utilajelor variaţia costurilor de întreţinere a acestora,
s-au înregistrat pentru 5 utilaje: vechimea utilajelor (ani) şi costurile lunare de întreţinere (sute euro):
Vechimea (ani) 2 6 8 11 15
Cost mediu lunar de întreţinere (sute euro) 4 12 31 25 34
a) Reprezentaţi grafic datele şi determinaţi modelul liniar de regresie dintre cele două variabile;
b) Măsuraţi intensitatea legăturii dintre cele două variabile, folosind un indicator adecvat şi testaţi
semnificaţia acestuia pentru un nivel de încredere de 95%;
c) Determinaţi intervalele de încredere pentru parametrii modelului şi interpretaţi rezultatele obţinute.
Rezolvare:
30 y = 2.290x + 1.963
R² = 0.778
20
10
0
0 2 4 6 8 10 12 14 16
Analizând corelograma se remarcă că între cele două variabile există o legătură liniară directă care
poate fi descrisă prin intermediul următoarei ecuaţii:
𝑦𝑖 = 𝑎 + 𝑏𝑥𝑖 + 𝑢𝑖
Calculele necesare estimării parametrilor ecuaţiei de regresie sunt redate în tabelul de mai jos:
Cost
mediu
Vechimea lunar de
Nr crt 𝑥2 𝑦2 𝑥𝑦 𝑦 𝑦−𝑦 (𝑦 − 𝑦)2 𝑦−𝑦 (𝑦 − 𝑦)2
(ani) întreţinere
(sute
euro)
b) Măsuraţi intensitatea legăturii dintre cele două variabile, folosind un indicator adecvat şi testaţi
semnificaţia acestuia pentru un nivel de încredere de 95%:
Pentru testarea semnificaţiei parametrului modelului de regresie liniară şi estimarea lor pe intervale de
încredere se procedează astfel:
1) Pentru parametrul 𝛽, ipotezele testate sunt:
9. O agenţie imobiliară doreşte să previzioneze preţul de vânzare al unor case, pe baza unui model de
regresie liniar unifactorial, în funcţie de suprafaţa locuibilă a acestora. Rezultatele obţinute în urma
prelucrării în EXCEL a datelor înregistrate pentru un eşantion de 15 locuinţe sunt:
Rezolvare:
SUMMARY
OUTPUT
Regression Statistics Suprafaţa (mp)
Multiple R 0.903563
R Square 0.816426 Mean 58
Adjusted R Square 0.802305 Smple Variance 160.4286
Standard Error 6.39372
Observations 15
ANOVA
df SS MS F
Regression ........ ........ 2363.497774 ........
Residual ........ 531.4355595 ........
Total 14 2894.933333
Standard
Coefficients
Error
Intercept 21.23556 ......
X Variable 1 1.025824 ......
ANOVA
df SS MS F
Δ²y =
2894.933333
Total n-1 = 14
Valoarea teoretică pentru un prag de semnificaţie 𝛼 = 0.05 şi 1, respectiv 13 grade de libertate este de
4.67
Întrucât 𝐹𝑐𝑎𝑙𝑐 > 𝐹𝛼,𝑘,𝑛−𝑘 −1 rezultă că se respinge varianta nulă 𝐻0 , adică se concluzionează că modelul
este valid statistic.
11. Pentru un magazin de mobilă s-au cules date privind numărul de spoturi publicitare difuzate şi numărul
vizitatorilor (mii pers.) timp de 5 zile. Modelul de regresie obţinut în urma prelucrării datelor
este: 𝑦𝑖 =9.13+3.98𝑥𝑖 . Se cunosc: varianţa datorată regresiei (sistematică) ∆2𝑦/𝑥 = 𝑛
𝑖=1 (𝑦𝑖 − 𝑦)2 =740.8;
varianţa reziduală ∆2𝑒 = 𝑛
𝑖=1 (𝑦𝑖 − 𝑦𝑖 )2 =60. Să se testeze semnificaţia modelului de regresie folosind
testul F, pentru un nivel de semnificaţie 𝛼=0.05.
Rezolvare:
12. Pentru un mare magazin alimentar s-au cules date privind vânzarile (mil. RON) şi profitul (mil. RON)
realizate în 9 luni ale anului 2003:
Luna Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept.
Val. vânzări (mil. RON) 70 20 60 40 140 150 160 120 140
Profit (mil. RON) 15 2 13 15 25 27 24 20 27
Rezolvare:
30
20 y = 0.145x + 4.072
R² = 0.866
10
0
0 50 100 150 200
b) Să se determine modelul de regresie în eşantion, calculând valorile ajustate ale profitului în funcţie
de vânzari:
Analizând corelograma se remarcă că între cele două variabile există o legătură liniară directă care
poate fi descrisă prin intermediul următoarei ecuaţii:
𝑦𝑖 = 𝑎 + 𝑏𝑥𝑖 + 𝑢𝑖
Calculele necesare estimării parametrilor ecuaţiei de regresie sunt redate în tabelul de mai jos:
Val.
Profit
Nr vânzări
Luna (mil. 𝑥2 𝑦2 𝑥𝑦 𝑦 𝑦−𝑦 (𝑦 − 𝑦)2 𝑦−𝑦 (𝑦 − 𝑦)2
crt (mil.
RON)
RON)
-
1 Ian. 70 15 4,900 225 1,050 165.953 150.95 22,786.81 -4 13
2 Feb. 20 2 400 4 40 52.653 -50.65 2,565.73 -17 278
-
3 Mar. 60 13 3,600 169 780 143.293 130.29 16,976.27 -6 32
4 Apr. 40 15 1,600 225 600 97.973 -82.97 6,884.52 -4 13
-
5 Mai 140 25 19,600 625 3,500 324.573 299.57 89,743.98 6 40
-
6 Iun. 150 27 22,500 729 4,050 347.233 320.23 102,549.17 8 69
168 ∗112 ,200 −900∗20,040 18,849 ,600 −18,036 ,000 813 ,600
𝑎= = = 199,800 = 4.072
9∗112 ,200 −(900)2 1,009 ,800 −810 ,000
e) Dacă modelul s-a dovedit semnificativ, să se previzioneze valoarea profitului dacă s-ar fi obţinut
vânzări în valoare de 200 mil. RON.:
13. Pentru un magazin se cunosc vânzările de cămăşi bărbăteşti şi profitul obţinut pentru 8 zile
consecutive:
2
0
0 20 40 60 80
b) Să se determine modelul de regresie în eşantion, calculând valorile ajustate ale profitului în funcţie
de vânzări:
Număr
de
Profit
cămăşi
Nr crt (unităţi X² Y² XY Y^ Y-Y^ (Y-Y^)² Y-Y¯ (Y-Y¯)²
vândute
monetare)
(zeci
bucăţi)
Testul
Suma Grade de Media
Sursa variaţiei Fisher
pătratelor libertate pătratelor
(testul F)
Datorată
regresiei -300 k=1 -300
Totală 24 n-1=7
Pentru 𝛼=0.05 şi gradele de libertate 1 şi 6, valoarea teoretică preluată din tabelul repartiţiei Fisher, este
𝐹0.05,1,6 = 5.99
Întrucât 𝐹𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 > 𝐹𝛼,𝑘 ,𝑛−𝑘 −1 se acceptă 𝐻1 şi se respinge 𝐻0 , concluzionându-se că modelul este valid
statistic.
e) Dacă modelul s-a dovedit semnificativ, să se previzioneze valoarea profitului dacă s-ar fi vândut 8
zeci buc. de cămăşi:
14. Managerul unui magazin alimentar doreşte să cunoască dependenţa dintre valoarea vânzarilor şi profit.
Pentru această înregistrează timp de 9 luni date privind vânzarile şi profitul (mil. RON). În urma prelucrării
datelor (utilizând EXCEL) si a specificării ecuaţiei de regresie (în ipoteza legăturii liniare) care modelează
dependenţa dintre cele 2 variabile se obtine :
Val. vânz (mil. RON) Profit (mil. RON)
Mean 10 Mean 0.195555556
Median 12 Median 0.2
Mode 14 Mode 0.15
Standard Standard
Deviation 5.267826876 Deviation 0.064828834
Sample Variance 27.75 Sample Variance 0.004202778
Sum 90 Sum 1.76
Count 9 Count 9
Rezolvare:
-
Se cere:
a) Validaţi modelul de regresie obţinut.
b) Determinaţi intervalul de încredere pentru parametrii ecuaţiei de regresie.
c) Analizaţi intensitatea legăturii dintre cele două variabile cu ajutorul unui indicator adecvat şi testaţi
semnificaţia acestuia.
Rezolvare:
-
16. Pentru un mare magazin alimentar s-au cules date privind vânzările (mii RON) şi profitul (mii RON)
realizate în 9 luni ale anului 2007. În urma studierii legăturii liniare dintre cele două variabile, s-au obţinut
următoarele rezultate:
ANOVA
df SS MS F Signifance F
Standard
Coefficients t Stat P-value
Error
Rezolvare:
ANOVA
df SS MS F Signifance F
S²x/y =
Δ²x/y = S²x/y * k Δ²x/y:k =
k=1 0.0000779643
=0.03045 0.03045/1 =
Regression 0.03045
Fcalc = S²x/y:
n-k-1 = Δ²e = S²e * (n - k - S²e = Δ²e : S²e =
9-1-1 = 1) = 7 *0.00453 = (n - k - 1) = 0.03045/0.000453
Residual 7 0.003171 0.000453 = 67.2185430463
Δ²y = Δ²x/y + Δ²e =
8 0.03045+0.003171 =
Total 0.033621
Întrucât 𝐹𝑐𝑎𝑙𝑐 > 𝐹𝛼,𝑘,𝑛−𝑘 −1 rezultă că se respinge varianta nulă 𝐻0 , adică se concluzionează că modelul
este valid statistic.
17. Pentru 8 agenţii de turism s-au înregistrat datele privind numărul biletelor vândute şi profitul obţinut (mii
RON). În urma analizei legăturii liniare dintre cele două variabile, s-au obţinut următoarele rezultate:
ANOVA
df SS MS F Signifance F
Regression ........ ........ 0.438258 ........ 0.05221
Residual 6 0.450829 ........
Total ........ ........
Standard
Coefficients t Stat P-value
Error
Intercept -0.435 0.856914 ........ 0.629823
Nr. bilete vândute 0.001382 ........ ........ 0.05221
Rezolvare:
Valoarea teoretică pentru un prag de semnificaţie 𝛼 = 0.05 şi 1, respectiv 6 grade de libertate este de 5.99
Întrucât 𝐹𝑐𝑎𝑙𝑐 < 𝐹𝛼,𝑘,𝑛−𝑘 −1 rezultă că se respinge varianta alternativă 𝐻1 , adică se concluzionează că
modelul nu este valid statistic.
c) Ce procent din variaţia profitului a fost determinat de influenţa numărului de bilete vândute?
-
18.Pentru a decide în ce zonă să fie amplasat un magazin de casete video, managerul unei firme de
comercializare şi închiriere de casete video realizează un studiu. Astfel, el consideră ca succesul afacerii
este cuantificat prin profitul anual brut obţinut (sute euro). Factorii, considerati determinanti pentru
succesului acestei afaceri, sunt:
• numărul de locuitori pe o rază de un kilometru (mii loc.)
• venitul mediu al locuitorilor de pe o rază de un kilometru (zeci euro)
• numărul competitorilor pe o rază de un kilometru
• preţul unei casete video la închiriere (euro)
Rezultatele obţinute în urma prelucrării în EXCEL a datelor înregistrate pentru un eşantion de 15
supermarket-uri selectate aleator sunt:
Rezolvare:
-
19. Dacă analizăm legătura dintre Export şi Import la nivelul unei ţări în perioada 2006-2011 s-au obţinut
următoarele rezultate privind eroarea de semnificaţie:
𝑒𝑖 -0.356 1.082 -0.787 -0.058 -0.352 0.472
Pentru pragul de semnificaţie 𝛼=0.05, numărul observaţiilor egal cu 6 şi numărul variabilelor exogene
𝑘 = 1, valorile din tabela distribuţiei Durbin Watson (valabile pentru n = 15) sunt: 𝑑1 =1.08 şi 𝑑2 =1.36
Acceptarea sau respingerea ipotezei de independenţă a erorilor se bazează pe o anumită regulă, care
constă în:
I. dacă 0< 𝑑 < 𝑑1 => autocorelare pozitivă: 0 < 3.081 > 1.08 => nu există o autocorelare
pozitivă;
II. dacă 𝑑1 ≤ 𝑑 ≤ 𝑑2 => indecizie, recomandându-se acceptarea autocorelării pozitive:
1.08≤ 3.081 ≥ 1.36 =>nu ne aflăm într-o astfel de situaţie de indecizie;
III. dacă 𝑑2 < 𝑑 < 4 − 𝑑2 =>erorile sunt independente: 1.36 < 3.081 >2.64 => erorile nu
sunt independente;
IV. dacă 4 − 𝑑2 ≤ 𝑑 ≤ 4 − 𝑑1 => indecizie, recomandându-se acceptarea autocorelării
negative: 2.64 ≤ 3.081≥2.92=>nu ne aflăm într-o astfel de situaţie de indecizie.
V. dacă 𝟒 − 𝒅𝟏 < 𝑑 < 4 => autocorelare negativă: 2.92< 3.081 < 4, adevărat => între
Import şi Export există o autocorelare negativă.
20. Pentru 15 agenţi de asigurări, angajaţi ai unei companii de asigurări de viaţă, se cunosc datele privind
timpul mediu (în minute) petrecut de un agent cu un potenţial client şi numărul de poliţe încheiate de fiecare
într-o saptamâna. În urma prelucrării datelor s-au obţinut următoarele rezultate privind eroarea de
semnificaţie:
𝑒𝑖 0.098 0.746 1.254 1.606 0.84 0.19 2.03
𝑛 2
𝑖=2 (𝑒 𝑖 −𝑒 𝑖−1 ) 5.206332
𝐷𝑊 = 𝑛 𝑒2 = 9.580472 = 0.543
𝑖=1 𝑖
Pentru pragul de semnificaţie 𝛼=0.05, numărul observaţiilor egal cu 7 şi numărul variabilelor exogene
𝑘 = 1, valorile din tabela distribuţiei Durbin Watson (valabile pentru n = 15) sunt: 𝑑1 =1.08 şi 𝑑2 =1.36
Acceptarea sau respingerea ipotezei de independenţă a erorilor se bazează pe o anumită regulă, care
constă în:
I. dacă 0< 𝑑 < 𝒅𝟏 => autocorelare pozitivă: 0 < 0.543 < 1.08 => adevărat=>între
timpul mediu (în minute) petrecut de un agent cu un potenţial client şi numărul de poliţe
încheiate de fiecare într-o saptamâna există o autocorelare pozitivă;
II. dacă 𝑑1 ≤ 𝑑 ≤ 𝑑2 => indecizie, recomandându-se acceptarea autocorelării pozitive:
1.08≥ 0.543 ≤ 1.36 =>nu ne aflăm într-o astfel de situaţie de indecizie;
III. dacă 𝑑2 < 𝑑 < 4 − 𝑑2 =>erorile sunt independente: 1.36 > 0.543 <2.64 => erorile nu
sunt independente;
IV. dacă 4 − 𝑑2 ≤ 𝑑 ≤ 4 − 𝑑1 => indecizie, recomandându-se acceptarea autocorelării
negative: 2.64 ≥ 0.543≤2.92=>nu ne aflăm într-o astfel de situaţie de indecizie.
V. dacă 4 − 𝑑1 < 𝑑 < 4 => autocorelare negativă: 2.92 > 0.543 < 4 , => nu există o
autocorelare negativă.