LV1) From Utopian and Realistic to Transformative

Planning
Peter Marcuse

 Directii de cercetare

Abordare Abordare
planificatoare
legislativa
Berkeley-1975 PhD -
Yale-1952 -Facultatea Program federal de
de Drept resedinte
•Justitie sociala •Program al Universitatii
•Planificare in domeniul - asistenta tehnica
public •Etica profesionala in
planificare

Politica locala
Presedinte L.A. City
(Waterbury, CT) Planning Council
•Resedinte accesibile •U.C.L.A.- program de
planificare, cu influente
politice

Coasta de Est &

Abordare
Internationala

Columbia University-
program planificare
Ford Foundation - tur al
dezvoltarilor imobiliare
in Germania

Planificare pe termen
indelungat
( Germania de Est ;
Africa de Sud

Planificarea - accent
asupra mediului
rezidential
  Provocari & solutii

Peter Marcuse este descris inca din deschiderea biografiei ca avand

apogeul carierei in planificare urbana la varsta inaintata, dar aportul adus
acestei stiinte, cu influente legislative, usor politice, este considerabil.
Viziunea sa a produs schimbari importante in abordarea si realizarea
procedurilor, setarea obiectivelor principale si impunerea unui cod etic al
planificatorilor.

Provocarea initiala, dictata de telul impus de a avea un impact asupra

umanitatii, este reprezentata de perioada anilor 70 , cea a
dezindustrializarii si relocarii industriei metalelor neferoase ( alama). Din
perspectiva de avocat, Peter Marcuse a sustinut dreptul la resedinte
accesibile, a avut un rol semnificativ in stabilirea unor parteneriate si
programe sociale: „Freedom Summer”; „Lawyers Constitutional Defence
Committee” si „New Opportunities for Waterbury”. Fiind instituit intr-o
pozitie din comisia de planificare urbana, Marcuse a devenit atras de
acest subiect, combinat cu interesul in drepturile civile si problema
resedintelor, si a decis sa se inscrie in programul de planificare al
Universitatii din California- Berkeley, Departament al Planificarii Urbane
si Regionale, unde a reusit sa obtina doctoratul in 1975.

A doua parte a carierei lui Peter Marcuse a fost concentrata asupra

Programului Federal al Resedintelor, unde acesta a incercat sa schimbe
modul de obtinere a unei locuinte, sugerand o directie a pietei de
inchiriere ce conduce spre o structura generatoare de oportunitati -
achizitie de proprietate pentru familii cu venit redus. Participand in
campania electorala a primarului Tom Bradley, Marcuse a reusit sa isi
indeplineasca atributii in cadrul Los Angeles Planning Commision cu
impact asupra directiei sociale a planificarii urbane.

Perioada urmatoare asasinarii presedintelui J.F. Kennedy este citata

de Marcuse ca fiind „participarea maxim fezabila a clasei sociale
inferioare”, acesta incercand sa se distanteze de abordarea tehnica, ce
are ca scop final perfectiunea procedeului in sine. Marcuse aproba
planificarea ca fiind un instrument catre o societate imbunatatita, fapt ce
a dat startul elaborarii unui cod etic, ce impune planificatorilor luarea de
decizii pe termen indelungat, sustenabile din punct de vedere tehnic,
legislativ dar si ecologic.

Intoarcerea pe coasta de est si numirea lui Marcuse in functia de

membru al Consiliului 9 Manhattan, parte constituenta a sistemului de
planificare a New York-ului, marcheaza o noua tendinta in planificare.
Dupa contactul avut cu metodele si procesele caracteristice dezvoltarii
imobiliare in Europa , Marcuse realizeaza faptul ca partea tehnica a
planificarii are impact doar pe termen scurt, mai importanta fiind latura
sociala a planificarii. Impunand existenta unor planificatori cu principii,
Marcuse propune optiuni pentru „Transformative Planning” dorind sa
exemplifice necesitatea unei analize a „ce se poate face acum” si „ ce va
trebui sa se faca in viitor”. Cea mai reprezentativa dintre optiuni este
organizarea unui fond comun al proprietatii ( CLT) – acesta ar avea efect
imediat asupra ipotecilor si cazurilor de evacuare.

Marcuse a fost marcat de relatia intre explorarea teoretica, a predarii

„despre” planificare si partea practica, a „ ce se face” in planificare,
concluzionand ca acestea de multe ori sunt pe cursuri paralele, fara un
punct comun. Acesta a fost constient de natura politica a planificarii si
datorita implicarii personale a reusit sa atraga atentia asupra justitiei
sociale, lasand in urma un cadru legislativ bine pus la punct si care ofera
oportunitati egale.

LV2) Profil statistic actual al Bucurestiului

1. Care sunt cele mai importante 3 tendinte, observabile dintr-o

perspectiva statistica, care caracterizeaza Bucurestiul in ultimii 10
ani?

a) Declin al fortei de munca;

b) Scaderea populatiei;
c) Cresterea suprafetei locuibile.
 Populatie
2180000
2160000 POPULATIA DUPA DOMICILIU
2140000 LA 1 IANUARIE
2120000
2100000
2006 2008 2010 2012 2014 2016

Autovehicule
1200000
VEHICULE RUTIERE
1000000 INMATRICULATE IN
CIRCULATIE LA SFARSITUL
800000 ANULUI
600000
2006 2008 2010 2012 2014 2016

1000
Sporul natural
0
POPULATIA DUPA DOMICILIU
-1000
LA 1 IANUARIE
-2000
-3000
-4000
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Suprafata locuibila
45000
SUPRAFATA LOCUIBILA
40000 EXISTENTA LA SFARSITUL
ANULUI [KM2}
35000

30000
2006 2008 2010 2012 2014 2016

Forta de munca
1014000

1013500
POPULATIA ACTIVA CIVILA

1013000

1012500
2006 2008 2010 2012 2014 2016
 2. Care este cea mai mare provocare cu care se va confrunta
Bucurestiul in urmatorii 10 ani? De ce?

Municipiul Bucuresti este in prezent intr-o dezvoltare fortata de

incercarea de a reveni pe harta capitalelor importante, insa aceasta are o
nota haotica cu privire la structurile vechi.
Avand o istorie de 559 de ani, orasul contine biserici si cladiri
construite in urma cu sute de ani, in jurul carora au fost ridicate complexe
rezidentiale, comerciale sau chiar componente de infrastructura rutiera.
Cadrul legislativ neadecvat face posibila repetarea cazurilor precum
cel al Bisericii Italiene, inconjurata de blocuri de locuit, si a ruinelor de pe
Splaiul Independentei sau cele de pe insula Lacul Morii. Solutia optima ar
consta in renovare cladirilor si revitalizare zonelor centrale in detrimentul
extinderii laterale a orasului. Alternativa poate fi chiar incorporarea unei
structuri noi pe scheletul deja existent ( Metropolis Center; Beraria H ).
Locatia geografica nu prezinta riscuri ridicate de calamitati naturale,
dar luand in considerare istoria ultimilor 50 de ani, Bucurestiul a fost
afectat de furtuni puternice si cutremure. Un seism similar celui din 1977
ar avea consecinte mult mai grave, luand in considerare numarul
cladirilor incluse pe lista de risc seismic, unde figureaza 179 de cladiri
incadrate in clasa I de risc seismic – pericol public, 177 imobile incadrate
in clasa de risc seismic I si 307 incadrate in clasa II.
Pentru a reveni la Gloria “Micului Paris”, sustin faptul ca Bucurestiul
are nevoie de a dezvolta spatiul ocupat de cladirile vechi, in unele cazuri
chiar structurile propriu-zise.
 3. Se confrunta in momentul de fata Bucurestiul cu o problema a
locuirii? De ce?

Bucurestiul a devenit un pol urban important din punct de vedere

industrial, educational si social, iar cerinta pentru constructii imobiliare a
fost intalnita de numarul mare de dezvoltatori autohtoni si straini.
Analizand graficul aferent suprafetei locuibile se poate evidentia rata
cresterii acesteia in pofida evolutiei descrescatoare a numarului de
persoane..
Dezvoltarile imobiliare au permis migrarea si integrarea in societatea
urbana a persoanelor din provincie, insa tranzitul intra-urban este afectat
de lipsa unei magistrale de metrou complete, de starea parcului auto al
RATB-ului precum si de necesitatea modificarilor rutelor de transport.
Insuficienta benzilor destinate biciclistilor face doar sa accentueze starea
actuala a strazilor interioare, a caror numar de kilometri nu a crescut in
ultimii 10 ani(1).
Problema locuirii tipica Bucurestiul este asadar generata de
infrastructura rutiera (subdimensionata si prost intretinuta) si sistemul
invechit de transport in comun.

(1)
Tempo-online - Lungimea drumurilor publice, pe categorii de
drumuri, tipuri de acoperamant, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si
judete
 Sisteme si modele europene de
planificare spatiala

Metode si instrumente inovatoare

de proiectare si de planificare
urbana si teritoriala

Student: Anton Andrei Daniel

Dezvoltare teritoriala inteligenta
2017-2019