SCALA DE MATURITATE SOCIALĂ (Gunzburg)

Harta de evaluare progresivă a dezvoltării sociale (I)

PAC I

Instituţia unde se face educaţia

Numele............................................... Data naşterii
Adresa.....................................................................
Data evaluării................................Făcută de.........

Scopul hărţii: Ea conferă o cuprindere vizuală a progresului în patru

arii principale ale dezvoltării sociale: Autoservirea, Comunicarea,
Socializarea şi Ocupaţia. Pe hartă (P.A.C.) sunt menţionate elementele
referitoare la abilităţi şi comportament, performanţele şi deficienţele putând
fi astfel punctate cu acurateţa. Diagrama (harta) oferă nu numai o
înregistrare vizuală a achiziţiior, dar permite şi corelarea şi stabilirea
diferenţelor de nivele de.maturaţie necesare.
Diagrama aceasta trebuie comparată cu cea anterioară. Reevaluările arată
dacă educarea reparatoare şi antrenamentul au fost eficace.
Construcţia hărţii: Performanţele sunt aranjate în ordinea de
dezvoltare a maturaţiei, ceea ce permite o cuprindere directă a nivelului de
performanţă din diferitele arii. Literele de la A la G indică secvenţa
aproximativă a stadiilor de dezvoltare în arii separate.
Marcajul: Vorbind în general, trebuie să acordăm credit informaţiei
numai dacă s-a stabilit prin observaţie că, copilul este competent într-o
anumită performanţă, elementele din ariile Autoservire şi Socializare se
referă la activităţi îndeplinite "în mod natural" şi trebuie punctate pe baza
unei informaţii furnizate. Cele mai multe activităţi în ariile Comunicare şi
Ocupaţie sunt de acelaşi fel, existând însă câţiva itemi care, în general,
trebuie să fie precizaţi prin solicitarea de a îndeplini atunci performanţa.
Referitor la aceşti itemi, activitatea poate fi îndeplinită cu rutină. Aceşti
itemi, de altfel, sunt introduşi în inventarul de performanţe prin formula
"poate să...".
Umbriţi intens toate ariile din diagramă, care reprezintă "succese",
performanţe realizate.
Performanţele care nu au fost încă realizate trebuie să fie umbrite uşor şi
indică arii în care este încă necesară educaţia şi antrenamentul. Hernii unde
nu există performanţe se lasă, nu sunt notaţi în vreun fel. Daţi credit deplin
pentru itemii care au fost înlocuiţi cu performanţe de grade superioare şi
umbriţi intens aceste arii în diagramă.
Regulat, la intevale de şase luni, trebuie făcute reevaluări.
Remarcă generală: Evaluarea pe această hartă reprezintă primul pas
vital către un program terapeutic individual, care este bazat pe diagnosticul
dificultăţilor specifice fiecărui caz. Deoarece harta PAC I identifică
abilităţile subdezvoltate pentru a se atrage special atenţia asupra lor,
evaluarea lor oferă, de asemenea, un program de învăţare pe itemi, pentru
terapia viitoare. Va fi necesar să se stabilească media de performanţe a
fiecărui caz în parte, dacă este situat deasupra sau dedesubtul baremului
social. Aceasta reiese din cooperarea cu copii handicapaţi mental de aceeaşi
vârstă. P.E.I. (indexul de evaluare progresivă) ar trebui folosit pentru
asemenea comparaţii, pentru că el indică nivelurile medii de performanţe ale
handicapaţilor mental de diferite vârste.

SCALA DE MATURITATE SOCIALĂ (Gunzburg)

Harta de evaluare progresivă a dezvoltării sociale

TREAPTA II. PAC II

Instituţia unde se face educaţia........................................

Numele............................................... Data
naşterii.........................................
Adresa.....................................................................
Data evaluării................................Făcută
de....................................................................

SCOPUL: P.A.C. oferă o imagine vizuală a progresului în cele 4

arii principale ale dezvoltării sociale: AUTOSERVIREA,
COMUNICAREA, SOCIALIZAREA, OCUPAŢIA. Precizările referitoare
la performanţele importante şi comportament sunt înregistrate în PAC,
astfel achiziţiile şi deficienţele sunt notate cu precizie. Diagrama
permite nu numai o înregistrare vizuală a nivelului actual ci în acelaşi
timp indică succesele şi lipsurile de la nivelele de deficienţă propuse.
Această diagramă trebuie comparată cu testările anterioare. Retestările
arată terapia ocupuţională şi antrenamentul dacă au fost eficace.
CONSTRUCŢIA; Este imposibil să se testeze toate performanţele
speciale ale individului şi acele parformanţe conţinută în PAC II. sunt
astfel numai „eşuntioane” ale comportumontului în ariile specificate şi au
fost grupate în trei nivele de dificultate. Ele corespund în mare la nivelul
unei eficienţe sociale asocitată cu capacitatea de a activa:
H -într-un mediu casnic / şcolar cu o eficienţă limitată.
I -într-o situaţie de muncă ocrotită.
 K -într-o situaţie de muncă obişnuită în colectivitate deschisă.
INREGISTRAREA: In general vorbim, trebuie să dăm credit dacă
individul în acest sistem de educaţie a fost observat îndeplinind
performanţa. Pentru unii itemi nu e realizabil practic să observi
performanţa respectivă şi nici să întrebi pe altul. Atunci trebuie chestionat
chiar educatul. Aceasta este permis numai pentru itemi notaţi cu Q. Dar
răspunsul celui educat poate reflecta numai cunoaşterea dar nu şi
practicarea în prezent, această procedură mai puţin sigură decât observaţia.
Totuşi dacă informaţia vine numai de la cel educat, ea poate fi indicată prin
încercuirea lui Q şi trebuiesc-punctate pe baza unei informaţii furnizate.
Cele mai multe activităţi în ariile Comunicare şi Ocupaţie sunt de
acelaşi, există totuşi cîţiva itemi care în general trebuie să fie precizaţi
prin solicitarea de a îndeplini atunci performanţa. Referitor la aceşti itemi
activitatea poate fi îndeplinită dar nu este făcută cu rutină. Aceşti- itemi
de altfel sunt introduşi în inventarul de performanţe prin formula „ poate
că ...”
Umbriţi intens toate ariile din diagramă carereprezintă „succese”
performanţe realizate.
Performanţele cure nu an fost încă realizate trebeuie să fie umbrite uşor
şi indică arii în care este încă necesară educaţia şi antrenamentul. Itemii
unde nu existe performanţă se lasă, nu sunt notaţi în vreun fel. Daţi credit
deplin pentru itenii care au fost înlocuiţi cu performanţe de grade superioare
şi umbriţi intens aceste arii în diagramă.
Regulat la intervale de 6 luni trebuiesc făcute reevaluări Remarce
generale. Evaluarea pe această hartă reprezintă primul pas vital către un
program terapeutic individual, care este bazat pe diagnosticul dificultăţilor
specifice fiecărui caz. Deoarece harta P.A.C. I identifică abilităţile
subdezvoltate pentru a se atrage special atenţia asupra lor, evaluarea lor
oferă de asemeneaun program de învăţare pe itemi, pentru terapia viitoare
Va fi necesar să se stabilească zodia de performanţă a fiecărui caz în parte,
dacă este situat desupra sau dedesubtul baremului social.
Aceasta reiese din cooperarea cu copiii handicapaţi mintal de aceeaşi
vârstă.P:E:I indexul de evaluare progresivă) ar trebui folosit pentru
asemenea comparaţii, pentru că el indică nivelele medii de performanţă ale
handicapaţilor mentali de diferite vârste.
 AUTOSERVIREA

Obiceiurile la masă

A: 1. Foloseşte lingura când mănâncă, fără să necesite ajutor.

A. 2 Bea fără să verse lichidul din pahar, ţine paharul cu o mână.
B. 18 Foloseşte furculiţa fără dificultăţi (hrana este tăiată dinainte).
D. 19 Capabil să se ajute singur pentru a-şi lua de băut.
C. 34 Se serveşte singur şi mănâncă fără să necesite ajutor.
D. 51 Foloseşte cuţitul de masă, pentru a întinde unt, gem etc.
E. 69 Foloseşte cuţitul de masă pentru a tăia fără dificultate.
F. 93 Toarnă lichide (ceai, lapte, apă, cafea) dintr-o oală sau cană.
G. 109 Foloseşte cuţitul pentru a curaţi un fruct sau a tăia pâinea.

Mobilitatea

A. 3 Urcă scările cu amândouă picioarele împreună pe fiecare treaptă

A. 4 Coboară scările cu amândouă picioarele împreună pe fiecare treaptă.
B. 20 Poate folosi un vehicul de joacă pentru copii
C. 35 Urcă scări cu un picior pentru fiecare treaptă, fără să se sprijine de
ceva.
C. 36 Coboară scări cu un picior pentru fiecare treaptă, fără să se
sprijine de ceva.
D. 52 Se duce la vecini ce stau în apropierea lor.
E. 70 Cere supraveghere puţină în afara casei, o oră sau mai mult.
E. 71 Circulă prin jurul casei fără să necesite multă supraveghere.
F. 94 Se duce în vecinătate nesupravegheat, dar nu traversează singur
străzile.
G. 110 Se duce în vecinătate nesupravegheat, poate traversa
străzile neajutat.

Deprinderi sfincteriene şi de spălat

A. 5 Ştie să folosească closetul, rar se întâmplă "accidente"

B. 21 Cere să fie dus la closet sau se duce singur
B. 22 Ştie să se şteargă pe mâini după spălat.
C. 37 Ştie să folosească singur closetul, se curăţă singur şi îşi spală
singur mâinile.
C. 38 Işi spală mâinile cu săpun într-un mod acceptabil
D. 53 Se spală pe faţă mai mult sau mai puţin corect (nu se cere neapărat
şi spălatul urechilor).
D. 54 Se spală pe dinţi.
E. 72 Îşi aranjează părul la intervale regulate.
F. 95 Se spală singur corect şi complet, fără mare supraveghere.
G. 111 Prepară cele necesare pentru a se spăla singur (dă drumul la apă,
aduce săpunul şi prosopul).

Îmbrăcarea

A. 6 Îşi pune ciorapii

A. 7 Ajută la îmbrăcat
B. 23 Scoate şi îşi pune hainele uşor de manevrat
B. 24 Deschide nasturii accesibili
C. 34 Încheie şi aranjează hainele pe el (nasturi, catarame,
fermoare)
D. 55 Se dezbracă seara cu puţină supraveghere
E. 73 Se îmbracă dimineaţa cu puţină supraveghere
E. 74 Îşi pune pe el aproape toate hainele obişnuite
F. 96 Înoadă şireturile
G. 112 Înoadă o cravată (băiat), înoadă o fundă, o panglică, un şorţ (fată)
COMUNICAREA
Limbajul

A. 8 Execută ordine simple

A. 9 Înţelege ordine care conţin termenii: pe, în, la, spate, sub,
deasupra, în faţă, în vârf, dedesubt
B. 25 Povesteşte întâmplări în mod coerent
B. 26 Face propoziţii care conţin perfectul compus, propoziţii
C. 40 Înţelege întrebări simple şi dă răspunsuri inteligibile
D. 56 Poate defini cuvinte simple
D. 57 Foloseşte propoziţii mai complicate care conţin: din cauza, că,
dar etc.
E. 75 Poate executa un "triplu ordin" de ex.: fă asta, apoi cealaltă şi la
urmă cealaltă
F. 97 Poate înţelege direcţiile indicate mai complex, sus, la stânga, la
bază, la dreaptă etc.
G. 113 Poate povesti o istorioară fără mari dificultăţi

Diferenţieri

A. 10 Poate spune care sunt diferenţele între sexe: bărbat-femeie, băiat-

fată.
B. 27 Poate discrimina două culori asociate
C. 41 Diferenţiază între scurt, lung, mare, mic, gros, subţire.
D. 58 Discriminează şi numeşte 4 sau mai multe culori fără greşeală
D. 59 Se referă corect la "dimineaţa" şi "după-amiaza"
E. 76 Arată "stânga" şi "dreapta" pe el însuşi (ex.: braţul stâng, urechea
dreaptă)
E. 77 Cunoaşte zilele săptămânii şi recunoaşte unele zile
E. 78 Înţelege diferenţa între zi-săptămână-minut-oră
E. 98 Denumeşte timpul până la sfertul de oră
G. 114 Denumeşte timpul şi apreciază timpul pe ceas, cu diferitele
acţiuni şi evenimente.

Comportarea faţă de număr

A. 11 Poate diferenţia corect între un lucru şi mai multe lucruri

B. 28 Înţelege diferenţa între două şi mai multe lucruri
C. 42 Poate enumera mecanic 10 obiecte
C. 43 Poate opera cu numere până la 4 (inclusiv scăderea)
D. 60 Poate aranja obiecte în ordine de mărime de la cel mai mic la cel
mai mare
E. 79 Poate număra mecanic 30 sau mai multe obiecte
E. 80 Poate opera cu numere până la 13 sau mai mult (inclusiv
scăderea)
F. 99 Operează adunarea cu monezi de valoare mică, sume reprezentând
valoarea unor monezi mai mari
G. 115 Poate să dea rest la sume mici.

Comportarea cu hârtia şi creionul

A. 12 Ţine creionul şi poate imita linii verticale şi circulare

B. 30 Poate copia cercuri
C. 44 Desenează primitiv "omul" arătând capul şi picioarele
D. 61 Desenează "oameni" şi "case" ce pot fi recunoscute
E. 82 Cunoaşte imaginea tipărită a numelui său şi se recunoaşte printre
alte cuvinte şi
nume tipărite
E. 83 Poate recunoaşte 40 sau mai multe cuvinte de uz zilnic
(vocabularul cu semnificaţie socială sau vocabularul funcţional)
F. 100 Scrie numele său (cu litere de mână)
F. 101 Citeşte instrucţiuni simple, de ex.: din transportul public (pe
lângă vocabularul cu semnificaţie socială)
F. 102 Adresează o scrisoare în mod acceptabil
G. 116 Citeşte ceva simplu, tipărit, de ex.: program radio şi TV.

SOCIALIZAREA

Activităţi de joc
A. 13 Se joacă împreună cu alţii, dar nu cooperează cu ceilulţi
B. 30 Aşteaptă "rândul său", poate "răspunde" la timp într-un joc
C. 45 Se joacă cooperativ cu alţii
C. 46 Se bucură când este împreună cu alţii
D. 63 Mimează istorioare pe care le-a auzit
D. 64 Cântă, dansează pe muzică, pune discuri
F. 103 Joacă jocuri simple cu mingea împreună cu alţii, de ex.: să
arunce şi să primească mingea.
G. 117 Joacă jocuri de colaborare în echipă, înţelege şi se supune regulilor

Activităţi acasă
A 14 Când i se cere, cară lucruri, face servicii foarte simple
B. 31 Ajută la treburi casnice, de ex.: şterge masa, mătură etc.
C. 47 Se duce să facă comisioane simple în afara casei
D. 65 Intră singur, fără însoţitor în magazine
E. 85 I se pot încredinţa ceva bani pentru comisioane simple
E 86 Se duce într-un magazin şi ştie să caute o anumită marfă
E 87 Îşi ia mici responsabilităţi
F 105 Îndeplineşte sarcini nici, de rutină, fără supraveghere,
de ex. : să golească coşul de hârtii, săcare apă, lapte, ziare etc.
G 118 Îndeplineşte sarcini de rutină, mai complicate, fără supraveghere,
de ex.: să lustruiască ghetele, să spele vasele.

OCUPAŢIA

Dexteritatea (mişcări fine ale degetelor)

A 15 Poată înşira mărgele mari pe aţă

A 16 Poate deşuruba un capac cu o mişcare de răsucire din pumn,
poate învârti un buton de uşă
B. 32 Poate tăia hârtie cu foarfecele
C. 48 Poate să folosească constructiv plastilina, cuburi etc.
C. 49 Poate decupa imagini, deşi nu foarte precis
D. 66 Poate depăna chiar corect aţă pe mosor
D. 67 Poate construi structuri elaborate cu materiale adecvate
(cărămizi, elemente de construcţie)
E. 88 Poate tăia pânză cu foarfecele
F 106 Poate aranja cu acurateţe în teanc hârtii, cărţi de joc etc.
G. 119 Poate tăia foarte precis după contururi date

Agilitatea (control motor în mare)

A 17 Poate lovi mingea cu piciorul, fără să rateze

B. 33 Poate sări cu amândouă picioarele
C. 50 Poate sta 10 secunde pe vârfuri
D. 68 Poate sălta cu amândouă picioarele
E. 89 Băieţii pot folosi corect ciocanul, fetele încep să coasă
E. 90 Poate să arunce mingea şi să nimerească ţinta la cea. 1,5 metri
E 91 Cu siguranţă de sine, fără să fie în pericol de accidente. "Se dă
huţa" în scrânciob, se balansează în balansoar, îşi dă drumul pe topogan
F. 107 Foloseşte ustensilele, uneltele de grădinărit, de bucătărie
F 108 Se poate balansa, ridica pe vârfurile degetelor, în timp ce se
apleacă înainte
G. 108 Se poate balansa, ridica pe vârfuri, încrucişând picioarele
 SCALA COMPORTAMENTELOR DE ADAPTARE

Nurnele şi prenumele.........................................................................
Data naşterii...........................................Sexul..................................
Identificare specială............................................................................
Numele persoanei care completează scala........................................
Data completării.................................
Sursa de informare şi relaţia cu persoana evaluată...........................
...........................................................................................................
Informaţii suplimentare.......................................................................
Instrucţiuni:
Această scală constă dintr-un număr de afirmaţii care descriu moduri în
care oamenii acţionează în diferite situaţii. Există mai multe feluri de
aplicare a scalei; acestea, împreună cu instrucţiunile detaliate de notare şi
interpretare, sunt incluse în manualul care însoţeşte scala.

Instrucţiuni pentru partea I

Există două tipuri de itemi în prima parte a scalei. în cazul primului vi

se cere să alegeţi numai UNUL din cele câteva răspunsuri posibile. De
exemplu:

2 Masa în public (încercuiţi numai un răspuns)

comandă mese complete în restaurante 3
comandă mese simple, precum hamburgheri 2
comandă băuturi răcoritoare 1
nu face comenzi 0
Se poate observa că aceste afirmaţii sunt aşezate în ordinea
dificultăţilor: 3,2,1,0.
Încercuiţi afirmaţia care descrie cel mai bine dificila sarcină pe care o
poate îndeplini persoana în mod obişnuit. în acest exemplu, persoana
observată poate comanda mese simple, dar nu poate comanda mese
complete. Prin urmare, cifra 2 este încercuită. La notare se scrie cifra 2 în
cercul din dreapta.
În cazul celui de-al doilea tip de itemi, se cere să se bifeze TOATE
afirmaţiile care se aplică persoanei evaluate. La notare, numărul de
comportamente bifate este scăzut din numărul total de comportamente, iar
rezultatul este scris în cercul din dreapta. Majoritatea itemilor, totuşi, nu
necesită această scădere; în locul ei se notează direct numărul bifat.
Afirmaţia Nimic din toate acestea este inclusă numai în scopuri
administrative şi nu trebuie numerotată în această scală (notare).
Unii itemi pot avea drept subiect comportamente care sunt în mod clar
împotriva regulilor locale sau comportamente care pur şi simplu, nu pot
apărea, deoarece nu există posibilitatea (ex.: o masă la restaurant este
imposibilă pentru o persoană imobilizată la pat). În aceste cazuri, trebuie
totuşi realizată notarea. Daţi credit persoanei evaluate pentru
comportamentul respectiv, dacă sunteţi absolut sigur că îl poate îndeplini
fără vreo pregătire suplimentară, dacă i se oferă posibilitatea.
Scrieţi IR (împotriva regulilor) sau NAP (Nu are posibilitatea) alături de
notarea făcută în aceste cazuri. Aceste notaţii nu vor afecta notarea acelui
item, dar vor contribui la înţelegerea şi interpretarea mediului şi
comportamentului de adaptare ale persoanei evaluate.
Vă rugăm să respectaţi următoarele reguli în completarea scalei:
1. La itemii în care se specifică "cu sprijin " sau "cu ajutor,, pentru
îndeplinirea sarcinii, aceste specificaţii se referă la un ajutor fizic direct;
2. Daţi-i persoanei credit pentru un item chiar dacă are nevoie de încurajări
sau sugestii verbale pentru a îndeplini sarcina, cu excepţia itemilor în care se
specifică clar "fără încurajară sau "Fără a i se reaminti;
Această scală este elaborată pentru folosinţa generală. Prin urmare, unii
itemi pot fi inadecvati specificului evaluării. Dar vă rugăm să încercaţi
completarea tuturor itemilor.

SCALA COMPORTAMENTELOR DE ADAPTARE

PARTEA I

I. AUTONOMIA

A. Masa

1. Folosirea instrumentelor de mâncare

(încercuiţi numai un răspuns)
Foloseşte cuţitul şi furculiţa corect şi ordonat 6
Foloseşte cuţitul pentru a tăia şi unge pe
pâine 5
Se hrăneşte cu lingura şi furculiţa foarte bine 4
Se hrăneşte cu lingura şi furculiţa vărsând
mâncare în jur 3
Se hrăneşte cu lingura bine 2
Se hrăneşte cu lingura vărsând mâncare în jur 1
Se hrăneşte cu degetele sau trebuie să fie
hrănit 0

2. Masa în locuri publice

(încercuiţi numai un răspuns)
Comandă mese complete în restaurante 3
Comandă mese simple (hamburgheri, hot dogs) 2
Comandă băuturi răcoritoare la chioşc 1
Nu comandă nimic în locuri publice 0

3. Băutul
Bea fără să verse, ţinând paharul într-o mână 3
Bea din ceaşcă sau pahar, neajutat, curat,
ordonat 2
Bea din ceaşcă sau pahar, neajutat, dar
vărsând destul de mult 1
Nu bea din ceaşcă sau pahar decât ajutat 0

4. Maniere la masă
(verificaţi toate afirmaţiile care sunt aplicabile)
Înghite mâncarea fără să o mestece ______________
Mestecă mâncarea cu gura deschisă ______________
Îi cade mâncare pe masă sau podea ______________
Foloseşte incorect şerveţelele sau
nu le foloseşte deloc ______________
Vorbeşte cu gura plină la mâncare ______________
Ia mâncarea din farfuria altora ______________
Mânăncă prea repede sau prea încet ______________
Se joacă cu degetele în mâncare ______________
Nici una din afirmaţiile anterioare ______________

8 numere verificate; nu se aplică dacă copilul trebuie ţinut în pat sau/şi are
numai mâncare lichidă; dacă se confirmă, introduceţi un 0 în cercul din
dreapta.
A. MASA______________se adună 1-4_______
 B. Folosirea toaletei

5. Instruirea pentru toaletă

Nu are niciodată accidente la toaletă 4
Nu are niciodată accidente la toaletă pe timpul
zilei 3
Ocazional are accidente la toaletă pe timpul
zilei 2
Frecvent are accidente la toaletă pe timpul
zilei 1
Nu este deloc instruit pentru toaletă 0

6. Participarea la folosirea toaletei

Îşi dă pantalonii jos la toaletă fără să fie
ajutat ______________
Stă pe scaunul de la toaletă fără să fie ajutat ______________
Foloseşte hârtia igienică adecvat ______________
Trage apa la toaletă după folosirea ei ______________
Se îmbracă fără să fie ajutat ______________
Îşi spală mâinile fără să fie ajutat ______________

B. FOLOSIREA TOALETEI se adună 5-6

C. Curăţenia

7. Spălatul mâinilor şi a feţei

Îşi spală mâinile cu săpun ______________
Îşi spală faţa cu săpun ______________
Îşi spală mâinile şi faţa cu săpun ______________
Îşi şterge mâinile şi faţa ______________
Nici una din afirmaţiile de mai sus ______________

8. Baia
(încercuiţi un singur răspuns)
Pregăteşte singur şi duce la bun sfârşit baia,
fără să fie ajutat 6
Se spală şi se şterge complet, fără să fie
ajutat sau să i se sugereze prin cuvinte 5
Se spală şi se şterge singur, rezonabil de
bine, fără să fie ajutat prin sugestii 4
Se spală şi se şterge singur, fiind ajutat 3
încearcă să se săpunească şi să se spele
singur 2
Cooperează când este spălat şi şters de alte
persoane 1
Nu face nici o încercare să se spele sau să se
şteargă singur 0

9. Igiena personală
(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)
Are un miros puternic sub braţ ______________
Nu îşi schimbă singur lenjeria de corp în
mod regulat ______________
Pielea este deseori murdară dacă nu este
ajutat să se menţină curat ______________
Nu îşi păstrează curăţenia nasului singur ______________
Nici una din afirmaţiile de mai sus ______________

4 numere verificate; nu este cazul când este complet dependent de alte

persoane; dacă da, introduceţi 0 în cercul din dreapta

10. Spălatul dinţilor

(încercuiţi numai un răspuns)
Aplică pasta de dinţi şi îşi perie dinţii cu
mişcări pe verticală 5
Aplică pasta de dinţi şi îşi perie dinţii 4
Îşi perie dinţii fiind ajutat, dar nu poate aplica
pasta de dinţi 3
Îşi perie dinţii fiind sub supraveghere 2
Cooperează când i se perie dinţii 1
Nu face nici o încercare pentru a-şi peria dinţii 0

11. Menstruaţia
(încercuiţi numai un răspuns; pentru sexul masculin încercuiţi "Nu are
menstruaţie')
Nu are menstruaţie 5
Are grijă de tot ce e necesar pentru
menstruaţie, fără a fi ajutat sau a i se
reaminti 5
Se îngrijeşte destul de bine în timpul
menstruaţiei 4
Ajută la schimbarea pansamentelor în timpul
menstruaţiei 3
Indică atunci când pansamentele trebuie
schimbate în timpul menstruaţiei 2
Indică începutul menstruaţiei 1
Nu doreşte să se îngrijească sau caută ajutor
în timpul menstruaţiei 0

C. CURĂŢENIA se adună 7-11

D. Pezentarea generală
12. Postura
(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)
Gura atârnă deschisă ______________
Capul atârnă în jos ______________
Burta iese în evidenţă datorită posturii ______________
Umerii sunt aplecaţi în faţă şi spatele îndoit ______________
Merge cu degetele în interior sau în
exterior ______________
Merge cu picioarele foarte depărtate ______________
Este nesigur, îşi târăşte sau se spijină pe
picioare când merge ______________
Merge în vârful picioarelor ______________
Nici una din afirmaţiile de mai sus ______________
8 numere verificate; nu este cazul când trebuie să stea în pat sau
ambulatoriu; dacă DA, introduceţi un 0 în cercul din dreapta

13. Îmbrăcatul
(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)
Hainele nu vin cum trebuie, dacă nu este
ajutat ______________
Poartă haine rupte sau mototolite, dacă nu
i se atrage atenţia ______________
Poartă din nou hainele murdare, dacă nu i
se atrage atenţia ______________
Nu ştie diferenţa dintre pantofi de lucru şi
cei buni ______________
Nu alege haine diferite pentru evenimente
oficiale şi neoficiale ______________
Nu poartă haine diferite pentru condiţii de
vreme diferite ______________
Nici una din afirmaţiile de mai sus ______________

5 numere verificate; nu este cazul când persoana este complet dependentă de

alte persoane; dacă se confirmă, introduceţi un 0 în cercul din dreapta.

D. Prezentare generală_________se adună 12-13

E. Grija pentru îmbrăcăminte

14. Grija pentru îmbrăcăminte

(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)
Îşi şterge şi îşi lustruieşte pantofii când este necesar ______________
Îşi pune hainele în sertar sau dulap în ordine ______________
Dă hainele la spălat fără să i se reamintească ______________
Nici una din afirmaţiile de mai sus ______________

E. GRIJA PENTRU ÎMBRĂCARE se introduce 14

F. Îmbrăcatul şl dezbrăcatul

15. ÎMBRĂCATUL
(încercuiţi un singur răspuns)
Se îmbracă singur şi complet 4
Se îmbracă singur şi complet
cu ajutorul sugerărilor verbale 3
Se îmbracă singur prin tragerea sau punerea
tuturor hainelor, cu ajutorul sugerărilor
verbale şi ajutor pentru a lega sau prinde
ceva (nasturi, capse, fermoar) 2
Cooperează când este îmbrăcat, prin
introducerea braţelor şi picioarelor 1
Trebuie îmbrăcat complet de altcineva 0

16. Dezbrăcatul la momente adecvate

(încercuiţi un singur răspuns)
Se dezbracă singur, complet 5
Se dezbracă singur complet cu ajutorul
îndemnurilor verbale 4
Se dezbracă singur prin desfacerea hainelor
(fermoar, nasturi, capse) fiind ajutat şi
trăgând sau scoţându-le la auzul
îndemnurilor verbale 3
Se dezbracă singur, fiind ajutat în desfacerea
şi tragerea sau scoaterea majorităţii hainelor 2
Cooperează când este dezbrăcat prin
întinderea braţelor sau picioarelor 1
Este dezbrăcat complet de altcineva 0

17. Pantofii
(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)
Îşi pune pantofii corect, fără ajutor ______________
Îşi leagă şireturile fără ajutor ______________
Îşi desface şireturile fără ajutor ______________
Îşi scoate pantofii fără ajutor ______________
Nici una din afirmaţiile de mai sus

F. ÎMBRĂCATUL Şl DEZBRĂCATUL se adună 15-17

G. Călătorii

18. Simţul direcţiei

(încercuiţi un singur răspuns)
Merge la câteva blocuri distanţă de la spital
sau şcoală sau la câteva de acasă, fără să
se piardă 3
Merge pe terenul din jurul spitalului, şcolii,
casei fără se se piardă 2
Merge singur în jurul casei, şcolii, spitalului 1
Se pierde de câte ori părăseşte propria arie
de locuit 0

19. Transportul public

(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)
Merge singur cu trenul, autobuzul pe
distanţe mari ______________
Merge cu taxiul singur ______________
Merge singur cu metroul sau autobuzul pe
rute necunoscute ______________
Merge singur cu metroul sau autobuzul pe
rute cunoscute ______________
G. CĂLĂTORII__________se adună 18-19

H. Alte elemnte de autonomie

20. Telefonul
(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)
Foloseşte cartea de telefon ______________
Foloseşte cartela pentru telefon ______________
Face apeluri telefonice de la telefoane
particulare ______________
Răspunde corect la telefon ______________
Preia mesaje telefonice ______________
Nici una din cele de mai sus ______________

21. Elemente de comportament autonom în diferite situaţii

(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)
Îşi pregăteşte singur patul seara ______________
Se culcă fără să fie ajutat ______________
Are un control obişnuit al apetitului,
mănâncă moderat ______________
Ştie preţul timbrelor pentru scrisori,
cumpăra timbre de la poştă ______________
Se îngrijeşte de propria sănătate, îşi
schimba hainele când e ud ______________
Ştie cum şi de unde poate obţine ajutorul
unui doctor; cunoaşte posibilităţile oferite
de serviciile existente ______________
Nici una din cele de mai sus ______________

H. ALTE ELEMENTE DE AUTONOMIE 20 + 21

I. COMPORTAMENT AUTONOM se adună A-H

VI ACTIVITĂŢI DOMESTICE

A. Curăţenia
44. Curăţenia camerei
(încercuiţi un singur răspuns)
Curăţă camera bine (mătură, şterge praful,
face ordine) 2
Curăţă camera dar nu în întregime 1
Nu face curăţenie deloc în cameră 0
45. Spălătoria
(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)
Spală hainele ______________
Usucă hainele ______________
împătureşte hainele ______________
Calcă hainele când este cazul
Nici una din cele de mai sus

A. CURĂŢENIA________se adună 41-43.

B. Bucătăria

46. Aşezarea mesei

(încercuiţi un singur răspuns)
Aşează toate instrumentele de mâncat,
precum şi şerveţelele, sarea, piperul etc. în
poziţiile învăţate 3
Aşează farfuriile, paharele şi tacâmurile în
poziţiile învăţate 2
Aşează farfuriile, tacâmurile, ceştile, fără a
respecta poziţiile învăţate 1
Nu aranjează masa deloc 0

47. Prepararea mâncărurilor

(încercuiţi un singur răspuns)
Pregăteşte o masă adecvată, completă (poate
folosi hrana conservată, îngheţată) 3
Amestecă şi găteşte alimente simple (ouă
prăjite, clătite) 2
Pregăteşte mâncăruri simple care nu necesită
gătit su amestecat (sandwich) 1
Nu pregăteşte nici un fel de mâncare 0

48. Curăţirea mesei

(încercuiţi un singur răspuns)
Curăţă masa de vase casabile şi pahare din
sticlă 2
Curăţă masa de vase incasabile şi de
tacâmuri 1
Nu curăţă masa deloc 0

B. Bucătăria____________se adună 46-48

C. Activităţi casnice generale

49. Alte activităţi casnice

(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)
Spală vasele bine ______________
Îşi face patul bine ______________
Ajută la folosirea obiectelor de uz casnic
când i se cere ______________
Îndeplineşte sarcini în mod obişnuit
(ca o rutină) ______________

C. ACTIVITĂŢI CASNICE GENERALE 49

VI. ACTIVITĂŢI DOMESTICE se adună A-C

C. TIMPUL LIBER

57. Activităţi în timpul liber

(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)
Îşi organizează timpul liber la un nivel
destul de complex (pescuieşte, joacă
biliard etc.) ______________
Are un hobby: pictează, colecţionează. ______________
Îşi organizează timpul liber adecvat la un
nivel simplu: TV, radio etc. ______________
Nici una din cele de mai sus ______________

C. TIMPUL LIBER. ____________________57.

VIII AUTOCONTROLUL___ se adună A-C

X. SOCIALIZARE
60. Cooperare
(încercuiţi un singur răspuns)
Oferă ajutor celorlalţi 2
Este doritor să ajute dacă i se cere 1
Niciodată nu îi ajută pe ceilalţi 0

61. Consideraţie pentru ceilalţi

(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)
Prezintă interes în treburile altora ______________
Are grijă de bunurile altora ______________
Coordonează sau controlează treburile
altora când e nevoie ______________
Arată consideraţie pentru sentimentele
altora ______________
Nici una din cele de mai sus ______________
Arata consideraţie pentru sentimentele
altora ______________
Nici una din cele de mai sus ______________

62. Conştientizarea "celorlalţi"

(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)
Îşi recunoaşte propria familie ______________
Recunoaşte şi alte persoane din afara
Familiei ______________
Ştie lucruri despre alţii: meseria, adresa,
relaţia cu sine etc. ______________
Cunoaşte numele persoanelor apropiate
lui: colegi, vecini... ______________
Cunoaşte numele persoanelor pe care le
întâlneşte în mod frecvent ______________
Nici una din cele de mai sus ______________

63 Interacţiunea cu alţii
(încercuiţi un singur răspuns)
Interacţionează cu alţii în activităţi, jocuri de
grup 3
Interacţionează cu alţii pentru cel puţin o
perioadă scurtă de timp 2
Interacţionează cu ceilalţi imitativ, cu puţină
interacţiune 1
Nu răspunde celorlalţi într-un mod
social acceptabil 0
64. Participare la activităţile de grup
(încercuiţi un singur răspuns)
Iniţiază activităţi de grup (leader şi
organizator) 3
Participă la activităţile de grup spontan şi. cu
nerăbdare (participant activ) 2
Participă la activităţile de grup dacă e
încurajat să o facă (pasiv) 1
Nu participă la activităţile de grup 0

65. Egoism
(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)
Refuză să prefere locul altcuiva pentru
ceva ______________
Nu împarte cu ceilalţi ______________
Se înfurie dacă lucrurile nu merg cum vrea
el ______________
Întrerupe profesorul sau altă persoană
care ajută pe altcineva ______________
Nici una din cele de mai sus ______________

4 numere verificate; nu e cazul dacă nu are nici o interacţiune sau e profund

retras, interiorizat; dacă se verifică, puneţi 0 în cerc.

66. Maturitate socială

(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)
Este prea familiar cu străinii ______________
îi e teamă de străini ______________
Face orice să-şi atragă prieteni ______________
îi place să se ţină de mână cu oricine ______________
Este de braţul cuiva tot timpul ______________
Nici una din cele de mai sus ______________
5 numere verificate; nu e cazul dacă nu are nici un fel de relaţii sociali sau e
profund retras; dacă se confirmă, puneţi 0 în cerc

X. SOCIALIZARE_______________se adună 60-66