CAPITOLUL 1.

BUGETUL DE STAT

1.1 Bugetul de stat. Caracteristici generale. Rol.

Prin Lega nr.500/2002 privind finanţele publice , sistemul bugetar s-a redefinit, iar el cuprinde
următoarele categorii de bugete ( art.1)

-bugetul de stat

-bugetul asigurărilor sociale

-bugetul fondurilor speciale

-bugetul trezoreriei statului

-bugetul instituțiilor publice sau bugetele locale

-bugetul instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale de stat și bugetele fondurilor speciale

-bugetele instituțiilor financiare finanțate în totalitate din venituri proprii

-bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror
rambursare, dobânzi si alte costuri se asigură din fonduri publice

-bugetul fondurilor externe nerambursabile

Toate cele 9 categorii de buget formează un întreg, iar acesta se numeșete Bugetul General
Consolidat.

Conform legii nr.500/2002 privind finanţele publice, din publicată în monitorul oficial, din punct
de vedere juridic, bugetul este definit ca un document sau un înscris în care sunt prevăzute și
aprobate prine lege toate cheltuielile și veniturile anuale, în unele cazuri doar cheluielile pentru
fiecare instituție publică dintr-un stat. Un an bugetar coincide cu un an calendaristic. El începe pe
1 ianuarie și se termină pe 31 decembrie. Facorii care pot influența bugetul de stat sunt de natură
politică, economică și socială.

Din punct de vedere economic, bugetul de stat are o legătură directă, dar și o influență puternică
asupra produsului intern brut. Sub acest aspect, bugetul este o variabilă esențială în calcularea PIB-
ului. Așadar, bugetul poate avea în același timp rol în alocare, redistribuire și reglare a economiei.
Elena Doina Dascălu, Dana Radu Rușanu , Finanțe Publice – București Editura: Fundației România de
Mâine 2005
De asemenea, bugetul nu este doar un document în care sunt prevăzute veniturile și cheltuielile
unui stat. Acesta poate fi văzut ca un instrument prin care statul poate interveni în economie. Cu
ajutorul acestuia, autoritățile îndreptățite pot corecta dezechilibrele economice.

În bugtul de stat, veniturile și cheltuielile trebuie să fie cât mai aproape de realitate, astfel încât, la
finalul anului bugetar cele două categorii să poată fi comparate. De asemenea, este foarte important
ca veniturile să fie analizate pe surse de proveniență, iar cheltuielile pe categorii de destinații.

Conform Constituției României, Titlul 4, articolul 138, elaboratea bugetului de stat se face anual
de către guvern. După ce reprezentanții guvernului au stabilit care sunt veniturile și cheltuielile
pentru anul curent, documentul este trimis către parlament petru aprobare. În cazul în care, bugetul
nu este aprobat cu trei zile înainte de expiratea termenului limită, până la aprobarea acestuia se va
aplica în continuare bugetul de stat din anul precedet.

1.2 Principiile Bugetare

Când vorbim despre bugetul de stat, vorbim și despre cele trei principii bugetare care stau la bază.
Este vorba despre principiul unității, principiul uiversalității și principiul anualității.

1.2.1 Principiul Unității

Conform acestui principiu, toate cheltuielile și veniturile ar trebui să facă parte sau să fie cuprinse
în aceeași sferă. Astfel, gestionarea și utilizarea acestora este mult mai eficientă, la fel și
monitorizarea acestora.

1.2.2 Principiul Universalității

Acest principiu are la bază două regulă: regula non-contractării și regula non-afectării

a) Regula non-contractării sau regula bugetului brut se referă la faptul că, atât veniturile cât
și cheltuielile trebuie trecute în buget în totalitate (valorile lor totale), fără alte modificări.
Acestea trebuie trecute în buget cât mai detaliat.
b) Regula non-afectăriie presupune ca între veniturile bugetare și cheltuielile bugetare să nu
existe nicio legătură particulară. Veniturile nu pot fi influențate în mod direct de cheltuieli.
Cu alte cuvinte, este ” interzis ca un venit să fie destinat unui domeniu precis pentru a
acoperi o anumită cheltuială. Cu toate astea, există și câteva excepții, iar din această

Elena Doina Dascălu, Dana Radu Rușanu , Finanțe Publice – București Editura: Fundației România de
Mâine 2005
 categorie fac parte sopnsorizările și donațiile care au mereu destinații diferite. Acestea sunt
stabilite de la bun început chiar de cel care face donațiile.
1.2.3 Principiul anualității
Anualitatea a fost folosităpentru prima dată în Anglia, atunci când regele a cerut să i se
prezinte anual bugetul cu veniturile și cheltuielile aferente. Ulterior, această parctică a fost
adoptată și de alte țări din Europa. Când vorbim de principiul anualității, ne referim n
special la încadrearea temporată a unui buget de stat. În România și u numai, guvernul
elaborează bugetul pe o perioadă de un an. Un an bugetar coincide cu un an calendaristic.
Anul bugetar începe pe 1 ianuarie și se sfârșește pe data de 31 decembrie.

STRUCTURA BUGETULUI

Structura Bugetului

Conform teoriei, un buget este alcătuit din partea de venituri și din partea de cheltuieli. Acestea
sunt împărțite pe categorii, în funcție de proveniența lor sau de domeniile în care trebbuie
distribuite.

Veniturile sunt reprezentate de sumele de bani care se cuvin bugetului de stat, conform legislației
în vigore. De cele mai multe ori, sursele de venit provin din contribuțiile obligarorii ale oamenilor,
taxe, impozite și cotizații. Aceste categorii de venituri reușesc să acoepre o arie destul de mare din
suprafața resurselor financiare ale unui buget de stat. Sigur că, nu de fiecare dată aceste taxe și
impozite plătite de cetățeni sunt suficiente. Pentru ca veniturile bugetului să crească necesită foarte
mult timp. Acest lucru nu este posibil decât prin modificăril legislative. Autoritățile fiscale ar
trebui să modifice cotele de impunere sau să impună noi impozite, ceea ce nu este posibil într-un
timp scurt. De aceea, în multe situații de acest gen se apelează la împrumuturi publice.

Trezoreria este cea careajută la obținerea unor astfel de împrumuturi. Ca instituție a statului, ”
trezoreria este un organism specializat prin care se fac operațiuni de incasare și de plată în contul
tuturor categoriilor de bugete care intră în categoria gugetului general consolidat ” ( vacarel pagina
354). Împrumuturile emise de către trezorerie au un caractertemporar. Aceste împrumuturi pot fi
luate pe un termen de mxim un an și ”sunt contractate pe piața de capital prin emisiunile și
vânzările unor titluri de stat, spre exemplu bonuri de tezaur sau certificate de depozit.

Astfel, putem împății veiturile unui buget în două categorii.

Elena Doina Dascălu, Dana Radu Rușanu , Finanțe Publice – București Editura: Fundației România de
Mâine 2005
a. Veniturile ordinare la care statul apelează de cele mai multe ori și care sunt reprezentate
de: veniturile ficale, venituril nefiscale și contribuțiile pentru asigurările sociale de stat.

b. Venituri extraordinare la care statul apelează în momentul în care resursele disponibile nu

pot acoperi cheltuielile publice. Acestea sunt reprezentate de împrumuturi interne sau externe,
valorificarea unor bunuri pe care statul le deține, ajutoare, transferuri, etc.

Elena Doina Dascălu, Dana Radu Rușanu , Finanțe Publice – București Editura: Fundației România de
Mâine 2005