Sunteți pe pagina 1din 21

1.

Introducere în învăţământul bazat pe web


Utilizarea noilor TIC facilitează tranziţia de la modelul tradiţional al instruirii în
clasă la o mai mare personalizare a conþinutului ºi un mai mare
control al celui care învaþã asupra procesului instruirii.
Este de asemenea vizibil faptul că utilizarea noilor TIC faciliteazã stabilirea
de noi relaþii între instituţii, profesori, comunitate, locul de muncă, familie şi
persoana care învaţă. Balanţa globală a educaţiei s-a schimbat de la o
abordare pedagogică închisă, încredinţată instituţiilor, şi strâns controlată de
profesor, cu studenţi pasivi şi implicare minimă a părinţilor şi comunităţii, la
una care este deschisă, transparentă, integrată în societate, care susţine
iniţiativa studentului, facilitând colaborarea, cererea / întrebarea, interogarea,
competenţele - deprinderile personale şi învăţarea continuă.
Plasând studentul în centru acestei noi paradigme a instruirii, se întrevede o
schimbare de accent în educaţie de la conþinut (content-based learning) la
contextul învãþãrii ( context based learning).
În aceste condiţii, cel puţin două
direcţii de acţiune majore se impun cu necesitate pentru saltul calitativ la o
alternativă performantă:
Prima se referă la necesitatea unei construcţii teoretice care să
ofere fundamentul pentru utilizarea noilor tehnologii în educaţie şi
construirea unui mediu educaţional eficient;
A doua, se referă la rolul, atribuţiile şi competenţele profesorului în
contextul specific al noului mediu tehnologic – prin prisma poziţiei
particulare a acestuia, de pivot al unui sistem de învăţământ
deschis şi/sau la distanţă.

1.1 ITC în educaţie


1.4 ICT: The Sixth Language (Robert Logan)
1. Natural Language (speak and listen)
2. Literacy (read and write)
3. Mathematics
4. Science
5. Computing and Computer Programming
6. Information Technology and Internet
You can add and delete items to suit your own view of ICT in education.
3.2.1. Connectivity
ICT has facilitated the development of a Global Digital Library as well as other
huge databases that are in routine use.
ICT aids to communication among people and machines are growing rapidly.
Increased educational emphasis on understanding and on library research skills, as
compared to rote memory.
3.2 2. Information Appliances
We are still in the early stages of a megatrend toward computers becoming
invisible -- much like electric motors being built into all kinds of appliances.
The focus will switch from learning the technology to learning to solve problems
and accomplish tasks using the appliances.
3.2 3. Effective Procedure
A detailed step-by-step set of instructions that can be mechanically interpreted
and carried out by a specified agent, such as a computer or automated equipment.
Procedural thinking includes developing, representing, testing, and debugging
procedures, and using them to solve problems and accomplish tasks.
For many years, we have been in a trend toward students learning less about the
development and use of effective procedures, and of procedural thinking.
3.2.4. Improving Human/Machine Interfaces
A "good" interface saves a lot of time and effort on the part of the user.
We all understand the significance of the development of the graphical user
interface (GUI) that includes the mouse.
We are just at the beginnings of routine use of voice and virtual reality as part of
the human/machine interface.
3.2.5. ICT as Content of Non-ICT Disciplines
Examples include spreadsheet, geographic information systems, computer-aided
design, and mathematics systems such as Mathematica and Maple.
Discipline-oriented teachers need to have an increasing amount of knowledge of
roles of ICT in knowing and doing the discipline.
3.2.6. ICT-Assisted Problem Solving
One of the most useful strategies in problem solving is breaking big problems into
smaller, more manageable sub problems.
Increasingly, ICT is a tool that can solve these sub problems -- thus, greatly
increasing the problem-solving capabilities of computer users. (This ties in with
Effective Procedures.)
3.2.7. Modeling and Simulation
One of the two winners of the 1998 Nobel Prize in chemistry was a computational
chemists.
Computer-based modeling and simulation are now a powerful aid to knowing and
doing all of the sciences as well as many other disciplines such as economics and
architecture.
3.2.8. ICT-Assisted Project-Based & Problem-Based Learning
ICT is a powerful aid to doing the work on a project or problem, and to
representing the results of this work.
PBL is an excellent aid to implementing SoTL ideas such as constructivism,
situated learning, cooperative learning, and collaborative problem solving.
3.2.9. Lifelong Learning: Anywhere, Anytime, Any Topic
New dimensions, such as distance learning, computer-assisted learning, intelligent
computer-assisted instruction, learner-centered software, and brain theory.
"Just in time" learning.
Continual learning (a routine, everyday part of one's job and life).
3.2.10. Compelling Applications
Intrinsically motivation.
Helps the user to do things s/he wants to and/or needs to do.
Empowers the user to do things that cannot readily be done without the ICT.
The spreadsheet is a great example.
Desktop publication is a great example.
Formare
Este evident că fără o pregătire prealabilă a cadrelor didactice pentru
utilizarea eficientă a TIC în educaţie, calitatea procesului de predare / învăţare
nu poate fi garantat.

CAPITOLUL 3
Cunostintele profesorului

Continutul Didactica
materiei predate materiei predate
( C) (D)

Cunostinte TIC –
tehnologice
(T)
C + D = Continut metodic al materiei
D + T = Continut didactico tehnologic
T + C = Continut tehnologic al materiei

Competenta Tehnologica
Competenţe generale

 să înţeleagă principiile şi conceptul pe care se bazează TIC;


 să cunoască atît componentele de bază hardware a calculatoarelor moderne şi a dispozitivelor
periferice cît şi funcţiile lor principale;
 să poată opera cu principalele funcţii ale sistemului de operare folosit în şcoli;
 să conecteze/unească/instaleze hardware şi resursele tehnologice create pentru utilizarea în
educaţie;
 să instaleze noi produse software şi media în special pe cele create pentru utilizare în educaţie.
Competenţa Tehnologică
 Capacitatea de dezvoltare a strategiilor de evaluare a erorilor pentru a putea face faţă problemelor
apărute în legătură cu hard- şi software în timpul utilizării TIC în clasă;
 capacitatea de apreciere a hard- şi software referitor la utilizabilitatea lor în clasă şi alegerea
corectă dintre diferite produse;
 utilizarea dispozitivelor digitale media şi a interfeţelor lor software cum ar fi CD-ROM, DVD,
camere digitale şi scanere.
 proiectarea în conformitate cu (Sau adaptarea la) părţile tehnologice ale mediului tehnologizat al
clasei. Aranjarea adecvată a părţilor tehnologice într-un mediu îmbogăţit tehnologic al clasei.
Competenţa de utilizare a instrumentelor aplicative TIC
 Capacitatea de a opera cu produse software utile la un nivel corespunzător destinaţiei lor. Cele mai
importante aplicaţii software pentru activităţi în clasă sînt:
 procesorul text
 aplicaţiile de calcul tabelar
 aplicaţiile grafice
 aplicaţiile de creare a prezentărilor
 prelucrarea datelor
 Capacitatea de localizare, evaluare, colectare şi reutilizare a informaţiei prin internet şi prin alte
canale TIC.
 Utilizarea TIC pentru toate tipurile de comunicaţie şi operarea cu dispozitivele hardware şi
software necesare pentru comunicarea cu colegii, elevii şi părinţii.
Competenţa de predare şi învăţare
 Înţelegerea generală a principalelor teorii de învăţare şi asocierea lor cu utilizarea TIC în clasă;
 găsirea unei poziţii pozitive faţă de tehnologii şi capacitatea identificării principalelor avantaje şi
beneficii ale utilizării lor în predare şi învăţare;
 cunoaşterea metodologiei speciale de folosire a TIC în diferite domenii, găsirea şi colectarea
exemplelor de o bună aplicare a lor în practică;
 identificarea şi evaluarea surselor informaţionale disponibile pentru elevi;
 identificarea şi evaluarea aplicaţiilor adecvate pentru activităţile în clasă;
 planificarea lecţiilor în conformitate cu standardele curente pentru o bună folosire a TIC în predare
şi învăţare cum ar fi:
* instruirea centrată pe elev,
* studierea în grup,
* studierea individualizată,
* instruirea proiect-orientată;
 discutarea avantajelor şi problemelor învăţămîntului la distanţă şi propria lor încercare de utilizare
a acestei metode;
 capacitatea de folosire a TIC pentru informarea şi cooperarea cu părinţii.
Competenţa de apreciere şi evaluare
 Discutarea strategiilor de apreciere şi evaluare;
 integrarea evaluării prin TIC în planurile de utilizare a TIC în clasă;
 capacitatea de decidere dacă metodele de integrare a TIC sînt convenabile;
 evaluarea surselor informaţionale utilizare de către elevi (relevanţa, exactitatea, etc.);
 determinarea criteriilor de evaluare a produselor TIC pentru piaţa educaţională;
 cunoaşterea criteriilor pentru evaluarea programelor educaţionale;
 utilizarea TIC pentru raportarea rezultatelor evaluării către elevi.
Problemele sociale, etice şi umane
 Înţelegerea şi discutarea problemelor juridice, etice, culturale şi sociale legate de utilizarea TIC în
lume;
 înţelegerea şi discutarea problemelor juridice, etice, culturale şi sociale legate de utilizarea TIC în
educaţie;
 realizarea faptului că lumea este o entitate multiculturală şi diversitatea culturală de pe internet
este o mare şansă;
 cunoaşterea principalelor probleme juridice legate de TIC cum ar fi dreptul de autor (copyright),
confidenţialitatea, securitatea datelor;
 cunoaşterea principalelor probleme sociale legate de TIC cum ar fi relaţii gender, accesul echitabil
la tehnologii, posibilităţi de angajare în serviciu, etc.;
 discutarea problemelor ergonomice şi abilitatea de perfecţionare a infrastructurii tehnologice a
şcolii din acest punct de vedere.

V. Deontologie si etica  Demonstrarea cunoasterii eticii,  Valorizarea calităţilor umane şi


profesionala echitatii si problemelor umane asumarea principiilor deontologice
privind folsirea computerelor si a profesionale.
tehnologiei  Respecta si aplica legea dreptului de
autor privind informatiile electronice
precum si accesul echitabil la informatie
 Cunoaste si aplica netiquette

VI. Cultura  demonstreaza cunoasterea istoriei si 
informatica aparitiei Internetului
 detine notiuni de cyberspatiu,
geografie a internetului si despre
societatea Internetului
VII. Cultura  detine vocabularul specific 
terminologica actiunilor si obiectelor web
 cunoaste sintaxa web
VIII. Cultura  abilitatile generale de utilizare TIC 
tehnologica
IX. Cultura  utilitatile pedagogice ale 
pedagogica a mijloacelor electronice
tehnologiei
Competenţa didactico tehnologica

Abilitati tehnologice Teme Aplicatii didactice


1. Cadrul didactic este Gestiunea informatiei create Cadrul didactic realizeaza o
capabil sa utilizeze structura arborescenta de
sistemul Windows si subfisiere dedicate
operaţiile de gestionare a principalelor teme ale
fişierelor pentru obiectului de predare
crearea unei clasificate pe ani de studiu,
structuri de date proiecte didactice si planificari
utile aferente
2. Cadrul didactic Stocarea informatiei Cadrul didactic inscrie
utilizeaza elementele pe CD ROM
externe de hardware documentele scolare pe
pentru stocarea si ani de studiu pentru a
gestionarea corecta pastra avea o evidenta
a informatiei clara
3. Cadrul didactic este Procesare de date si text Cadrul didactic
capabil sa utilizeze realizeaza planificarea
operaţiile de bază în semestriala si planul de
procesarea textului şi activitati
gestionare a datelor din Cadrul didactic
foile de calcul pentru realizeaza fisiere cu
crearea de inventarul materialului
documente utile didactic sau al clasei.
actului managerial Cadrul didactic realizeaza
listele de absolvire ale claselor
4. Cadrul didactic este Aplicarea in predare a Cadrul didactic realizeaza o
capabil sa utilizeze Prezentarilor Prezentare a unei teme din
operaţiile de bază necesare materia de studiu la
pentru realizarea unei disciplina predata
Prezentări
5. Cadrul didactic este Utilizare Internet Cadrul didactic
capabil sa utilizeze acceseaza internetul
posibilităţile de căutare a pentru a se informa pe
informaţiilor si de folosire siteurile dedicate
a lor in actul de predare educatiei

6. Cadrul didactic Comunicarea cu ajutorul Cadrul didactic


estecapabil sa Internetului utilizeaza contul de mail
utilizeze modul de pentru a colabora cu
comunicare în Internet comunitatea scolara
folosind e-mail si forum europeana in realizarea
de proiecte
7. Cadrul didactic este Lucrul in limbajul HTML Cadrul didactic utilizeaza
capabil sa utilizeze suportul FrontPage pentru a
operaţiile de bază necesare realiza pagina disciplinei sale
realizării unei pagini
HTML
8. Cadrul didactic este Utilizare submeniuri AeL Cadrul didactic creeaza
capabil sa utilizeze orarul disciplinei
submeniurile aplicatiei predate şcolare,
AeL pentru introducere de introduce noi
date primare, utilizatori;

9. Cadrul didactic este Utilizarea mediilor AeL Cadrul didactic creeaza Clasa
capabil sa utilizeze Virtuala la materia predata si
mediile AeL: la nivelul de studiu dorit
„Secretariat”,
„Bibliotecă”, „Definire
organizaţie”, „Clasa
virtuală”, „Catalog”,
„Carnet de note”
10. Cadrul didactic este Crearea unei lectii si a Cadrul didactic realizeaza o
capabil sa creeze aplicatiei aferente in aplicaţie practica la materia
structura unei lecţii mediul AeL predata
interactive in suportul AeL

CURRICULUMUL PROGRAMULUI DE FORMARE

MODULUL I
Un trunchi comun compus din:
1. Psihologia educatiei (2 ore de curs si 2 ore de seminar, timp de un semestru)
End-users in today’s digital world have to utilize a variety of information and communications
technologies (ICT) to perform basic daily tasks. In fact, during the same day a typical North
American end-user would utilize office applications for word processing, spreadsheet, and
presentations,
as well as mobile applications and internet applications (email, forums and chat), many
of which have been designed with significantly different interfaces. Information systems
managers,
designers and software developers need to understand how end-users adapt to the ever changing
environment of the ICTs and how they interact with them. End-users’ performance and
acceptance
of new ICTs usage depends strongly on various constructs mainly computer skill, beliefs
and self efficacy.
It is recognized that acceptance of a new ICT is dependent
on behavioral and personality traits such as perceptions, attitudes, openness to
experiment or ones
willingness to simply try new things.
Five Factor Model Eysenck Cattell's five MBTI
higher-order factors

Neuroticism Neuroticism Anxiety --


http://wik.ed.uiuc.edu/inde http://en.wikipedia.org/wiki/
x.php/Neuroticism Anxiety
Extraversion Extraversion Extraversion Extraversion-
http://en.wikipedia.org/wik http://www.similarminds.co Introversion
i/Extraversion m/types/extraversion.html http://fr.wikipedia.org/wi
ki/Introversion_et_extrav
ersion
Conscientiousness Psychoticism Self-control Judging-Perception
http://en.wikipedia.org/wik http://www.personalityrese
i/Conscientiousness arch.org/papers/porzio.htm
l
Agreeableness Toughness/Will? Feeling-Thinking

Openness to Experience Independence Intuition-Sensing

2. Pedagogie I (Fundamentele Pedagogiei,


3. Teoria si metodologia curriculumului) (2 ore de curs si 2 de seminar, timp de un semestru)
http://www.uvt.ro/pir/TEORIA_CURRICULUM.pdf
3. Pedagogie II (
Teoria si metodologia instruirii,
http://www.cnaa.acad.md/nomenclature/pedagogy/130002/
http://www.uvt.ro/pir/id_sem1/ip4.pdf

Teoria si metodologia evaluarii) (2 ore de curs si 2 de seminar, timp de un semestru)

4. Didactica predarii specialitatii (2 ore de curs si 2 de seminar, timp de un semestru)


5,6. Practica pedagogica (pe durata de doua semestre)
Curriculum optional.
7,8. Studentii aleg dintr-un pachet de discipline optionale, cel putin doua. (1 ora de curs si
2 ore de seminar, timp de un semestru)
Evaluare finala – Portofoliu didactic

MODULUL II
Un trunchi comun compus din:
1. Didactica ariei curriculare (2 ore de curs si 2 ore de seminar, timp de un semestru)
2. Managementul clasei (2 ore de curs si 2 ore de seminar, timp de un semestru)
3. Consiliere si orientare (2 ore de curs si 2 ore de seminar, timp de un semestru)
4. Instruire Asistata de Calculator (2 ore de curs si 2 ore de seminar, timp de un semestru)
Curriculum optional.
5,6. Studentii aleg din doua pachete de discipline optionale, cel putin doua. (2 ore de curs
si 1 ora de seminar, timp de un semestru)
Evaluare finala – Proiect
7. Stagiul de practica pedagogica (pentru cei care nu au functionat in invatamant)

Tehnologia informatiei
PREZENTARE GENERALA
Aspecte generale
În conditiile în care România se îndreapta spre integrarea europeana si, concomitent,
spre societatea bazata pe cunoastere, domeniul TEHNOLOGIA INFORMATIEI capata o
importanta care nu are nevoie de prea multe argumentari.
Utilizarea eficienta si versatila a mijloacelor si instrumentelor specifice oferite de
catre progresele extrem de rapide ale tehnologiei informatiei si a comunicatiilor devine la
fel
de importanta – desi la o alta scara – precum alfabetizarea. Nu întâmplator se vorbeste
despre „digital literacy” („alfabetizarea” în domeniul TIC). O persoana incapabila sa
utilizeze
un calculator sau lipsita de abilitatile de a manipula coerent si dezinvolt informatia si
mecanismele de transmitere, receptie, pastrare, securizare a acesteia va avea un handicap
greu
de înlaturat.
Este un adevar incontestabil ca educatia în general si cea în domeniul TIC în special
se primeste în scoala. În consecinta, devine nu doar o necesitate, ci o obligativitate
alaturarea
la bagajul clasic de cunostinte si competente cu care absolventii unei forme de
învatamânt îsi
continua studiile sau pasesc în viata a elementelor minim necesare privind TIC.
Pentru ca absolventii scolii sa fie pregatiti pentru a se confrunta cu provocarile
societatii bazate pe cunoastere, profesorii acestora trebuie, la rândul lor, sa se
familiarizeze,
si, mai mult, sa devina fluenti în manipularea mijloacelor TIC.
Domeniul TEHNOLOGIA INFORMATIEI îsi propune mai mult decât a îmbogati
arsenalul de competente ale celor ce se înscriu la cursuri si primesc diploma de absolvire
cu
acele instrumente necesare predarii TIC în învatamântul preuniversitar. Domeniul îsi
propune pregatirea pentru societatea bazata pe cunoastere a profesorilor pentru ca, la
rândul
lor, acestia sa îsi poata instrui la nivelul cerintelor prezente si de viitor, elevii cu care
lucreaza.
Proiectul pentru învatamântul rural a aparut din necesitatea specifica de a avea un
program de formare profesionala pentru cadre didactice din învatamântul preuniversitar
care,
desfasurându-si activitatea în mediul rural, sunt nevoite sa predea discipline diferite de
cea
pentru care au obtinut calificarea universitara (adeseori din arii curriculare diferite).
Pornind de la acest obiectiv, a fost creat prezentul program de formare în domeniul
tehnologiei informatiei, pentru persoane care predau disciplina TIC având diploma
universitara
din alt domeniu de specialitate. În conformitate cu strategia generala a proiectului, s-a
stabilit
o durata a studiilor de 3 semestre, reducerea în raport cu studiile normale fiind justificata
de
formarea profesionala dobândita prin studiile anterioare.
În strategia de creare a acestui program de formare în domeniul TIC am avut în
vedere însa ca el sa fie operant si util nu doar pentru situatii de conjunctura (ca cea
existenta
în prezent în învatamântul rural), ci sa constituie o forma de învatamânt cu o
aplicabilitate mai larga.
Acest deziderat decurge din doua motive întemeiate. Pe de o parte, nevoia de a dobândi o
calificare profesionala diferita de cea abordata initial poate surveni des în viata si nu este
legata numai de mediul rural. Obtinerea unei a doua diplome poate conferi adaptibilitate
si
oportunitati profesionale usor de înteles într-o societate în care învatarea se extinde pe
întreaga perioada de viata activa. Pe de alta parte este de asteptat ca universitatile sa nu
fie de
accord sa implementeze o forma de învatamânt conjuncturala, acordând totodata diplome
cu
valabilitate generala.
La aceste elemente de principiu în constructia prezentului program de formare
profesionala se adauga implementarea metodelor specifice învatamântului la distanta.
Prezentul
program este conceput astfel încât sa poata utiliza cât mai eficient facilitatile moderne de
comunicare, metodele de învatare interactiva si acordarea posibilitatilor de autoverificare
si
Tehnologia informatiei
3
verificare a competentelor dobândite atât pe parcursul studiului cât si la încheierea
fiecarei
discipline.
C ompetente generale de specialitate
La absolvirea programului de formare, beneficiarii vor dobândi urmatoarele competente
generale de specialitate:
- Identificarea tipurilor de date si a procedurilor caracteristice noilor tehnologii
informationale si comunicationale
- Selectarea si utilizarea softurilor adecvate pentru rezolvarea unei varietati de probleme
- Stocarea, prelucrarea si transmiterea unei varietati de mesaje utilizând noile tehnologii
informationale si comunicationale
- Accesarea rapida a unor surse variate de informatie
- Optimizarea comunicarii prin realizarea unei selectii pertinente a informatiilor
semnificative si utile unui scop
- Manifestarea unui comportament de utilizator al tehnologiilor informatiei si comunicarii
în consens cu valori pozitive etice si estetice
Competente didactice
În cadrul acestui program de formare sunt vizate urmatoarele competente didactice:
_ Proiectarea activitatii didactice pe baza unui set de algoritmi în functie de abilitatile
grupului tinta
_ Organizarea si monitorizarea on-line a unor activitati eficiente la clasa
_ Structurarea unor strategii didactice care sa asigure accesul elevilor la tehnologiile
informationale si comunicationale prin formarea unor deprinderi de operare elementara
_ Folosirea unor modalitati de evaluare asistata de calculator pentru a înregistra progresul
în învatare
_ Monitorizarea elevilor în rezolvarea unor probleme ale comunitatii
_ Promovarea în cadrul scolii ca organizatie care învata a tehnologiilor informationale si
comunicationale si a unui comportament etic adecvat
Pregatirea profesionala prin cursuri de didactica
În cadrul acestui program de educatie la distanta s-a optat pentru un pachet didactic ce
ofera un ansamblu structurat de cursuri centrate pe construirea si dezvoltarea unor
competente profesionale eficiente în practica. Cursurile de didactica vizeaza construirea
unui
set de competente aflate la confluenta dintre competentele de specialitate si practica
didactica.
În timp ce cursurile clasice de metodica urmareau aplicarea teoriilor instruirii si evaluarii
la fiecare disciplina, didactica vizeaza construirea unui mod de predare care conduce la
formarea la elevi a unor achizitii specifice fiecarui domeniu de cunoastere. Profesorul
învata
didactica TIC (adica îsi însuseste acele competente necesare în profesia pe care o va
practica)
prin intermediul achizitiilor de specialitate pentru a forma la elevi un mod de gândire
specific
tehnologiei informatiei. Acest mod de gândire include si perspectiva pentru învatarea pe
parcursul întregii vieti.
Competentele didactice au fost construite prin aplicarea specificului procedural al TIC
la operatiile didactice de baza: proiectare, organizarea clasei, evaluare, transfer. În acest
mod,
pe baza valorificarii didactice a achitiilor de specialitate, se dezvolta un profesor de
calitate,
capabil sa faciliteze elevilor sai învatarea domeniului respectiv. Mai mult, cursurile de
didactica urmaresc consolidarea si aprofundarea achizitiilor din pachetul de specialitate:
Tehnologia informatiei
4
didacticile utilizeaza concepte, proceduri, competente de specialitate si le transfera în
planul
practicii la clasa, oferind oportunitati de rafinare a diverselor tipuri de cunostinte de
specialitate si mobilizându-le în contexte noi. Astfel, cursurile de didactici dau o
deschidere
spre aplicarea în practica a cursurilor de specialitate. Totodata, cursurile de didactici isi
propun revigorarea domeniului pedagogic în formarea initiala prin deschiderea acestuia
catre
perspectivele actuale în domeniul curriculumului si al evaluarii.
Didacticile propun o metodologie noua, care reflecta la nivel de proceduri aplicabile în
mod direct conceptele vehiculate în curs. Cursantul este invitat sa experimenteze acele
metode despre care învata si pe care urmeaza sa le foloseasca în scoala. În acelasi spirit,
modalitatile de evaluare propuse ofera cursantilor un feed back eficient al achizitiilor
personale în învatare, precum si oportunitatea de a descoperi si aplica în clasa metode de
evaluare adecvate – formative, transparente, obiective.
Planul cadru
Planul cadru a fost generat – asa cum s-a aratat mai sus – dupa principiul compatibilitatii
cu ciclul I al învatamântului universitar. Acesta cuprinde un numar de 12 module, vizând
materiile
de pregatire fundamentala, practic-experimentala, didactica si optionala (atât pentru
latura de
specialitate, cât si pentru cea didactica).
Orientarea întregului program are în vedere formarea unor achizitii de utilizare
eficienta a tehnologiilor informationale si comunicatiomnale. În acest scop, programul
prevede:
_ Discipline obligatorii specialitate - 5 module: Structura si functionarea sistemelor de
calcul, Mijloace de educatie asistata de calculator, Structura sistemelor de comunicatii,
Generarea si manipularea textelor, tabelelor si imaginilor, Baze de date si utilizarea
acestora
_ Discipline obligatorii didactici - 2 module: Didactica ariilor curriculare Matematica si
stiinte ale naturii si Tehnologii; Didactica tehnologiei informatiei
_ Optionale de specialitate: 2 din 3 module: Programarea calculatoarelor, Internet.
Sisteme multimedia, Realizarea paginilor web
_ Optionale didactici: 1 din 2 module: Computerul în activitatea educationala dincolo
de ora de curs; Etica si estetica în orele de TIC
P lanul de învatamânt
Principiile formulate în planul cadru sunt transpuse într-un plan de învatamânt având
urmatoarele caracteristici :
Structura generala cuprinde esalonarea disciplinelor pe 3 semestre, sub forma unor
module (de regula de 4 ore fiecare). În fiecare semestru sunt planificate 4-5 module,
astfel
încât încarcarea saptamânala este de 16 ore în semestrele 1 si 2 si 11 ore în semestrul 3, la
ultimele doua semestre adaugându-se si practica pedagogica.
Incarcarea saptamânala - mai redusa decât cea din învatamântul universitar de baza –
este justificata de cresterea ponderii studiului individual. Se are în vedere punerea la
dispozitia cursantilor, pentru fiecare disciplina, a unui suport de curs astfel elaborat încât
sa
stimuleze un studiu individual cât mai substantial. Acest fapt, un privilegiu, este posibil
tinând seama de experienta cursantilor (absolventi ai unei forme de învatamânt superior)
ca
si de motivatia superioara a acestora. În acelasi timp, este temperata tendinta de exagerare
în
acumularea, detalierea si aprofundarea unor cunostinte care ar conduce la depasirea
competentelor vizate de ciclul I universitar.
Tehnologia informatiei
5
Succesiunea disciplinelor în planul de învatamânt a fost planificata tinând seama atât de
criteriul corelatiei pe verticala (posibilitati cât mai bune de utilizare a cunostintelor
dobândite
în discipline anterioare, evitarea tratarii paralele a unor subiecte), cât si de echilibrarea
semestrelor (dificultatea disciplinelor, volum de munca experimentala).
Adaptarea la specificul educatiei la distanta
Studiul individual constituie – asa cum s-a mai aratat – caracteristica de baza a acestei
forme de învatamânt. Pentru a oferi cursantilor un sprijin eficient în demersul lor
individual,
sunt prevazute urmatoarele modalitati de lucru :
Suportul de curs pentru fiecare disciplina urmeaza a fi redactat astfel încât sa creeze
atmosfera unui dialog cu studentul, prezentându-i clar si atractiv obiectivele, anticipând si
raspunzând întrebarilor acestuia, oferindu-i posibilitati de testare a noilor cunostinte
dobândite. Având în vedere ca obiectivul fundamental este dobândirea de competente prin
fiecare disciplina, suportul de curs va cuprinde un numar corespunzator de exercitii,
probleme, analize de caz, care sa asigure formarea competentelor precum si
autoverificarea
privitoare la dobândirea acestora. Prin forma adoptata, se va urmari evitarea monotoniei
si
exploatarea avantajelor oferite atât de forma electronica de prezentare, cât si de cea
traditionala, pe hârtie.
Activitatile de seminar prevazute se vor desfasura, de regula, în doua perioade
compacte, pe parcursul fiecarui semestru, la sediul facultatii organizatoare sau în centre
regionale organizate de facultate. Acestea vor avea o componenta de activitate tutoriala,
constând în consilierea generala privind studiul disciplinei si exemple concrete privind
rezolvarea de probleme, abordari de teme, analiza unor cazuri reprezentative etc, precum
si o
alta componenta, constând în teme de control, care constitue baza verificarii pe parcurs a
cursantilor. Numarul de ore afectat temelor de control asigura atât raspunsul la
problemele
propuse, cât si discutarea rezultatelor si prezentarea observatiilor tutorelui la stilul de
munca
si progresele cursantilor.
Activitatile aplicative asistate se vor desfasura în laboratoarele facultatilor în aceeasi
perioada cu activitatea de seminar. În aceste activitati se include si practica pedagogica,
ce se
desfasoara în scoala.
Evaluarea se realizeaza prin stabilirea unei medii ponderate a notelor obtinute la
evaluarea continua (pe parcursul semestrului) si la evaluarea finala (examen, colocviu).
Pentru a
promova o disciplina, trebuie întrunite conditiile de a avea o nota de minimum 5 atât la
media dupa ponderare, cât si la evaluarea finala. Acest sistem este menit sa asigure
interesul
cursantului atât pentru pregatirea continua, pe parcurs, cât si pentru acumularea unor
cunostinte globale corespunzatoare, probate la evaluarea finala.
PLAN CADRU

Obligatorii de specialitate Opţionale de specialitate


Fundamente Aplicaţii 2 din 3 module
Structura şi Generarea şi
funcţionarea manipularea
Programarea calculatoarelor
sistemelor de textelor, tabelelor
calcul şi imaginilor
Mijloace de
Baze de date şi
educaţie asistată Internet. Sisteme multimedia
utilizarea acestora
de calculator
Structura
sistemelor de Realizarea paginilor web
comunicaţii
Obligatorii didactici Opţionale didactici
3 module 1 din 2 module
Didactica Ariilor curriculare
Computerul în activitatea
Matematică, Ştiinţe ale naturii şi
educaţională dincolo de ora de curs
Tehnologii

Didactica tehnologiei informaţiei Etică şi estetică în orele de TIC

Practica pedagogică 2 module


PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Semestrul 1 (30 credite)


Nr. Disciplina Reg Nr. ore Nr. Forma de
crt. curs cred evaluare
.
1. Structura şi funcţionarea sistemelor F 2C + 2L 8 Ex.
de calcul
2. Generarea şi manipularea textelor, A 2C + 2L 8 Ex.
tabelelor şi imaginilor
3. Baze de date şi utilizarea acestora A 2C + 2L 8 Ex.
4. Didactica Ariilor curriculare D 2C + 2S 6 V.
Matematică, Ştiinţe ale naturii şi
Tehnologii

Semestrul 2 (30 credite)


Nr. Disciplina Reg Nr. ore Nr. Forma de
crt. curs cred evaluare
.
1. Structura sistemelor de comunicaţii F 2C + 2L 8 Ex.
2. Mijloace de educaţie asistată de F 2C + 2L 8 Ex.
calculator
3. Didactica tehnologiei informaţiei D 2C + 2L 8 Ex.
4. Practica pedagogică 1 D 4 6 Probe
practice,
portofoliu

Semestrul 3 (30 credite)


Nr. Disciplina Reg Nr. ore Nr. Forma de
crt. . cred evaluare
curs .
1. Disciplina specialitate opţionala 1 OS 1C + 6 Ex.
(din 3) 1S+2L
2. Disciplina specialitate optionala 2 OS 1C +1S+ 6 Ex.
(din 3) 2L
3. Disciplina didactica optionala (1 din OD 1C + 1S + 4 Ex.
2) 1L
4. Practica pedagogică 2 D 4 6 Probe
practice,
portofoliu
Ex. – probă
4 scrisă de
Evaluare finală
specialitate
4 Portofoliu
PLAN DE INVĂŢĂMÂNT
Tehnologia educaţiei la distanţă

Semestrul 1 (30 credite)


Nr. ore/semestru Forma de evaluare
Nr. Nr. Ev. Ev.
Disciplina
crt. Reg. credit Tipu Cont Final
curs SI AT TC AA e l . a
1 Structura şi funcţionarea F 28 0 0 28 8 Ex. 40% 60%
sistemelor de calcul
2 Generarea şi A 28 0 0 28 8 Ex. 50% 50%
manipularea textelor,
tabelelor şi imaginilor
3 Baze de date si utilizarea F 28 0 0 28 8 Ex. 50% 50%
acestora

4 Didactica Ariilor D 28 10 18 0 6 V. 50% 50%


curriculare Matematică,
Ştiinţe ale naturii şi
Tehnologii

Semestrul 2 (30 credite)


Nr. ore/semestru Forma de evaluare
Nr.
Nr. Reg. Ev. Ev.
Disciplina credit Tipu
crt. curs SI AT TC AA Cont Final
e l
. a
Structura sistemelor de
1 F 28 0 0 28 8 Ex. 40% 60%
comunicaţii

Mijloace de educatie
2 F 28 0 0 28 8 Ex. 50% 50%
asistata de calculator
Didactica tehnologiei
3 D 28 0 0 28 8 Ex. 50% 50%
informatiei
4 Practica pedagogică 1 D 0 0 16 40 6 V. 70% 30%
Semestrul 3 (30 credite)
Nr. ore/semestru Forma de evaluare
Nr.
Nr. Disciplina Reg. Ev. Ev.
credit
crt. curs SI AT TC AA Tipul Cont Final
e
. a
Disciplina specialitate
1 OS 14 6 8 28 6 Ex. 60% 40%
optionala 1 (din 3)
Disciplina specialitate
2 OS 14 6 8 28 6 Ex. 60% 40%
opţională 2 (din 3)
Disciplina didactică
3 OD 14 6 8 14 4 Ex. 50% 50%
opţională (1 din 2)
Practica pedagogică
4 D 0 0 16 40 6 V. 70% 30%
2
Ex. – probă scrisă de
4
Evaluare finală specialitate
4 Portofoliu

Curs de Iniţiere IT şi Utilizare AeL

Modumul I: Iniţiere IT
Modulul II: Utilizare AeL

Septembrie 2005
Program de formare – perfecţionare
INIŢIERE IT şi UTILIZARE AeL

I. Argument

1. Legitimitatea programului
Situându-l pe cel care învaţă în centrul procesului didactic, pedagogia modernă,
bazată pe interactivitate, se află într-o continuă căutare de soluţii de proiectare şi de
aplicare de sisteme de formare care să autorizeze mai multă acţiune şi interacţiune în
învăţare.
Instruirea asistată de calculator este o formă interactivă şi cvasiautonomă de acces la cunoaştere
prin medierea profesorului (doar cu îndrumarea lui), bazată pe demersurile de informare şi prelucrare a
informaţiilor, pe o învăţare în ritm propriu, realizată practic, prin observare, experimentare şi descoperire,
graţie utilizării calculatorului şi tehnologiei multimedia.
Pornind de la faptul că nu există domeniu de activitate unde să nu se prelucreze şi să nu se
transmită informaţii atât în cadrul domeniului respectiv cât şi spre exteriorul lui, afirmăm că azi informaţia
este foarte preţioasă, ea trebuie stocată, prelucrată şi transmisă în condiţii care asigură corectitudine şi
exactitate, deci la nivel profesional.

1.1 Concordanţa cu politicile şi strategiile naţionale de dezvoltare a


formării continue
Informatica a pătruns astăzi în cele mai variate domenii, deci indiferent de profesia pe care o va alege un
tânăr, la viitorul lui loc de muncă în mileniul III, cu siguranţă va avea nevoie de cunoaşterea modului de utilizare a
unui instrumentar informatic. Este nevoie ca iniţierea tinerilor din toate şcolile în utilizarea calculatoarelor să se
facă la un nivel pe care îl numim azi nivel de cultură generală.

1.2 Concordanţa obiectivelor din curricula cu standardele de formare


continuă elaborate de C.N.F.P.

Obiectivele acestui program vizează formarea şi dezvoltarea competenţelor


generale şi specifice minimale necesare exercitării funcţiei didactice de profesor.
Relaţia competenţe – obiective se centrează pe:
 Utilizarea adecvată a cunoştinţelor de specialitate, psihopedagogice şi de
didactica disciplinei prin:
o Adaptarea strategiilor de învăţare la specificul ariilor curriculare
şi disciplinelor precum şi la caracteristicile clase
o Documentarea şi actualizarea permanentă a conţinutului specific
de predare
 Proiectarea şi evaluarea conţinuturilor instructiv educative prin:
o Diversificarea demersului didactiv din perspectiva
particularităţilor individuale şi de grup
o Utilizarea eficientă a diversităţii de material didactic şi
instrumente de evaluare
o Identificarea şi valorificarea tehnicilor şi instrumentelor de
măsurare şi apreciere a rezultatelor activităţii, în vederea
asigurării progresului în învăţare
 Stimularea creativităţii elevilor prin:
o Identificarea şi folosirea practicilor moderne asupra învăţării
creative
o Adaptarea unei conduite psihopedagogice pozitive necesară
învăţării creative
 Optimizarea factorilor spaţio-temporali, în vederea eficientizării
procesului instructiv-educativ prin:
o Asigurarea diversităţii condiţiilor spaţio temporale în funcţie de
specificul activităţii
o Utilizarea factorilor spaţio-temporali în scopul susţinerii
motivaţiei elevilor pentru învăţare
 Stăpânirea conceptelor şi teoriilor moderne de comunicare didactică prin:
o Utilizarea modalităţilor de comunicare în vederea otimizării şi
eficientizării procesului de predare – învăţare- evaluare.
o Diversificarea metodelor de comunicareadecvate fiecărui
eveniment al lecţiei şi tipului de lecţie
 Documentarea şi informarea permanentă din diferite surse clasice şi
moderne prin:
o Utilizarea modalităţilor de informare şi comunicare prin
însuşirea TIC
 Proiectarea şi organizarea activităţilor instructiv-educative în parteneriat
cu comunitatea prin:
o Corelarea activităţilor din curriculum formal, informal şi
nonformal cu interesele individuale
o Valorificarea potenţialului economic local în activităţile
extraşcolare
 Actualizarea continuă a cunoştinţelor profesionale şi personale

1.3 Concordanţa programului cu priorităţile de formare de la nivel


naţional şi local identificate prin analiza de nevoi

Un cadru didactic modern trebuie să se alinieze noilor cerinţe, să conştientizeze


nevoia de cunoaştere a tinerei generaţii şi să iasă vină în intâmpinarea lor prin îmbinarea
procedeelor tradiţionale de educaţie cu cele oferite de tehnologia multimedia. Platforma e-
learning AeL, instalată pe calculatoarele laboratorului informatizat din licee şi şcoli, prin
softurile educaţionale incluse, permite realizarea unei educaţii multimodale, adaptate
diferitelor profiluri intelectuale ale elevilor, pune elevul în situaţii de interacţiune mult
intensificate.

1.4 Oportunitatea programului de formare

În vederea consolidării procesului de reformă la nivel preuniversitar, Planul


Naţional de Aderare a României la Uniunea Europeana a prevăzut drept o prioritate pe
termen scurt şi mediu, dotarea a 1511 licee şi a 3228 şcoli, din totalitatea unităţilor de
învăţământ preuniversitar din România cu laboratoare informatizate şi, în strânsă corelare
cu acestea, implementarea sistemului alternativ de educaţie asistată de calculator,
realizându-se astfel un modul integrat format din calculatoare, software educaţional şi
programe de formare de resurse umane.

1.5 Descrierea grupului ţintă

Cursul AeL, propus prin aceast program, este promovat la nivel naţional şi
oferit Caselor Corpului Didactic pentru perfecţionarea cadrelor didactice, calificate,
necalificate, institutori, învăţători, educatori.
Astfel, instruirea profesorilor în utilizarea platformei AeL şi a softului
educaţional se impune ca o prioritate.

1.6 Spaţiile de desfăşurare a programului de perfecţionare

Pentru începutul anului şcolar 2005-2006, există ca prioritate maximă dotarea


CCD-urilor cu câte un laborator informatizat.

Cursul se va desfăşura în Casa Corpului Didactic, în laboratorul


informatizat.

2. Structura planului cadru

2.1 Denumirea programului

INIŢIERE IT şi UTILIZARE AeL

2.2 Scopul programului

Formarea prin cursului AeL are drept principal scop promovarea instruirii asistate de
calculator , prin utilizarea de către toate cadrele didactice a computerului în procesul de predare – învăţare
şi cel de evaluare.
2.3 Tipul programului - mediu

Cursul se desfăşoară pe o perioadă de 90 de ore de curs, activităţi practice şi


ore de evaluare: modul Iniţiere IT – 46 de ore - şi modulul Utilizare AeL – 44 de ore

2.4 Forma de învăţământ - zi

2.5 Obiectivele programului

Obiectivele generale acestui curs acoperă cele două module: modul Iniţiere
AeL şi modulul Utilizare AeL. Atingerea acestor obiective dezvoltă următoarele
competenţele:
 Utilizarea sistemului de operare Windows XP Proffesional;
 Utilizarea şi gestionarea fişierelor;
 Utilizarea unui procesor de texte;
 Utilizarea unui tabelator;
 Creare şi utilizare a unei Prezentări;
 Dezvoltarea şi utilizare a unei baze de date;
 Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând mijloacele specifice
unui sistem informaţional;
 Creare a unei pagini WEB;
 Utilizarea lecţiilor existente în Biblioteca AEL;
Crearea lecţiilor şi testelor într-un format propriu şi prezentarea lor pe platforma AEL, prin utilizarea
resurselor de tipul imagini, fişiere salvate ca pagini WEB, Prezentari PPT salvate ca pagini WEB;