I. 1.

Aparitia științei administrative este strâns legata dezvoltarea activității administrației ca urmare a
intensificării si complexității nevoilor sociale. Pentru ca o perfecționare constanta a administrației
publice nu se poate realiza numai constatând-se unele probleme ale realizații curente din administrației
ci, in primul rând, pe baza unor cercetări științifice ale acesteia. Aceasta cercetare științifică are in
vedere cunoașterea aprofundată administrației, iar pe baza cunoștințelor dobândite are posibilitatea
de a formula propuneri de organizare si funcționare eficienta. toate aceste au impus fundamentarea
unei noi științe mai exact știința administrației care cercetează atât structura cat si activitatea autorității
administrației publice.
2. Știința administrației are ca drept obiect de cercetare administrația publica , in intriga sa
complexitate , in scopul de a elabora principii si norme generale , necesare reformării sale organice si
funcționale.

Elementul principal al cercetării administrației publice li reprezintă faptul(fenomenul) administrativ.

Faptul administrativ este caracterizat ca

 -un fapt social (se realizează decât in cadru unei activități scoale)
 -o activitate subordonata(se subordonează unor valori superioare si exterioare administrației (
valori POLITICE )
 -situat intre valoarea pe care trebuie sa o înfăptuiască si executarea materiala a acestei valori
 -implica in mod necesar organizarea

3.Stiinta administrației este știința care cercetează activitatea si structura autorităților administrative in
vederea perfecționării lor continue, in funcție de valorile politice si cerințele economica sociale, in
scopul realizării eficiente a sarcinilor sale si a nevoilor si intereselor generale ale cetățenilor.

4. caracteristicile

Autonomia științei administrației este pusa in evidenta prin faptul ca nici o alta ramura a științelor
sociale ,nu vizează o cercetare aprofundata in domeniul activității administrative. Acest lucru a impus
necesitatea unei discipline autonome care sa cerceteze fenomenul adm , știința administrației

Interdisciplinaritatea .acest caracter se datorează faptului ca știința administrației folosește critic datele
pe care le pun la dispoziție alte discipline științifice legate de fenomenul adm.

III

1.Principiile generale ale științei administrației sunt principii prevăzute in Constituție

 Principiul puterii suverane sau al suveranității naționale. din acest principiu se înțelege ca
puterea politica are in mod necesar un titular poporul si ca deține in mod natural puterea
politica .suveranitatea este forma superioare de organizare care alături de națiune si teritoriu
concura la alcătuirea statului. Suveranitatea pe plan intern se exprima prin supremație iar pe
plan extern prin independenta. este prevăzut in constituție in art 2 alin1
 Principiul separației si echilibrului puterilor in stat .potrivit acestui principiu statul este împărțit
in trei mari puteri cărora le corespund autorități diferite astfel puterea legislativa este exercitata
 de Parlamentul, putoarea executiva de presedinte si de guvern ,prin autoritatile administratiei
publice iar puterea judecatoreasca este exercitata de inalta curte de casatie si justitie si de
celelalte instante judecatoresti.intre aceste puteri trbuie sa existe o aparenta autonomie dar si
dependenta pai precis un echilibru. este prevazut in constitutie la art 1 alin 4

 Principiul suprematiei constitutiei sau al legalitatii . Acest principiu claseaza constitutia deasupra
tuturor juridice si fixeaza limitele statului este prevazut in constitutie la art 1 alin 5
 P. egalitatii intre cetateni, excluderea privilegiilor si discriminarii. Acest principiu a fost stabilt pe
dispozitiile constilutiei art 16 alin 1 potrivit cauia toti cetatenii sunt egali legii si a autoritatiilor
publice fara privilegii si discriminari.
 Administratia este in serviciul omului
 Adaptarea administratiei publice potrivit exigentelor actuale si de perpectiva.acest principiul
subliniaza faptul ca administratia trebuie sa fie organizata si sa functioneze astfel incat sa tina
pasul cu cerintele sporite ale cetatenilor .
 Principiul subsidiariditatii. Acest principiu a fost in valoare prin tratatul de la maastrich din 1992
si intari de cel de la lisabona din 2009si este un principiu esential politic , intrucat el vizeaza
apropierea cat mai mult posibil a deciziei de cetatean

2. principii specifice

 Principoiul organizarii si conducerii unitare a administratiei publice

 Principiul autonomiei de organizare el este in concordanta cu principiul oranizarii unitare dar , ca
subsitem , administratia beneficiaza , in cadru sistemului global de o relativa autonomie

 Principiul adaptabilitatii organizarii si functionarii administratiei publice . acest principiu este o

consecinta a p general al adaptarii la exigentele actuale si de perpectiva
administrativa.ADMINISTRATIA TREBUIE SA RASPUNDA PROMT SIO EFICIENT COMENZILOR
SOCIALE.

 PRINCIPIU SIMPLIFICARII SOCIALE . acest principiu vizeaza operarea unei simplifica in

ambelelaturi ale administratiei anume structura -latura organica, cat si ci in latura materiala
anume activitatea autoritatilor simplificarea este de 2 feluri interna a activitatii si structurii in
cadrul unei autoritati publice, cat si simpliface externa a activitatii si structurii autoritatilor pb.

 P imbunatatirii stilului , metodelor si tehnicilor din AP. adaptarea permanenta la realitatile

societatii

 P urmaririi finalitatii . scopul AP perfectionarea structurilor si activitatii

IV

1. Mediul social
Sistemul social este alcatuit din mai multe subsisteme componente unul din aceste este
administratia care este un subsistem de organizare sociala bazat pe relatiile dintre oameni care
realizeazao astfel de activitate specifica.sunt 2 modalitati caracteristice de apreciere a unui
 sistem de administratie , in functie de mediul social si anume caracterele general comune si
cele specifice mediului social in care se regaseste administratia.

2.dimensiunile

Criterii care determina o animita personalitate sociala pentru administratie

1. Durata unei structuri administrative .o administratie trebuie sa aiba o continuitate

2. Ritm social .ritmul administratia poate fi mai lent , mai alert , mai transparent, in functioe de
cerintele ritmului social.
3. Mobilitatea si dispersarea in spatiu. Acest criteriu are in vedere modalitatea de implementare
teritoriala a administratiei , care determina legatura cu mediul social.
V.
1.Criteriul activitatii paralele sau al dublei functii. Are ca scop desfiintarea unor structuri inutile si
costizitoate. Doua organisme sau autoritati publice care urmaresc realizarea acelorasi sarcini sau
a unor sarcini foarte apropiate. Astfel se elimina paralelismul structurilor si actitatilor
administratiei rezultand folosirea mai rationala a resurselor.
2.criteriul simplificarii. Presupune inlaturarea si combaterea supraaglomerarii din structura si activitatea
administratiei publice. Este de 2 feluri:simplificare in sens organizatoric insemnand diminuarea
numarului de componente intregate in structura administratiei publice sau locale( ex
restructurarea unor ministere). Simplificarea functionala care vizeaza direct viteza si eficienta
mecanismelor administratiei sau inbunatatirea procedurii administrative

3.Criteriul rationalizarii. Se refera la factul ca administratia trebuie sa aiba aptitudinea de a gestiona

rational mijloacele de care dispune in vederea obtinerii celui mai bun raport costuri- obiective.

4. criteriul randamentului sau al eficientei.acest priteriu priveste direct eficienta unei activitati
administrative urmarindu-se realizarea prompta a sarcinilor cu mijloace rationale , aspect ce evidentiaza
factorul timp in ecuatia functionarii optime a administratiei.concret de intervalul de timp necesar
derularii procedurilor administrative depinde gradul de satisfacere al cetatenilor.putem distinge astfel o
administratie lenta de una eficienta.

5criteriul unitatii si valorii sociale

SARCINILE PE CARE ADMINISTRATIAPUBLICA URMEAZA SA LE REALIZEZE DIFERA IN FUNCTIE DE MAI

MULTI FACTORI PRINTE CARE SE NUMARE NIVELUL DE DEZVOLTARE AL TARII ,CERINTELE SOCIALE DAR SI
ETAPA ISTORICA IN CARE SE GASESTE TARA.

VI
PRIN STRUCTURA SE INTELEGE FELUL IN CARE SE REALIZEAZA ACTIVITATEA ADMINISTRATIEI PUBLICE.
In stiinta administratiei notiunea de structura este echivata cu ce de organizare .
Structura aparatul administrativ este formata din

Centralizarea concentreaza ansamblul sarcinilor administrative din teritoriul national la nivelul statului
sarcini a coror indeplinire si-o asuma printr-o structura administrativa ierarhizate si
unitara.centralizarea imoplica o stansa dependenta a autoritatilor publice locale fata de autoritatea
centreala, prin numirea de catre acestea a autoritatilor administratiei publice locale.centralizarea
administratiei publice inseamna pe plan organizatoric subordonarea ierarhica a autoritatilor locale fata
de cele centrale, iar in plan functional emiterea actului de autoritatea centrala si executarea lui de catre
cele locale.

Centralizarea imbraca 2 forme cea a concentariii si deconcentrarii administrative

1.concentrarea administrativa . acest sistem de organizare ignora realitatile concrete din

UAT,care pot genera in timp tensiuni

2. deconcentrarea administrativa consta in largirea sferei de atributii a serviciilor si agentilor

autoritatii centrale de la nivel local( transferarea puteriii de decizie a puterii centrale la catre
reprezentantii sai locali mentinanduse totodata si stansa dependenta si subordonare).

Avanajele centralizarii

 Economisirea ansamblului resurselor administratiei ( datorita polanificarii si organizarii riguroase

la nivelul central.)
 Coordonarea superioara a structurilor administrative pe care organul central le subordoneaza
 Favorizarea tratamentului egal si nediscriminatoriu in furnizarea serviciilor publice gestionate de
structurile administratiei de stat.

Dezavantajele sistemului de centralizare

 Arhitectura complexa a administratiei statului

 Timpul extrem de lung necesar derulari procedurilor administrative pana la luarea deciziei
 Negarea oricarei tentative de a solutiona si de a decide asupra unor probleme de nivel local

Descentralizarea semnifica acea organizare care admite colectivitatilor umane (sau serviciilor publice) sa
se administrese singure sub controlul statului , care le atribuie personalitate juridica ,si le permite
construirea unor autoritati proprii.este un regim administrativ opus de centralizare. In acestv regim
autoritatile locale nu mai sunt subordonate ierarhic celor centrale, ci au o anumita autonomie.
Descentralizarea administrativa reprezinta recunoasterea personalitatii juridece a UAT.

Descentralizarea are 2 forme

 Descentralizare teritoriala administrativa carepresupune existenta unei comunitati de interese

intre cetateni unei UAT si recunoasterea colectivitatii locale ca si dreptulacesteia de a-si rezolva
problemele locale
 Descentralizarea tehnica desemneaza acordarea unei anumite autonomii unui servici public
determinat caruia i se confera personalitate juridica

Avantajele descentalizarii

 Gestionarea prin interese, activitatea autoritatilor locala se va axa prioritar pe satisfacerea

nevoilor specifice comunitatii
 Facilitarea adaptarii sau inovarii
 Proximitatea si rapiditatea procesului decizional
 Caracterul democratic al descentralizarii
 Eficienta descentralizarii
 Dezavantajele descentralizarii

 Prezinta un anumit riost pt unitatea natiune

 Poate sa agravaze inegalitatiile intre colectivitatile teritoriale
 Se favorizeaza anumite particularitati locale in detrimentul intereselui general
 Eficacitatea actiunii administrative este redusa adesea datorita neprofesionalizarii alesilor locali

VII
Trasaturile carcateristice psihologiei functionarului
Atitudinea . inclinarea de a actiona sau reactiona intr-un fel.
Comportamentul. modalitatea de actiune ori conduita a unei persoane
Moralul . exprima modul concret in care acestia interpreteaza situatia in care se gasesc (
optimist /pesimist
Factorii care explica psihologia
Varsta/vechimea in functie/pregatirea profesionalaobtinuta in cardrul unuversitatilor
Analiza relatiilor conducatorilor cu functionarii pb din subordine a dus la distinctia a 2 tp de
conducere autocrata si democrata
Conducator autocrat epite ordine si insista ca oamenii sa i se supuna
Conducator democrat nu emite ordine pana nu se consulta
Conducatorii eficienti sunt caractefizati de folosirea timpului si organizarea rationala a
programului.
Functionarii publicci de executie prin recutare sau selectionare prin metoda consurs

IX Metode de cercetare

Principalele metode care pot fi folosite in cadrul perfectionarii oraganizarii si functionarii autoritatilor
din administratia publica sunt:

1. Metoda analitica acesta metoda se caracterizeaza prin observarea faptelor si folosirea datelor
pe care cercetatorii intr-o anumita ordine :stuctura (pt date certe se poate folosi actul norma-
tive de infiintare ,organigrama etc) si posturile( numarul total de posture , atributiiile ce revin
functionarului public conform fisei postului. O analiza atenta impune a fi facuta si asupra mijlo-
acelor materiale mobile si immobile dar si mijloacelor financiare
2. Metoda critica . rezultatele obtinute cu prilejul etepei analitice vor fi interpretate critic tinandu-
se cont de mai multe criterii
 Utilitatea autoritatii administratiei publice si a activitatii ce o desfasoara
 Eficienta
 Timpul
 Optimizarea factorilor ambienti si a relatiilor umane

3. Metoda interviului.luarea de interviuri mai intai a conducerii apoi a altori functionary pb de ex-
ecutie dar cu posture importante in structura org
4. Metoda sintezei . are la baza elementele cercetarii analitice si a celei critice si dacele din intervi-
uri. Este facutA DE FUNCIONARI specializati. .in aceata etapa sunt analizate problemele care
privesc coordonarea.
 5. Metoda experimentala

Decizia administrativa reprezinta o manifestare de vointa a administratiei , premergatoare unei actiuni

sau inactiuni ,prin care se opteaza pentru o varianta in vederea realizarii unui scop.

Fundamentul unei decizii implica urmatoarele conditiiȘ

 O alegere intre mai multe posibilitati

 Alegerea sa fie constienta , precedata de o deliberare
 Alegerea trebuie sa aiba nunul sau mai multe scopuri
 Alegerea trebuie sa conduca la actiune

decizia semnifica un raport intre intelegere si vointa

Intelegerea insemna a concepe ,a judeca . intelegerea se realizeaza dupa anumite procedure de de-
liberare

Deliberarea cuprinde 3 etape

 Determinarea obiectivului deciziei ce urmeaza a fi luata

 Analiza subiectului deliberarii
 Formularea propunerilor de masuri

La deliberare participa 2 categorii de personae

 Persoanele care analizeaza problema si fac propuneri sau avizeaza (participare indirecta
 Persoanele care participa direct la luarea deciziei

Vointa este impulsul care determina omul sa actioneza intr-un animit sens, sa treaca de la intentia de
actiune la actiunea in sine.

Vointa se distinge de intelegere prin responsabilitatea pe care o antreneaza, ea implicand si anumite

riscuri ce se pot concretizain unele esecuri prectic in neatingerea scopului propus.

Cele 2 eelemente nu se situeaza in acelasi plan .intelegerea face apel la judecata ,iar vointa tine de ca-
racterul persoanei . de aceea cele 2 elemente trbuie sa se succeada logic astfel incat deliberarea sa
preceada vointa intr-o decizi bine fundamentata, iar vointa sa se bazeze pe intelegere.

Factorul timp este foarte important pentru decizia administrativa in raport cu cele 2 elemente in-
telegerea si vointa si cu cerintele etapei in care traiesc oamenii

Exista un timp oportun in care decizia trebuie luata ,adoptata sau emisa.

Clasificarea deciziilor

1 Dupa importanta lor.

1.1 Decizii ierarhic superioare.

1.2 Decizii ierarhic inferioare

2 Dupa gradul lor de generalitate

2.1 Decizii cu caracter general si impersonal

2.2 Decizii individuale

3 dupa gradul libertatii de apreciere

4 dupa masura cunoasterii probabilitatii efectelor

4.1 decizii luate in conditii de certitudine

4.2 deciziiluate in conditii de risc

4.3 conditii luate in conditii de incertitudine

5 decizii spontane si decizii pregatite

6 decizii programate si neprogramate

7 dupa gradul lor de angajare

decizii strategice,decizii tactice,operationele

Caracteristicile deciziei administrative

 colegialitatea . decizia are un character colegial ea fiind rezultatul unei munci complexe in echipa

 Coerenta. Decizia se caracterizeaza prin coerenta sa. Se intemeiaza pe decizii anterioare si induce
catre alte decizii viitoare. decizia adm reprezinta o punte de legatura intre trecut si viitor

 Autoritatea. Decizia este inseparabile de relatia cu autoritatea . aceasta consta consta in compen-
tenta de a emite decizii.

 Formele. Formalismul reprezinta garantia ca in activitatea Adm pb sunt respectate principiile ca asig-
ura respectarea drepturilor fundamentale de catre administrator

 Dreptul.este celk care delimiteaza competentele autoritatilor adm pb si le precizeaza conditiile pt

care actul adm sa fie valabil sis a praduca efecte juridice.

 Timpul.exprima dinamica deciziei adm si reprezinta intervalul intre primirea si executarea sarcinilor .

Etapele elaborarii deciziei

 Initierea deciziei .vine din exteriorul administratiei si este in primul rand rezultatul presiunilor
grupurilor de presiune .In al doilea rand initiative deciziei apartine autoritatilor executive (
guvernului) ca urmare a unor obiective regasite in programul de guvernare.in altreile rand cetatenii
mai au drepot de initiative prin exercitarea dreptului de vot de petitionare.

 Elaborarea deciziei. O constituie pregatirea proiectului de decizie care cuprinde urmatoarele etape

1. Determinarea obiectivului deciziei( stabilirea scopului)

 2. Documentarea sau informarea

3. Analiza materialului documentat ( consta in interpretarea si plucrarea datelor)

4. Elaborarea proiectului de decizie ( cu o varianta sau mai multe)

 Adoptarea deciziei.in acesta faza deliberarea se va finaliza prin adptarea deciziei conform procedurii
si cu majoritatea legala ceruta prin vot

 Executarea deciziei decizia administrativa este un act ce nu poate devein o realitate decat daca e ex-
ecutata.

 Efectele deciziei adm. Efectele directe .un prim effect pe care il constatam este clarificarea
problemei dezbatute , incheierea discuriilor si rezolvarea problemelor de comportament.

Efectele indirecte se intreapta catre cei care emit sau adpta decizii ( adm pb, si desigur asupra ce-
tatenilor.