Sunteți pe pagina 1din 41

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE MATEMATICĂ ȘTIINȚE ALE NATURII

DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ

SPECIALIZAREA FIZICĂ INFORMATICĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific

Asist.dr. MORÎNTALE Emilian

Absolvent

Păun Ana-Maria

CRAIOVA

2014
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE MATEMATICĂ ȘTIINȚE ALE NATURII

DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ

SPECIALIZAREA FIZICĂ INFORMATICĂ

SURSE DE ENERGIE REGENERABILĂ

CRAIOVA

2014
CUPRINS

Introducere.............................................................................................................

Capitolul 1. Clasificarea surselor de energie regenerabilă

1.1 Energia solară ...........................................................................


1.2 Energia eoliană.........................................................................
1.3 Energia geotermică ..................................................................
1.4 Energia valurilor și mareeelor ..................................................
1.5 Energia apelor curgătoare ........................................................
1.6 Energia de biomasă ..................................................................

Capitolul 2. Tehnologii și instalații de realizarea a unei centrale eoliene

2.1 Scurt istoric ..............................................................................


2.2 Moara de vânt...........................................................................
2.3 Tipuri de instalari ale eolienelor ..............................................
2.3 Tehnologii de realizare.............................................................

Concluzii .................................................................................................................

Bibliografie .............................................................................................................
Introducere

În contextul mondial actual, energia este privită ca resursa indispensabilă a activităților


umane de orice fel. Sursele energetice pot fi clasificate în surse primare de energie (combustibilii
fosili, nucleari și sunt limitate în timp) și surse regenerabile de energie (energia mareelor și
valurilor, energia solară, geometermică, eoliana, energia de biomasă și sunt disponibile în
cantități nelimitate regenerându-se prin procese naturale).

Întrucât civilizația actuală este într-o continuă dezvoltare, este nevoie de un consum
ridicat de energie, care este încă furnizată în cantități importante de combustibilii fosili (petrol,
gaze natural, cărbuni). Se estimează că în anul 2030 cererea de energie va fi cu circa 50% mai
mare comparativ cu anul 2003 ceea ce va implica un consum ridicat de resurse energetice.
Accesul la resursele energetice are impact asupra mediului și generează costuri materiale.
Prin arderea combustibililor fosili se produce inconvenientul major, acela al degajării în
atmosferă a dioxidului de carbon, gaz care determină apariția efectului de “sera”, cu efecte
majore la nivelul schimbărilor climatice și apariția fenomenelor meteorologice extreme care pot
avea impact dezastruos asupra mediului dar și a a sănătății oamenilor și animalelor.

Pentru reducerea acestor inconveniente este de preferat dezvoltarea și utilizarea surselor


regenerabile de energie care au ajantajul că sunt inepuizabile, pot fi ușor adaptate tuturor
nevoilor, sunt puțin poluante și nu generează în atmosferă gaze cu efect de seră. La momentul
actual utilizarea acestor tehnologii este mai scumpă însă pe viitor sunt privite drept tehnologii
viabile. Valorificarea acestor forme de energie conduce la generarea curentului electric,
producerea de apă caldă menajeră, etc.

Uniunea europeană a adoptat o acțiune pentru limitare efectelor schimbărilor climatice,


adoptând planul pentru creştere durabilă, Europa 2020, stabilind obiective în domeniul energiei
(aşa numitele obiective 20-20-20), printre care dezvoltarea unei economii cu emisii scăzute de
carbon. Conform Agenției Internaționale pentru energie (IEA) pentru perioada 2010-2020 se
evidențiază o pondere mai rapidă a surselor regenerabile și a gazelor naturale. Deși, sunt inegal
valorificate, există o tendință certă în dezvoltarea și valorificarea ramurii energetice bazate pe
sursele de energie regenerabilă.
Lucrarea este structurată în două capitole, concluzii și bibliografie. În capitolul 1 ce
urmează introducerii sunt prezentate principalele surse de energie regenerabilă iar în capitolul 2
sunt descrise principalele tehnologii și instalații de realizare a unei centrale eoliene.

Capitolul 1

Clasificarea surselor de energie regenerabilă

1.1 Energia Solara [……..de unde este luata se citeaza cu 1(la bibliografie ce
reprezinta 1)]

Un sistem fotovoltaic este o dioda semiconductoare mai mare, care da nastere unor
tensiuni. Daca are ca sarcina o rezistenta potrivita poate furniza curent .

Elementul central al transformarii luminii solare in electricitate este efectul fotoelectric


intern. Lumina care cade pe semiconductorul intern creste concentratia purtatorilor de sarcina
atunci cand nu este iluminare. Fotonii incidenti sunt absorbiti de materialul semiconductor
transferand puterea generata de electroni si goluri. Electronii si golurile sunt separati prin
jonctiunea PN apoi colectati intr-un circuit extern unde prezenta lor este inregistrata ca tensiune
sau curent continuu.

Figura 1 ….ce reprezinta […….de unde este luata se citeaza si se trece la bibliografie]

Radiatia solara incidenta provoaca eliberarea electronilor din orbita pe care o urmeaza in
jurul nucleului atomului
Figura 2 ….ce reprezinta […….de unde este luata se citeaza si se trece la bibliografie]

Golurile (particule incarcate cu sarcina pozitiva) si eletronii (particule incarcate cu


sarcina negativa) se indreapta spre jonctiunea PN.

Figura 3 ….ce reprezinta […….de unde este luata se citeaza si se trece la bibliografie]

Se produce asezarea electronilor si a golurilor la jonctiunea PN de tensiune, ceea ce


determina (daca rezistenta potrivita este conectata) generarea de curent electric.

Dezavantajul sistemelor solare independente este funcţionarea acestora doar pe timpul


zilei deoarece necesita iluminare solara. In cazurile in care se stocheaza o cantitatea de energie,
sistemele sunt conectate la baterii, acestea avand acest rol de stocare. Pe timpul zilei, bateriile
sunt incarcate de energie solara, iar pe timpul noptii sau oricand este necesar pot furniza energie
electrica.
Figura 4 ….ce reprezinta […….de unde este luata se citeaza si se trece la
bibliografie]
Sistemele solare hibride

In cazurile in care este necesar sa existe surse de energie continua si cu un inalt coeficient
de siguranta atunci cand este nevoie de o putere mai intensa decat cea pe care o pot transforma
sistemele solare in alta sursa de putere, trebuie abordata o solutie cat mai eficienta. Celule solare,
in timpul zilei, sunt folosite pentru a acoperi consumul de energie, in timp ce bateria se reincarca.
Atunci cand bateriile sunt descarcate, sistemul produce energie din surse pana cand bateria este
reincarcata. Sistemul controleaza conectarea surselor si modifica amplitudinea tensiunii in
conformitate cu puterea instantanee consumata. In plus fata de generatoarele traditionale, poate fi
conectat la sistem un mic generator hidraulic sau unul bazat pe producerea energiei cu ajutorul
vântului sau o pompa de caldura si va face astfel sistemul si mai hibrid decat este deja.

Sistemele solare hibride au, de obicei, o rentabilitate mai mare decat sistemele bazate pe
operarea cu energie proprie, deoarece dimensiunile lor sunt suficiente pentru a acoperi consumul
de energie pe timpul verii, si pentru a stoca rezerve, ce vor fi folosite pe timpul iernii. Castigurile
anuale de energie pentru echipamentul solar, depind de pierderile cauzate de reglatorul de viteza
si de reincarcarea bateriei, sunt in jur de 500 - 1250 kWh / KWP.

1.2 Energia eoliana [[……..de unde este luata se citeaza cu ……2 de exemplu (la
bibliografie ce reprezinta 2)]

Situatia sectorului de energie eoliana la nivel mondial

Capacitatea centralelor energetice eoliene la nivel global a crescut in 2010 cu o patrime in


comparatie cu anul precedent si a atins nivelul de 197 GW. Potrivit informatiilor oferite de
Consiliul Global al Energiei Eoliene (CGEE), China a fost in anul 2010 cea mai larga piata,
adaugand impresionanta capacitate de 18,9 GW, intrecand Statele Unite si devenind tara cu cea
mai mare capacitate pe piata energiei eoliene. La nivel global, liderii sunt: China (44,7 GW),
Statele Unite (40,2 GW), Germania (27,2 GW) si Spania (20,7 GW)

Distributia Energiei Eoliene


Turbinele eoliene sunt clasificate dupa mai multe criterii:

Potrivit principiului aerodinamic:

- cu rezistenta

-cu aripi

In funcţie de poziţia axului de rotatie:

-turbine eoliene cu axul de rotatie orizontal -turbine eoliene cu axul de rotatie vertical

In funcţie de viteza produsa A:

Viteza maxima A poate fi definita ca raportul dintre viteza circumferentiala de la capatul


aripii si viteza vantului dinainte de elice. Aceasta este definita dupa formula:

2∗𝑛∗𝑟
𝛼=
𝑣

Unde:

N=numarul de rotatii pe minut;

R=raza elicei in metrii;

v=Viteza aerului in elice(m/s).

In funcţie de modul de utilizare:

Captarea apei prin vant;

Instalatii electrice pentru producere de electricitate (parcuri eoliene).

Viteza maxima afecteaza, de asemenea, numarul de palele ale rotorului turbinei, profilele,
latimea si unghiul de atac.

viteza mica (A <1.5);

Viteza medie (A <1.5 to 3.5);


Viteza mare(A> 3.5).1

1.3 Energia geotermică [[……..de unde este luata se citeaza cu ……2 de exemplu (la
bibliografie ce reprezinta 2)]

Energia geotermică este o formă de energie regenerabilă obținută din căldura aflată în
interiorul Pamântului. Apa fierbinte și aburii, captați în zonele cu activitate vulcanică și
tectonică, sunt utilizați pentru încălzirea locuințelor și pentru producerea electricității.

Există trei tipuri de centrale geotermale care sunt folosite la această dată pe glob pentru
transformarea puterii apei geotermale în electricitate: uscat, flash și binar, depinzând dupa starea
fluidului: vapori sau lichid, sau după temperatura acestuia.

centralele uscate au fost primele tipuri de centrale construite, ele utilizează abur din
izvorul geotermal.

centralele flash sunt cele mai răspândite centrale de azi. Ele folosesc apa la temperaturi
de 182°C (364°F) , injectând-o la presiuni înalte în echipamentul de la suprafață.

centralele cu ciclu binar diferă față de primele două, prin faptul că apa sau aburul din
izvorul geotermal nu vine în contact cu turbina, respectiv generatorul electric. Apa folosită atinge
temperaturi de până la 200 °C (400 °F).2

Generarea de electricitate

Energia geotermala are un potential urias pentru producerea de electricitate. Aproape


8000 MW sunt produsi de-a lungul mapamondului. Tenhologia de azi utilizeaza resursele
hidrotermale, dar, in viitor, poate vom putea folosi caldura continuta in adancul scoartei terestre
in roci uscate, sau chiar cea din magma.

1
http://www.upit.ro/uploads/facultatea_ecc/Relatii%20internationale/DISCOVER/DISCOVER%20Curs_1.pdf
2
http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_geotermal%C4%83
In ziua de azi exista doua tipuri de uzine electrice geotermale: binare si pe baza de aburi.

 Uzinele pe baza de aburi folosesc apa la temperaturi foarte mari - mai mult de 182
°C. Aburul e obtinut dintr-o sursa directa sau prin depresurizarea si vaporizarea
apei fierbinti. Vaporii pun in functiune turbinele si genereaza electricitate. Nu
exista emisii toxice semnificative, iar urmele de dioxid de carbon, dioxid de azot
si sulf care apar sunt de 50 de ori mai mici decat in uzinele ce utilizeaza
combustibili fosili. Energia produsa astfel costa aproximativ 4-6 centi/KWh.
 Uzinele binare utilizeaza apa la temperaturi mai mici, intre 107 si 182 °C. Apa
fierbinte isi cedeaza energia termica unui fluid secundar, cu punct de fierbere
scazut - cel mai adesea se utilizeaza hidrocarburi inferioare precum izobutanul sau
izopentanul -, cu ajutorul unui sistem de schimb al caldurii. Fluidul secundar se
evapora si pune in miscare turbinele, iar apoi e condensat si readus intr-un
rezervor. Deoarece uzinele binare se bazeaza pe un ciclu intern, nu exista nici un
fel de emisii. Electricitatea produsa astfel costa de la 5 pana la 8 centi per KWh.
Ele sunt mai des intalnite decat cele pe baza de aburi.

Desi uzinele geotermale se aseamana destul de mult cu uzinele traditionale, ele prezinta si
dificultati speciale: gaze si minerale necondensabile in fluidul utilizat, utilizarea de hidrocarburi,
absenta apei de racire utilizata in condensare.

Printre dezavantajele centralelor geotermale se numara cresterea instabilitatii solului din


zona, putand fi cauzate chiar si cutremure de intensitate redusa. In plus, zonele cu activitate
geotermala se racesc dupa cateva decenii de utilizare, deci nu se poate vorbi de o sursa infinita de
energie, dar cu siguranta avem de-a face cu surse regenerabile. O explicatie pentru racirea
zonelor cu activitate geotermala ar fi si faptul ca centrala geotermala instalata este prea mare
pentru capacitatea de incalzire a zonei respective.

Printre avantajele centralelor geotermale se numara faptul ca energia rezultata este curata
pentru mediul inconjurator si regenerabila. In plus centralele geotermale nu sunt afectare de
conditiile meteorologice si ciclul noapte/zi. Energia geotermala este si mai ieftina de obicei decat
cea rezultata din combustibilii fosili.
1.4 Energia valurilor si mareelor

[[……..de unde este luata se citeaza cu ……2 de exemplu (la bibliografie ce reprezinta 2)]

Modalitati de exploatare

Figura 5 ….ce reprezinta […….de unde este luata se citeaza si se trece la bibliografie]

Centrale mareomotrice

Figura 6 ….ce reprezinta […….de unde este luata se citeaza si se trece la


bibliografie]

Energia mareelor este energia care poate fi captata prin exploatarea energiei potentiale
rezultate din deplasarea pe verticala a masei de apa la diferite niveluri sau a energiei cinetice
datorate curentilor mareici.
Energia mareelor este o consecinta a actiunii fortelor gravitationale solare si lunare,
precum si ca o consecinta a rotatiei terestre.
Centralele mareomotrice sunt de doua tipuri:

 centrale fara baraj


 care utilizeaza numai energia cinetica a curentului mareic;
 centrale cu baraj
 care utilizeaza energia potentiala creata ca urmare a ridicarii nivelului apei in
timpul fluxului.

Centrale care folosesc energia valurilor

Figura 7 ….ce reprezinta […….de unde este luata se citeaza si se trece la


bibliografie]

Valurile se formeaza datorita actiunii maselor de aer aflate in miscare(vantul) asupra


apei.

Marimea valurilor generate depinde de viteza vantului, durata sa si distanta pe care


actioneaza asupra apei(lungimea de actiune).
Miscarea apei rezultata ca efect al acestei actioni poseda o energie cinetica exploatabila
cu ajutorul unor tehnologii speciale.
Sistemele de captare a energiei valurilor sunt de trei tipuri:

 Sistemul de conducte sub presiunecare se bazeaza pe faptul ca o presiune


exercitata asupra unei suprafete mari si transmisa prin intermediul unui lichid,
prin conducte, unei suprafete mai mici multiplica forta pe unitatea de suprafata,
iar aceasta forta este folosita in scopul actionarii unui generator electric.
 Sistemul bazat pe ascensiunea lichidului
 care utilizeaza ascensiunea apei sub forma de val pe o panta artificiala, actionand
apoi in cadere turbina unui generator electric.
 Sistemul pistonului lichid
 care se bazeaza pe faptul ca intr-o incinta valurile produc prin miscarea lor de
urcare si coborare un efect similar cu al unui piston pompand sau aspirand aerul
care actioneaza turbina unui generator electric.

Dezavantaje: Centralele care utilizeaza energia valurilor si mareelor pot avea


impact negativ asupra ecosistemelor marine si din zonele costiere.

1.5 Energia apelor curgatoare [[……..de unde este luata se citeaza cu ……2 de
exemplu (la bibliografie ce reprezinta 2)]

Energia apelor curgatoare a fost exploatata inca din cele mai vechi timpuri pentru a
produce energie mecanica care era utilizata in cele mai diverse scopuri de la a pune in miscare
mori de apa pana la sisteme de irigatie si exploatari miniere.

Modalitati de exploatare:

Rotile hidraulice

Figura 8 ….ce reprezinta […….de unde este luata se citeaza si se trece la bibliografie]
Rotile hidraulice folosesc energia apelor curgatoare pentru a produce lucru mecanic.
Pe cursuri de apa cu debite mici se exploateaza in special energia potentiala, in acest scop fiind
utilizate roti pe care sunt montate cupe, iar aductiunea apei se face in partea superioara a rotii
umpland astfel cupele.

Greutatea apei din cupe pune roata in miscare; in acest caz caderea corespunde diferentei
de nivel intre punctele in care apa este admisa si respectiv evacuata din cupe si este cu atat mai
mare cu cat diametrul rotii este mai mare. Pe cursurile de apa cu debite mari se exploateaza in
special energia cinetica a apei, in acest scop fiind utilizate roti pe sunt montate palete, iar
aductiunea apei se face in partea inferioara a rotii impingand paletele.Pentru a obtine momente
cat mai mari raza rotii trebuie sa fie cat mai mare.

De multe ori, pentru a accelera curgerea apei in dreptul rotii, inainte de aceasta se
construieste un stavilar deversor care ridica nivelul apei si transforma energia potentiala a caderii
de apa care se formeaza in energie cinetica suplimentara, viteza rezultata din deversare
adaugandu-se vitezei normale de curgere a cursului de apa.

Hidrocentralele

Figura 9 ….ce reprezinta […….de unde este luata se citeaza si se trece la bibliografie]
Hidrocentralele utilizeaza amenajari ale raurilor sub forma de baraje pentru a produce
energie electrica.Potentialul unei exploatari hidroelectrice este dependent atat de caderea cat si
de debitul de apa disponibil; cu cat acestea sunt mai mari cu atat se poate obtine mai multa
energie electrica.
Intr-o hidrocentrala energia hidraulica este captata de turbine care actioneaza
generatoare electrice. Microcentrale si picocentrale hidraulice.

O microcentrala hidraulica este o hidrocentrala a carei putere instalata nu depaseste


100 kW(5 - 100kW), iar o picocentrala hidraulica este o hidrocentrala a carei putere instalata nu
depaseste 5 kW(1-5kW).

Figura 10 ….ce reprezinta […….de unde este luata se citeaza si se trece la bibliografie]

Microcentralele si picocentralele hidraulice pot fi construite pe cursuri de apa mici


si constituie o solutie pentru asigurarea energiei electrice in asezarile mici si izolate.3

1.6 Energia de biomasă: biodiesel, bioetanol, biogas [[……..de unde este luata se
citeaza cu ……2 de exemplu (la bibliografie ce reprezinta 2)]

Biomasa este, sub rezerva unei exploatări durabile a acesteia, un tip de energie
regenerabilă, care furnizează biocombustibili (în general sub formă solidă) şi biocarburanţi (în
general sub formă lichidă).

Consumul de biomasă, ca energie primară, este în Franţa de 10-11 Mtep (la începutul
anilor 2000), în principal sub formă lemnoasă. Fără să se constituie culturi energetice specifice,
potenţialul de biomasă ar putea fi dublat, doar prin recuperarea sistematică a tuturor deşeurilor

3
http://www.energiialternative.net/hidro1.htm
organice: deşeuri menajere şi industriale ne-reciclabile, tratarea prin metanizare a filtrelor de
epurare şi a deşeurilor agricole, care ar genera biogaz. Potenţialul energetic este de 60 TWh/an,
adică 15% din consumul final de electricitate din Franţa.4

Biomasa este frecvent utilizată în sistemele de cogenerare care produc electricitate ca şi


în centralele clasice, prin valorificarea căldurii, altfel pierdută, din diverse aplicaţii: încălzirea
încăperilor, nevoi industriale, agricultură. Această tehnologie permite creşterea randamentului
conversiei energetice.

Biocarburanţii lichizi, mai scumpi din punct de vedere al obţinerii, produşi pe baza unor
culturi energetice (stuf, trestie de zahăr, floarea soarelui, grâu, porumb etc,), sunt cel mai bine
puşi în valoare în aplicaţii din domeniul transportului. Ei sunt utilizaţi în prezent, mai ales pentru
alimentarea motoarelor termice, fiind amestecaţi cu mici cantităţi de carburanţi tradiţionali,
pentru a le ameliora caracteristicile.

Biocombustibilii

Reprezintă o ramură a biomasei şi provin din plante tehnice. Biocombustibilii inlocuiesc


produsele petroliere (benzina, motorina) si gazele naturale utilizate la autovehicole.

a) biodieselul este un înlocuitor al motorinei şi este produs din plante oleaginoase (rapita,
soia, floarea-soarelui);

b) bioetanolul înlocuieşte benzina şi este obţinut din fermentarea materialelor organice


(porumb, sfecla de zahar);

c) biogazul reprezintă rezultatul descompunerii anaerobe a materiei organice.

Biodiesel

4
http://labo-energetic.eu/ro/a_telecharger/Copac/biomasa.html
Rudolf Diesel a rulat, pentru prima dată, un vehicul pe baza biodieselului.

Este un combustibil asemănător cu diesel-ul, dar care nu este derivat din petrol, ci din
uleiuri vegetale şi grăsimi animale. Motoarele actuale diesel pot folosi combustibili biodiesel
fără a fi necesare modificări structurale. Biodiesel-ul poate fi folosit în procent de 100% sau
poate fi amestecat cu diesel-uri pe bază de petrol.

Biodiesel-ul este un combustibil mai eficient din punct de vedere al emisiilor de CO2
decât diesel-ul pe bază de petrol. Biodiesel-ul are proprietăţi de dizolvare diferite faţă de cele ale
combustibilor diesel pe bază de petrol, motiv pentru care motoarele mai vechi ce conţin din
construcţie furtune şi garnituri din cauciuc pot fi degradate mai repede decât în cazul folosirii
diesel-ului normal. Motoarele mai noi nu sunt afectate de biodiesel, cauciucul fiind inlocuit cu
FKM. Este recomandată, totuşi, înlocuirea filtrelor de ulei la un motor care a folosit combustibil
diesel pe bază de petrol înainte de a se face trecerea la biodiesel.

Unul dintre avantajele biodiesel-ului este proprietatea mai bună de lubrifiere, ce creşte
durata de viaţă a injectoarelor. Biodiesel-ul pătrunde încet, încet pe piaţă, mai multe modele de
automobile fiind certificate pentru a folosi biodiesel în diverse concentraţii.Folosirea biodiesel-
ului nu se limitează la automobile, fiind utilizat şi de trenuri şi avioane.

Bioetanol

Este un combustibil ecologic, formula chimică fiind aceeaşi cu cea a alcoolului etilic
găsit în băuturile spirtoase. Bioetanol-ul este folosit ca o alternativă la benzină, în amestecuri de
proporţii diferite cu aceasta sau în stare pură.

Bioetanol-ul are o cifră octanică mai mare decât benzina, de aici rezultând o ardere mai
eficientă (implicit şi emisii de CO2 mai reduse decât în cazul motoarelor care funcţionează doar
cu benzină, emisii fără sulfuri şi hidrocarburi). Puterea energetică/litru este însă mai mică (34%),
fiind nevoie de mai mult combustibil pentru acelaşi numar de kilometri. Pentru atingerea unei
eficiente cât mai ridicate, o maşină trebuie dotată cu un motor exclusiv proiectat pentru a
funcţiona cu bioetanol, adică un motor cu o rată de compresie a amestecului combustibil mai
mare (valori apropiate de 20:1). Singurele autovehicule actuale cu motoare special proiectate
pentru a rula cu bioetanol sunt autobuzele şi camioanele.
Biogaz

Este gazul produs prin descompunerea materiei organice (reziduuri animale si vegetale,
deşeuri menajere etc.) în absenţa oxigenului. Componentele principale ale biogaz-ului sunt
metanul şi dioxidul de carbon. Metanul din biogaz perminte utilizarea acestuia pe post de
combustibil, fiind una din sursele de energie regenerabile. În ţările în curs de dezvoltare, biogaz-
ul se foloseşte pentru gătit şi încălzire. În ţările dezvoltate, în centrele de procesare a deşeurilor,
biogaz-ul este transformat în electricitate.

Biogaz-ul se produce şi în mod natural, în zonele unde se acumulează reziduuri animale,


vegetale si deşeuri menajere (ferme, gropi de gunoi, mlaştini) şi este deosebit de periculos dacă
nu este colectat sau dispersat în aer, putând exploda în concentraţii de 5-15%. De asemenea,
metan-ul din biogaz contribuie semnificativ la crearea efectului de seră (efectul metan-ului este
de aproximativ 20 de ori mai puternic decât cel al dioxidului de carbon).

În funcţie de compuşii din descompunerea cărora a fost obţinut biogaz-ul, concentraţia de


metan variază între 50 si 75%. Metanul din biogaz poate fi comprimat în acelaşi mod ca gazul
natural, caz în care se numeşte biometan.

Aplicaţii ale biocombustibililor

în Marea Britanie a fost lansat proiectul “Grassohol”, de transformare a unei plante


furajere răspândite în biocarburant. Planta, ray-grass, foarte răspândită în Ţara Galilor şi în
Marea Britanie, este cultivată cu trifoiul alb, care fixează azotul în sol, fertilizând solul. Costurile
de producţie sunt astfel diminuate, la fel ca şi emisiile de gaze cu efect de seră. Joe Gallagher,
cercetator la BERS (Institute of Biological, Environmental and Rural Sciences), spune ca acest
soi de iarbă este bogat în hidraţi de carbon extractibili şi este o plantă interesantă pentru
producerea de bioetanol, cu un potenţial superior altor plante.
din vara anului 2010, la Oslo, vor circula noi autobuze propulsate de un combustibil
extras din dejecţiile din canalizarea oraşului, biometan. Carburantul (metan generat prin
fermentarea noroiului provenit din staţia de epurare Bekkelaget) prezintă mai multe avantaje fată
de motorină: este neutru din punctul de vedere al emisiilor de carbon, permite reducerea cu 78%
a emisiilor de oxid de azot şi cu 98% a particulelor fine (doi factori de risc pentru boli ale
aparatului respirator); are preţuri competitive – 0,72 euro/1 litru echivalent diesel; 1 litru de
motorină la pompă depaşeşte în Norvegia preţul de 1 euro; este produs dintr-o resursă
inepuizabilă. Inconvenientul ar fi preţul noilor autobuze şi costurile lor de întreţinere mai mari.

Daimler AG, Deutsche Post DHL, grupul OMV, Stuttgarter Straßenbahnen AG –


compania de transport public şi compania petrolieră finlandeză Neste Oil au prezentat primele
rezultate ale unui proiect dezvoltat în comun pentru producţia de combustibil din sursă durabilă
în timpul evenimentului “Diesel din surse regenerabile – un pas spre transportul cu emisii zero
de carbon?” desfăşurat la Berlin pe 9 iunie, conform The News Market. De la mijlocul anului
2008 au funcţionat în regim normal de lucru 14 camioane şi autocare Mercedes-Benz alimentate
exclusiv cu diesel produs din surse regenerabile, denumit generic NExBTL. Rezultatele au
indicat că din cultivarea durabilă de palmieri pentru ulei şi procesarea acestuia pentru obtinerea
de carburanţi pentru maşini se emană cu 60% mai puţin bioxid de carbon decât prin arderea de
carburanţi fosili.

Prima asociaţie din România care are ca scop cultivarea şi valorificarea plantelor
bioenergetice a luat fiinţă oficial în judeţul Covasna, sub numele "Green Energy" (Energia
Verde); are pentru început 14 membri care vor cultiva salix, un soi de răchită ce poate fi folosită
cu succes pe post de combustibil, în locul lemnelor, rumeguşului sau gazului metan.

Modelul este inspirat din Ungaria, unde membrii unei asociaţii similare cultivă aproape
600 de hectare de salix. Energia rezultată din plante bioenergetice este la jumătate din preţul
gazului metan, iar cererea este în creştere în Ungaria si Austria. Plantele se culeg asemenea
porumbului, se toacă şi se transformă în pellete (firimituri de lemn), care au o emisie foarte
scazută de dioxid de carbon. Calculele arată că o suprafaţă de 20.000 de hectare cultivată cu salix
poate asigura energie termică pentru două oraşe mari5

http://www.biogasin.org/files/pdf/rumunjska/1_st_HLC/2_Biogazul%20o%20sursa%20versatila%20de%20energie.
pdf
Figura 11 ….ce reprezinta […….de unde este luata se citeaza si se trece la bibliografie]
Capitolul 2

Tehnologii și instalații de realizarea a unei centrale eoliene

Vantul este miscarea aerului datorata maselor de aer cu temperaturi diferite. Aceste
temperaturile diferite apar datorita masele de apa si pamant care absorb diferit caldura soarelui.
La scara globala miscarile masive de aer sunt cauzate de diferenta de temperatura intre pamantul
de la ecuator si cel apropiat de poli.

Cat timp Soarele va incalzi Pamantul, vantul va fi sursa de energie regenerabila, sursa
care, in present, este exploatata pentru a produce electricitate.

2.1. Scurt istoric [[……..de unde este luata se citeaza cu ……2 de exemplu (la bibliografie
ce reprezinta 2)]

Turbinele eoliene curente functioneaza pe acelasi principiu ca si morile de vant din


antichitate: palele unei elice aduna energia cinetica a vantului pe care o transforma in electricitate
prin intermediul unui generator.

Egiptenii au fost poate primii care au folosit energia generata de vant atunci cand au
navigat pe Nil in amonte, in jurul secolului IV i.Hr. Peste secole vasele cu panze aveau sa
domine marile si oceanelelumii, servind in principal transportului comercial, dar si in scopuri
militare si stiintifice.

Figura 10 ….ce reprezinta […….de unde este luata se citeaza si se trece la bibliografie]
Marile imperii ale erei noastre foloseau vasele cu panze pentru a controla si domina
marile.

Figura 10 ….ce reprezinta […….de unde este luata se citeaza si se trece la bibliografie]

Aceste vase cu panze sunt si astazi prezente pe apa, insa sunt construite cu echipamente
moderne. Utilizarea lor este, insa, cu totul alta - fie ca vase sportive, fie ca ambarcatiuni de
agrement.

Figura 10 ….ce reprezinta […….de unde este luata se citeaza si se trece la bibliografie]

Energia eoliana a fost exploatata pe uscat de cand prima moara de vant a fost construita
in vechea Persie in secolul VII. De atunci morile de vant sunt folosite pentrumacinarea graului,
pomparea apei, taierea lemnului sau pentru furnizareaaltor forme de energie mecanica. Insa
exploatarea pe scara larga a aparutabea in secolul XX, odata cu aparitia “morilor de vant”
moderne – turbinelede vant ce pot genera o energie de 250 pana la 300 de kilovati.
2.2 Moara de vant

Moara de vânt este stramosul generatoarelor eoliene. Ea a aparut în Evul Mediu în


Europa si a functionat la început cu ax vertical.

Figura 10 ….ce reprezinta […….de unde este luata se citeaza si se trece la bibliografie]

Moara de vant

(http ://www.sizilien-sicily-sicilia.de/Energie-uk.htm)

Apoi, morile au fost orientate dupa directia vântului si au fost prevazute cu pânze pentru
o captare mai buna energia vântului.
Figura 10 ….ce reprezinta […….de unde este luata se citeaza si se trece la bibliografie]

Se citeaza de exemplu citarea 20 atat iar sursa se trece la bibliografie in dreptul lui 20

Maora de vânt cu pânze

(http://www.olympia.nl/home1-5/griekenland/kos/pages-kos/atmz/beziensw- antimachia-
kos.html)

Prima moara de vânt cu pale profilate a aparut în secolul doisprezece, fiind vorba de
prima cercetare aerodinamica a folosirii palelor. Aceste mori de vant au fost utilizate in principal
pentru pomparea apei sau pentru macinarea grâului. Unii dintre inventatori celebrii care s-au
interesat foarte intens de morile de vânt a fost Leonardo da Vinci, ceea ce a condus la numeroase
inovatii.

Revolutia industriala a oferit un nou început pentru morile de vânt, , utilizarea metalului
permitand modificare formei turnului si cresterea considerabila marinii eolienelor.
Figura 10 ….ce reprezinta […….de unde este luata se citeaza si se trece la bibliografie]

Moara de vant din Germania

(http://www.jbengs.de/galerie/pages/bild279.htm)

Primele eoliene moderne apar în secolul XX beneficiind de toate dezvoltarile tehnice si


tehnologice ale perioadei. fiind inspirate dupa profilul aripilor de avion.

Eoliana moderna26

(http://gruppen.greenpeace.de/aachen/energie-windrad.jpg)

2.3 Tipuri de instalari ale eolienelor


In present, exista mai multe tipuri de eoliene insa doua mari familii: eoliene cu ax
vertical si eoliene cu ax orizontal. Indiferent de orientarea axului, rolul lor este de a genera un
cuplu motor pentru a antrena generatorul.

Eoliene cu ax vertical

Pilonii eolienelor cu ax vertical sunt de talie mic, avand in latimea de 0,1 - 0,5 din in
latimea rotorului. Aceasta permite amplasarea intregului echipament de conversie a energiei
(multiplicator, generator) la piciorul eolienei, facilitand astfel opera iunile de intretinere. La
aceste eoline, nu este necesara utilizarea unui dispozitiv de orientare a rotorului, ca în cazul
celor cu ax orizontal. Intensitate redusa a vântul la nivelul solului determin un randament mic al
eolienei, aceasta fiind supusa si turbulentelor de vant. In plus, aceste eoliene trebuie antrenate
pentru a porni, pilonul este supus unor solicitari mecanice mari. Din acest considerente, în
prezent, constructorii de eoliene s-au orientat cu precadere catre eolienele cu ax orizontal.

Cele mai raspandite structuri de eoliene cu ax vertical se bazeaza pe principiul tractiunii


diferentiale sau a variatiei periodice a incidentei:

• Rotorul lui Savonius se bazeaza pe principiul tractiunii diferentiale. Eforturile


exercitate de vânt asupra fiecareia din fetele unui corp curbat au intensitati diferite. Acest lucru
conduce un cuplu care determin rotirea ansamblului.

Schema de principiu a rotorului lui Savonius


(http://muextension.missouri.edu/explore/agguides/a gengin/g01981.htm)
Schema rotorului lui Savonius

Rotorul lui Darrieus se bazeaza pe principiul variatiei periodice a incidentei. Un profil


plasat într-un curent de aer, în functie de diferitele unghiuri, este supus unor for e ale caror
intensitate si directie sunt diferite. Rezultanta acestor forte determina aparitia unui cuplu motor
care roteste dispozitivul.

Schema rotorului lui Darrieus

(http://muextension.missouri.edu/explore/agguides/agengin/g01981.htm)

Eoliene cu ax orizontal
Functionarea eolienelor cu ax orizontal se bazeaza pe principiul morilor de vant. Cel mai
adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil aerodinamic, deoarece astfel se
obtine un bun compromis intre coeficientul de putere, cost si viteza de rotatie a captorului eolian,
ca si o ameliorare a aspectului estetic, fata de rotorul cu doua pale.

Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai utilizate, deoarece randamentul lor aerodinamic
este superior celui al eolienelor cu ax vertical, sunt mai putin supuse unor solicitari mecanice
importante si au un cost mai scazut.

Exista doua categorii de eoliene cu ax orizontal:

Amonte: vântul sufla pe fata palelor, fata de directia nacelei. Palele sunt rigide, iar rotorul este
orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, dupa directia vântului.
Aval: vântul sufla pe spatele palelor, fata de nacela. Palele sunt flexibile iar nacela se auto
orienteaza.

Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizata, deoarece este mai simpla si de cele
mai bune rezultate la puteri mari: nu are suprafete de directionare, eforturile de manevrare sunt
mai reduse si are o stabilitate mai buna.
Palele eolienelor cu ax orizontal trebuiesc totdeauna, orientate în functie de directia si
forta vântului. Pentru aceasta, exist dispozitive de orientare a nacelei pe directia vantului si de
orientare a palelor, in functie de intensitatea acestuia.

In prezent, eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezinta cel mai ridicat interes
pentru producerea de energie electric la scara industriala.

Structura eolinei

(http://www.em.ucv.ro/eLEE/RO/realisations/EnergiesRenouvelables/FiliereEolienne/Generalite
s/Generalites/GeneralitesEolien3.htm)

2.4. Tehnologii de realizare


(http://www.em.ucv.ro/eLEE/RO/realisations/EnergiesRenouvelables/FiliereEolienne/Generalite
s/DifferentesTechnologies/DifferentesTechn ologiesEolien.htm)

2.4.1. Eoliana cu viteza fixa

2.4.2 Eoliana cu viteza variabila

Pentru optimizarea puterii debitate în reţea, în funcţie de viteza vântului, este de dorit ca
să se poată regla viteza de rotaţie a eolienei. Ideea de bază este de a realiza un generator cu
frecvenţă fixă, dar cu viteză variabilă. Generatorul cu viteză variabilă ar permite funcţionarea
pentru o gamă mult mai largă a vitezei vântului, deci recuperarea unei cantităţi mai mari din
energia vântului, reducând în acelaşi timp zgomotul pe durata intervalelor cu vânt slab.

În cazul eolienelor cu viteză variabilă, sistemul este reglat astfel încât, pentru fiecare
viteză a vântului, eoliana să funcţioneze la puterea maximă. Este ceea ce se numeşte Maximum
Power Point Tracking (MPPT). Pentru o anumită viteză de rotaţie a eolienei, puterea maximă se
obţine în concordanţă cu caracteristica eolienei P(6)

Viteza de rotaţie se poate modifica în limite largi (într-un domeniu de până la 3), prin
modificarea frecvenţei de alimentare a maşinii.

În plus, în cazul eolienelor cu viteză variabilă, se reduc solicitările mecanice şi zgomotul


produs de turbina eoliană. În acelaşi timp, calitatea energiei furnizate este ameliorată.Variaţia
vitezei vântului v, în funcţie de înălţimea h:

,unde

V0 - viteza [m/s] la nivelul solului a - coeficient caracteristic locaţiei, a = 0,1 ^ 0,4

Energia vântului

Energia vântului este în fapt, energia cinetică recuperabilă a aerului, ce traversează


suprafaţa S. Puterea asociată acestei energii cinetice este:

, în care p este densitatea aerului.


Rezultă puterea mecanică la arborele turbinei:

Putere disponibila (recuperabila din vant)

în care

v - viteza vântului [m/s];

p f 1,25 kg/m3, densitatea aerului, în condiţii normale de temperatură şi presiune, la


nivelul mării;

S: suprafaţa [m2] acoperită de palele turbinei.

Coeficientul de putere a fost introdus în cadrul teoriei lui Betz. Limita lui Betz indică
energia maximă ce poate fi recuperată, chiar şi de cele mai performante eoliene - bipale sau
tripale, cu ax orizontal. Aceasta nu poate fi decât 59% din energia vântului, ceea ce înseamnă că
Cpmax (teoretic) este 0,59. Pentru o eoliană reală, Cp este cel mult 0,3 ^ 0,4.

Teoria lui Betz modelează trecerea aerului prin palele turbine, printr-un tub de flux de aer
cu vitezele:
V1 - viteza vântului înainte de turbină;

- viteza vântului în dreptul palelor eolienei; este de ordinul a câţiva m/s (~ 10 m/s);

2 - viteza vântului după preluarea energiei cinetice de către palele eolienei.

Se consideră că vitezele sunt paralele cu axul turbinei eoliene, existând relaţiile V1 > V >
V2. Observaţie: Se poate determina valoarea lui Cpmxa printr-o analiză a puterilor, ştiind că:

pe de o parte, energia recuperabilă de către o eoliană este o consecinţă a variaţiei energiei


cinetice a vântului:

pe de altă parte, efortul care se exercită asupra eolienei, determină puterea Pefort.

Cunoscând forţa exercitată de vânt F = p-S-Vx(V1-V2), exprimând puterea în funcţie de


lucrul mecanic efectuat de forţa vântului, rezultă:

P,M = F xV=p-S xV -(V - V2) -V = p-S x V2 -(V - V2)

Pefort corespunde puterii absorbite de rotorul turbinei, respectiv puterea mecanică


furnizată de aero-motor.

Relaţia între vitezele V, V1, V2 se poate obţine considerând că variaţia energiei cinetice a
vântului se transferă ca putere mecanică eolienei:

respectiv
Rezultă

Respectiv:

Înlocuind acum această valoare în expresia puterii recuperate de turbină Pefort, rezultă:

Se va determina viteza V2 pentru care puterea recuparată este maximă, respective


Rezultă ecuaţia de gradul II:

Cu soluţiile:

Egalând epresia obţinută cu puterea turbinei Pefortmax = Pturbina rezultă:

respectiv

Raportul de viteză ,

Se defineşte P - raportul de avans, sau parametrul de rapiditate sau viteza specifică, sau raport de
viteză la capătul palei (în engleză "tip-speed ratio") - ca fiind raportul dintre viteza tangenţială a
capătului palelor şi viteza vântului:
în care

(<0, deci imposibil)

R - raza palelor [m];

Q - viteza unghiulară a rotorului turbinei eoliene [rad/sec];

V -viteza vântului [m/s].

Curba Cp (X), specifică fiecărei eoliene, permite clasificarea diferitelor tipuri de eoliene.

În afara eforturilor aerodinamice datorate vântului, trebuie să se mai ţină seama de eforturile
inerţiale şi elastice datorate mişcării palelor: bătaie, flexiune, torsiune. Mai există, de asemenea,
efecte ale vitezei vântului, ale scurgerii acestuia, ale gradientului de vânt. Toate aceste eforturi
sunt exercitate asupra palelor şi transmise apoi butucului şi pilonului.

Parametrii ce caracterizează rotorul unei turbine eoliene sunt:

 randamentul aeromotorului;
 densitatea aerului [kg/m3];
 numărul de pale;
 diametrul palelor [m];
 pasul elicei;
 suprafaţa acoperită [m2];
 înclinarea palelor;
 înălţimea pilonului [m];
 viteza nominală a vântului [m/s];
Concluzii

Pentru obtinerea, in continuare, de noi performante, cele mai multe idei converg tot catre
ameliorari aerodinamice. Astfel, cercetarile actuale vizeaza nu numai caracteristicile palelor, ci
rotorul in ansamblul sau. Modelarea acestuia poate aduce noi progrese si, implicit, noi
performante.

Mai bine utilizat, fluxul de aer din jurul nacelei poate conduce, intr-un viitor apropiat, la
cresterea de la 10% la 20% a randamentului local de curgere si la o mai mare reducere a
zgomotului produs de intreaga instalatie. Fata de vacarmul pe care il produceau cu 20 de ani in
urma, instalatiile moderne aduc o poluare sonora de numai 44 dB la 250 m distanta de piciorul
stalpului, nu mai mult decat zgomotul dintr-o sala de mese.

Pentru aceasta nacela a fost capitonata interior cu materiale fonoabsorbante, “cutia de


viteze” a disparut, iar multiplicatoarele freaca mai putin.

Avand in vedere ca instalatiile moderne, de ultima generatie (care beneficiaza de


modernizarile deosebite mentionate mai sus) se apropie deja de 50%, marja de manevra a
cercetatorilor ramane inca importanta, dar nu infinita.

În contextul actual, caracterizat de creşterea alarmantă a poluării cauzate de producerea


energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce în ce mai importantă reducerea
dependenţei de aceşti combustibili.

Energia eoliană s-a dovedit deja a fi o soluţie foarte bună la problema energetică globală.
Utilizarea resurselor regenerabile se adresează nu numai producerii de energie, dar prin modul
particular de generare reformulează şi modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor.
Energia eoliană în special este printre formele de energie regenerabilă care se pretează
aplicaţiilor la scară redusă.
Bibliografie

[1] Structura si alcaturirea unei eoliene

http://www.energy-consultancy.eu/energy_consultancy/_rowind.htm

[2] Informatii generale

http://www.revista-informare.ro/showart.php?id=221&rev=8

[3] Avantajele si dezavantajele folosirii energiei eoliene


http://www.greensource.ro/avantaje&dezavantaje.html

[4] Clasificarea eolienelor

http://em.ucv.ro/elee/ro/realisations/EnergiesRenouvelables/FiliereEolienne/Generalites/Generali
tes/GeneralitesEolien2.htm

[5] Grafice, date si statitici globale si locale a folosirii energiei eoliene. Potentialul eolian.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eolian%C4%83

S-ar putea să vă placă și