Sunteți pe pagina 1din 12

INFORMAŢIILE CLASIFICATE

GHINEA BOGDAN OVIDIU


Academia de Poliție ,,ALEXANDRU IOAN CUZA”

Abstract:
Informaţiile clasificate sunt informaţiile, datele, documentele de interes pentru
securitatea naţională, care, datorită nivelurilor de importanţă şi consecinţelor care s-ar produce
ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate. Acestea se împart
în secrete de stat şi secrete de serviciu.
Cuvinte cheie: clasificat, autorizat, secret, document, consecință.

Noțiuni introductive
Sunt informaţiile, datele, documentele de interes pentru securitatea
naţională, care, datorită nivelurilor de importanţă si consecinţelor care s-ar produce
ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie sa fie protejate (art. 15
lit. „b” din Legea nr. 182/2002).
Pe de altă parte, potrivit art. 3 al Anexei la H.G. nr. 585/2002 pentru
aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate in
România, cu modificările şi completările ulterioare, expresia clasificarea
informaţiilor presupune încadrarea informaţiilor într-o clasă şi nivel de secretizare.
Prin informaţii clasificate se înţelege deci acea categorie de informaţii pentru
care statul are interese majore. Sunt acele informaţii prin diseminarea acestora se
pot aduce prejudicii instituţiilor statului sau cetăţenilor săi luaţi în ansamblu. De
aceea, statul limitează disponibilitatea informaţiilor la un grup restrâns de
persoane, care prezintă un anumit nivel de încredere, stabilit prin verificări de
loaialitate (securitate). Sfera de cuprindere este stabilită prin lege.
Informaţiile clasificate nu pot deci fi făcute publice.
Informaţiile clasificate sunt informaţii din categoria acelora exceptate de la
accesul liber al cetăţenilor şi deci nu sunt informaţii de interes public.
Informaţii clasificate sunt informaţii sensibile la care accesul este
restricţionat prin lege sau de regulament pentru anumite categorii de oameni.
Scopul clasificării este acela de a proteja informaţiile să fie folosite pentru a
distruge sau pune în pericol securitatea naţională.
Clasificarea formalizează ceea ce constituie un "secret de stat" şi se ocupă cu
diferite niveluri de protecţie bazat pe prejudiciu estimat de informaţii s-ar putea
produce în cazul în care a ajuns în mâini greşite. Anumite organizaţii non-
guvernamentale şi corporaţiile au, de asemenea, informaţii clasificate, în mod
normal, mai degrabă referire la ca secrete comerciale.
Accesul al informaţiile clasificate este guvernat de principiul necesităţii de a
cunoaşte. Potrivit acestuia accesul la informaţii clasificate se acordă, în mod
individual, numai persoanelor care, pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu,
trebuie sa lucreze cu astfel de informaţii sau sa aibă acces la acestea.
Clasificarea informaţiilor
Prin clasificarea informaţiilor se înţelege încadrarea informaţiilor într-o clasă
şi nivel de secretizare.
Termenul informaţii defineşte orice documente, date, obiecte sau activităţi,
indiferent de suport, formă, mod de exprimare sau de punere în circulaţie.
Informaţiile clasificate sunt informaţiile, datele, documentele de interes
pentru securitatea naţională, care, datorită nivelurilor de importanţă şi
consecinţelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării
neautorizate, trebuie să fie protejate.
Informaţiile sunt clasificate drept secrete de stat şi secrete de serviciu.
Informaţiile secrete de stat şi ierarhizarea pe niveluri de secretizare
Potrivit legii, în categoria informaţiilor secrete de stat sunt cuprinse, pe
niveluri de secretizare, informaţiile care se referă la:
a) sistemul de apărare a ţării şi elementele de bază ale acestuia, operaţiile
militare, tehnologiile de fabricaţie, caracteristicile armamentului şi tehnicii de luptă
utilizate exclusiv în cadrul elementelor sistemului naţional de apărare;
b) planurile, precum şi dispozitivele militare, efectivele şi misiunile forţelor
angajate;
c) cifrul de stat şi alte elemente criptologice stabilite de autorităţile publice
competente, precum şi activităţile în legătură cu realizarea şi folosirea acestora;
d) organizarea sistemelor de protecţie şi apărare a obiectivelor, sectoarelor şi
la reţelele de calculatoare speciale şi militare, inclusiv la mecanismele de securitate
a acestora;
e) datele, schemele şi programele referitoare la sistemele de comunicaţii şi la
reţelele de calculatoare speciale şi militare, inclusiv la mecanismele de securitate a
acestora;
f) activitatea de informaţii desfăşurată de autorităţile publice stabilite prin
lege pentru apărarea ţării şi siguranţă naţională;
g) mijloacele, metodele, tehnica şi echipamentul de lucru, precum şi sursele
de informaţii specifice, folosite de autorităţile publice care desfăşoară activitate de
informaţii;
h) hărţile, planurile topografice, termogramele şi înregistrările aeriene de
orice tip, pe care sunt reprezentate elemente de conţinut sau obiective clasificate
secrete de stat;
i) studiile, prospecţiunile geologice şi determinările gravimetrice cu
densitate mai mare de un punct pe kilometru pătrat, prin care se evaluează
rezervele naţionale de metale şi minereuri rare, preţioase, disperse şi radioactive,
precum şi datele şi informaţiile referitoare la rezervele materiale, care sunt în
competenţa Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat;
j) sistemele şi planurile de alimentare cu energie electrică, energie termică,
apă şi alţi agenţi necesari funcţionării obiectivelor clasificate secrete de stat;
k) activităţile ştiinţifice, tehnologice sau economice si investiţiile care au
legătură cu siguranţa naţională ori cu apărarea naţională sau prezintă importanţă
deosebită pentru interesele economice şi tehnico-ştiinţifice ale României;
l) cercetările ştiinţifice în domeniul tehnologiilor nucleare, în afara celor
fundamentale, precum şi programele pentru protecţia şi securitatea materialelor şi a
instalaţiilor nucleare;
m) emiterea, imprimarea bancnotelor şi baterea monedelor metalice,
machetele emisiunilor monetare ale Băncii Naţionale a României şi elementele de
siguranţă ale însemnelor monetare pentru depistarea falsurilor, nedestinate
publicităţii, precum şi imprimarea şi tipărirea hârtiilor de valoare de natura
titlurilor de stat, a bonurilor de tezaur şi a obligaţiunilor de stat;
n) relaţiile şi activităţile externe ale statului român, care, potrivit legii, nu
sunt destinate publicităţii, precum şi informaţiile altor state sau organizaţii
internaţionale, faţă de care, prin tratate ori înţelegeri internaţionale, statul român şi-
a asumat obligaţia de protecţie. Legea interzice clasificarea ca secrete de stat a
informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii,
erorilor administrative, limitării accesului la informaţiile de interes public,
restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor
interese legitime.
Informaţiile secrete de serviciu sunt informaţiile a căror divulgare este de
natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat;
Informaţiile secrete de serviciu se referă la acele activităţi care, fără a constitui, în
înţelesul legii, secrete de stat, nu trebuie cunoscute decât pentru îndeplinirea
atribuţiilor de serviciu, divulgarea lor putând prejudicia interesul instituţiei.
Conducătorii persoanelor juridice de drept public sau privat sunt abilitaţi să
stabilească informaţiile care constituie secrete de serviciu, precum şi regulile de
protecţie a acestora şi, totodată, să coordoneze şi să controleze măsurile privitoare
la protecţia acestora, în conformitate cu normele stabilite prin hotărâre a
Guvernului.
Legea interzice clasificarea ca secrete de serviciu a informaţiilor care, prin
natura sau conţinutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra
unor probleme de interes public sau personal, respectiv a celor de natură să
favorizeze ori să acopere eludarea legii sau obstrucţionarea justiţiei.
Nivelurile de secretizare atribuite informaţiilor din clasa secrete de stat sunt:
a) Strict secrete de importanţă deosebită - cuprinde informaţiile a căror
divulgare neautorizată este de natură să producă daune de o gravitate
excepţională securităţii naţionale ;
b) Strict secrete - cuprinde informaţiile a căror divulgare neautorizată este de
natură să producă daune grave securităţii naţionale;
c) Secrete - cuprinde informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natură
să producă daune securităţii naţionale.
Persoanele care au acces de drept la informaţii clasificate
Accesul la informaţii clasificate ce constituie secret de stat, respectiv secret
de serviciu, este garantat, sub condiţia validării alegerii sau numirii şi a depunerii
jurământului, pentru următoarele categorii de persoane:
a) Preşedintele României;
b) primul-ministru;
c) miniştri;
d) deputaţi;
e) senatori.
care, în concordanţă cu atribuţiile specifice, sunt îndreptăţite să aibă acces la
informaţiile clasificate fără îndeplinirea procedurilor de verificare, în baza unor
proceduri interne ale instituţiilor din care aceştia fac parte, avizate de Oficiul
Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, după ce au luat cunoştinţă de
responsabilităţile ce le revin privind protecţia informaţiilor clasificate şi au semnat
angajamentul scris de păstrare a secretului.
Instituţii care deţin sau utilizează informaţii clasificate
Principalele instituţii care deţin sau utilizează informaţii clasificate sunt:
a) Administraţia Prezidenţială;
b) Senatul şi Camera Deputaţilor;
c) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării;
d) Guvernul şi Ministerele;
e) Banca Naţională a României;
f) Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Informaţii Externe;
g) Serviciul de Protecţie şi Pază;
h) Serviciul de Telecomunicaţii Speciale;
i) Institutul Naţional de Statistică;
j) Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat;
k) Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat.
Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS) a fost
înfiinţat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 153 din 7 noiembrie 2002,
publicată în Monitorul Oficial al României nr. 826 din 15 noiembrie 2002,
aprobată prin Legea nr. 101/24.03.2003, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 207 din 31.03.2003.
Există însă şi alte autorităţi şi instituţii publice care emit sau gestionează
informaţii clasificate.
Instanţele judecătoreşti nu emit documente clasificate secrete de stat, dar
gestionează informaţiile clasificate primite de la alte instituţii. Prevederile legale în
materie instituie măsuri similare pentru protecţia acestora ca şi cum ar fi emise
astfel de informaţii.
În sensul Legii nr. 182/2002 privind informaţiile clasificate, prin informaţii
se înţeleg « orice documente, date, obiecte sau activităţi, indiferent de suport,
forma, mod de exprimare sau de punere în circulaţie ».
În cadrul informaţiilor clasificate se înscriu atât informaţiile care privesc
securitatea naţionala, a căror divulgare ar putea prejudicia siguranţa naţionala si
apărarea tarii, denumite informaţii secrete de stat, cât si informaţiile a căror
dezvăluire ar putea aduce prejudicii unor persoane juridice de drept public sau
privat, care sunt definite drept informaţii secrete de serviciu.
Documentul clasificat este orice suport material care conţine informaţii
clasificate, în original sau în copie, precum:
- hârtie – documente olografe, dactilografiate sau tipărite, schiţe, hărţi, planşe,
fotografii, desene, indigo, listing;
- benzi magnetice, casete audio-video, microfilme;
- medii de stocare a sistemelor informatice – dischete, compact-discuri, hard-
discuri, memorii PROM şi EPROM, riboane;
- dispozitive de procesare portabile – agende electronice, laptop-uri la care
hard-discul este folosit pentru stocarea informaţiilor.
Obligaţiile şi răspunderile ce revin conducătorilor autorităţilor şi instituţiilor
publice, agenţilor economici şi altor persoane juridice
Protecţia informaţiilor reprezintă o obligaţie ce revine tuturor persoanelor
autorizate care le emit, le gestionează sau care intră în posesia lor. De aplicarea
măsurilor de protecţie a informaţiilor sunt răspunzători conducătorii unităţilor
deţinătoare de informaţii clasificate. Obligaţiile conducătorilor unităţilor care
gestionează informaţii clasificate sunt prevăzute la art. 86 alin. (1) din H.G. nr.
585/2002.
Accesul la informaţiile clasificate şi în locurile în care se desfăşoară activităţi,
se expun obiecte sau se execută lucrări din această categorie
Unităţile deţinătoare de informaţii clasificate au obligaţia de a asigura
protecţia personalului desemnat să asigure securitatea acestora sau care are acces la
astfel de informaţii, potrivit standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor
clasificate.
Măsurile de protecţie a personalului au drept scop:
1. să prevină accesul persoanelor neautorizate la informaţii clasificate;
2. să garanteze ca informaţiile clasificate sunt distribuite deţinătorilor de
certificate de securitate/autorizaţii de acces, cu respectarea principiului necesităţii
de a cunoaşte;
3. să permită identificarea persoanelor care, prin acţiunile sau inacţiunile lor,
pot pune în pericol securitatea informaţiilor clasificate şi să prevină accesul la
astfel de informaţii.
Încălcarea normelor privind protecţia informaţiilor clasificate atrage
răspunderea disciplinară, contravenţională, civilă sau penală, după caz.
Măsuri minime de protecţie a informaţiilor clasificate
Măsurile de protecţie a informaţiilor clasificate trebuie stabilite în raport cu:
a) clasele şi nivelurile de secretizare a informaţiilor ;
b) volumul şi suportul informaţiilor;
c) calitatea, funcţia şi numărul persoanelor care au sau pot avea acces la
informaţii, potrivit certificatului de securitate si autorizaţiei de acces si cu
respectarea principiului necesitaţii de a cunoaşte;
d) ameninţările, riscurile şi vulnerabilităţile ce pot avea consecinţe asupra
informaţiilor clasificate.
Transmiterea informaţiilor clasificate către alţi utilizatori se va efectua numai
daca aceştia deţin certificate de securitate sau autorizaţii de acces corespunzător
nivelului de secretizare.
Certificatele de securitate aparţinând persoanelor al căror comportament,
atitudini sau manifestări pot crea premise de insecuritate pentru informaţiile secrete
de stat vor fi imediat retrase, cu încunoştinţarea instituţiilor investite cu atribuţii de
coordonare a activităţii si de control al masurilor privitoare la protecţia
informaţiilor clasificate, potrivit competenţelor.
Conducătorii unităţilor şi persoanele care gestionează informaţii clasificate au
obligaţia de a aduce la cunoştinţa instituţiilor cu atribuţii de coordonare si control
in domeniu orice indicii din care pot rezulta premise de insecuritate pentru astfel de
informaţii.
Verificarea aplicării măsurilor de protecţie a informaţiilor clasificate şi încăperilor
constituite ca zone de securitate, se realizează de către funcţionarul de securitate.
Se vor respecta următoarele precizări:
- informaţiile „nesecrete”, pot fi comunicate către destinatari prin orice
mijloace de legătură (telefon, fax, poştă etc.);
- informaţiile clasificate „secrete de serviciu”, pot fi comunicate către
destinatari prin serviciul de mesagerie electronică criptată administrat de
Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (S.T.S.) în unităţile Ministerului
Internelor şi Reformei Administrative (poşta electronică), reţelele telefonice
administrate de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (T.O. şi „S”);
- informaţiile clasificate „secrete de stat”, pot fi comunicate către destinatari
prin orice mijloace de legătură (telex, fax, etc.), dar numai după ce acestea
au fost prelucrate folosind mijloace specifice cifrului de stat sau prin
„serviciul transport corespondenţă secretă”.
Rolul instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate
Coordonarea generală a activităţii şi controlul măsurilor privitoare la
protecţia informaţiilor secrete de stat se realizează de către Serviciul Român de
Informaţii, care exercită următoarele atribuţii:
a) elaborează, în colaborare cu autorităţile publice, standardele naţionale
pentru informaţiile clasificate şi obiectivele de implementare a acestora;
b) supraveghează acţiunile întreprinse de autorităţile publice pentru aplicarea
prevederilor prezentei legi;
c) acordă aviz de specialitate asupra programelor de prevenire a scurgerilor
de informaţii clasificate, întocmite de autorităţile şi instituţiile publice, regiile
autonome şi societăţile comerciale deţinătoare de asemenea informaţii;
d) verifică modul în care sunt respectate şi aplicate normele legale privind
protecţia informaţiilor clasificate de către autorităţile şi instituţiile publice;
e) realizează la faţa locului verificări şi revizuiri de programe care vizează
protecţia informaţiilor clasificate;
f) conlucrează cu Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de
Stat;
g) acordă sprijin pentru stabilirea obiectivelor şi a locurilor care prezintă
importanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor clasificate, la cererea
conducătorilor autorităţilor şi instituţiilor publice, a agenţilor economici şi a
persoanelor juridice de drept privat, şi supune spre aprobare Guvernului evidenţa
centralizată a acestora;
h) organizează şi răspunde, potrivit dispoziţiilor legale, de colectarea,
transportul şi distribuirea în ţară a corespondenţei cu caracter secret de stat şi a
corespondenţei oficiale cu caracter secret de serviciu;
i) analizează şi stabileşte măsurile în legătură cu reclamaţiile sau cu
sugestiile legate de modul în care sunt aplicate programele de protecţie a
informaţiilor clasificate;
j) constată nerespectarea normelor privind protecţia informaţiilor clasificate
şi aplică sancţiunile contravenţionale prevăzute de lege, iar atunci când faptele
constituie infracţiuni, sesizează organele de urmărire penală.
Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne , Ministerul Justiţiei,
Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de
Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale stabilesc, pentru
domeniile lor de activitate şi responsabilitate, structuri şi măsuri proprii privind
coordonarea şi controlul activităţilor referitoare la protecţia informaţiilor secrete de
stat, potrivit legii.
Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul şi Consiliul Suprem de
Apărare a Ţării stabilesc măsuri proprii privind protecţia informaţiilor secrete de
stat, potrivit legii. Serviciul Român de Informaţii asigură acestor instituţii asistenţă
de specialitate. Pentru reprezentanţele României în străinătate coordonarea
activităţii şi controlul măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat
se realizează de Serviciul de Informaţii Externe.
Coordonarea şi controlul măsurilor referitoare la protecţia informaţiilor
secrete de stat privind activitatea specifică a ataşaţilor militari din cadrul misiunilor
diplomatice ale României şi a reprezentanţilor militari pe lângă organismele
internaţionale se realizează de către structura specializată a Ministerului Apărării
Naţionale.
Protecţia informaţiilor clasificate transmise României de alte state sau de
organizaţii internaţionale, precum şi accesul la informaţiile acestora se realizează
în condiţiile stabilite prin tratatele internaţionale sau înţelegerile la care România
este parte.
BIBLIOGRAFIE

1. HG 353/2002 privind "Standardele de protecţie a informaţiilor NATO


clasificate în România";

2. HG 585/2002 privind "Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor


clasificate în România";

3. Legea nr. 182 din 2002 privind protecția informațiilor clasificate;

4. www.internet.ro