I - Semnul Trendelenburg – se aud cracmente la nivelul soldului

- Este un test de stabilire a șoldului reprezentat de capacitatea de a echilibra bazinul

când pacientul este în ortostatism, cu sprijin unipodal.

- Testul este pozitiv când bazinul și umărul cad pe partea piciorului ridicat,
semnificând existența unei insuficiențe de mușchi abductori ai coapsei (principal:
FESIERUL MIJLOCIU; secundari: fesier mic și mușchiul tensor al fasciei lata), cel mai
adesea prin parilizia sau atrofierea musculară.

Stabilirea șoldului este dată de factori:

a) Osoși: articulația coxofemurală

b) Ligamentari: asigură stabiliea anterioară (împiedică dezechilibrarea spre posterior)

c) Musculari: asigură stabilirea posterioară (împiedică o cădere în față).

ÎN SPRIJINUL UNIPODAL, STABILIEA LATERALĂ A BAZINULUI ESTE

ASIGURATĂ DE MUSCULATURA ABDUCTOARE!!! Fesierul mijlociu este
principalul mușchi care menține brațul scurt al acestei balanțe, sprijinul fiind pe capul
femural. Extremitatea opusă a balanței este reprezentată de rezistența formată de greutatea
corpului.

O insuficiență a mușchiului FESIER MIJLOCIU duce la apariția SEMNULUI

TRENDELENBURG.

Refacerea stabilității șoldului în mod pasiv se asigură prin întindere ligamentară.

Recuperarea constă în:

- Reducerea flexiei șoldului

- Reducerea rotației externe.

Tonifierea musculaturii care realizează:

a) Abducția șoldului: (fesier mijlociu, fesier mic, mușchiul tenso al fasciei lata)

- Din decubit lateral, face abducție la 45 de grade cu menținere de 5-6 secunde;

b) Rotația externă a șoldului: (M. obturatori: intern și extern; m. piramidal; m. gemeni:

superior și inferior)

- Din decubit dorsal, cu gambele atârnând la marginea mesei de examinare, se fixează

coapsa ca să nu facă flexie, abducție sau adductie și se face rotația externă a șoldului prin
ducerea gambei înăuntru spre cealaltă gambă. Rezistența se aplică pe fața internă a
gleznei, iar alta pe fața externă a genunchiului.
 c) Extensia șoldului: (principal: M. fesier mare) => fixează bazinul și șoldul în plan
antero-posterior)

- Din decubit ventral, cu genu la 90*, subiectul face extensia coapsei iar eu pun o
rezistență pe partea medială a coapsei.

II - Scolioza lombara – rotatia corpilor vertebrali

convexitate
concavitate

oo

Scolioza afecteaza posturarea globala

Semne ale scoliozei: - umeri inegali;

- talia inegala;

- inclinarea spre o parte a corpului.

Diagnosticul scoliozei si stabilirea tipului acesteia sunt realizate cu ajutorul unei radiografii.

Examinari practice:

1. Elongatiile:

a) Subiectul in D.D., kinetoterapeutul are priza pe occiput si pe frunte, apoi trage cranial
segmentele

b) Brat – picior opus

2. Exercitii pe diagonala

a) Palma – palma: cu picioarele usor departate;

b) Palmele sus in priza: picioarele intr-o parte si mainile in cealalta parte;

c) In patrupedie: brat – picior opus.

3. Forta

a) Genunchi – cot opus;

b) Abdomene cu genu flectati.

III – Decoaptari => cresterea jocului articular

a) Membrele superioare

Manevrele de întindere capsuloligamentare – Umar

Tracţiune axială
# Pacientul: - în decubit dorsal;
- mana pacientuluise prinde de toracele kinetoterapeutului care în punctul
maxim de tensiune îşi rotează trunchiulîn afară în acelaşi timp trăgîndu-l înapoi
# Kinetoterapeutul: - priză deasupra cotului, prin care se trage braţul în jos. Cealaltă
mană a kinetoterapeutului ţine rezistenţă în axila.
Decoaptare glenohumerală

1. # Pacientul: in şezut la marginea mesei de examinare.

# Kinetoterapeutul: - introduce un antebraţ sub axilă, împingînd în sus
- cealalta mana, are priză deasupra cotului, făcand o adducţie forţată.
2. #Pacientul în decubit dorsal, cu cotul flectat.
# Poziţia mainilor kinetoterapeutului este aceeaşi, mana din axilă apasă braţul spre exterior
în timp ce cealalta mana încearcă sa faca adducţia fortata a bratului.

b) Membrele infeioare

1. Sold

a) In ax: # Subiectul: in D.D. cu piciorul la 30 de grade de linia mediala,

# Kinetoterapeutul: cu priza de glezna, se lasa pe spate

b) In jos: # Subiectul: in D.D. cu flexie in sold si genu

# Kineto: Priza pe partea craniala a coapsei anterior, si pe partea caudala posterior

c) In lateral: # Sub: in D.D. cu flexie in sold si in genunchi, cu piciorul pe masa de examinare

# Exam: Priza pe partea mediala a coapsei cranial, si pe partea laterala caudal

2. Genu

a) In ax: # Subiectul: in D.D. cu piciorul la 30 de grade de linia mediala,

# Kinetoterapeutul: cu priza de glezna, se lasa pe spate

b) De gamba si coapsa in directii opuse

4. Hernie de disc

Structura coloanei vertebrale:

a) Corp vertebral
b) Articulatii zigapofizare
c) Canal vertebral
d) Ramificatile nervilor
e) Disc intervertebral - nucleu pulpos
- lamele concentrice

f) Gaurile conjugare.

Dupa operatie se recomanda miscare cu interzicerea ridicarii de greutati timp de 2-3

luni
Exercitii:

1. Pe scaun, cu spatele drept, ne aplecam ducand palmele sub scaun si revenim