Proiect didactic

Clasa: a IX-a;

Profesor: Veronica Sarabaș;

Data: 03.09.2018;

Discilina: Dezvoltare personală;

Instituția: Liceul Teoretic A. Mateevici;

Tema: Limba, Istoria șI Pământul sunt cei trei piloni care țin o națiune – Ion
Druță la cei 90 de ani împliniți.

Tipul lecției: reactualizarea cunoștințelor, dobândirea noilor cunoștințe.

Tehnici de organizare: dezbaterea, discuția dirijată, problematizarea, exerciții

creatoare, cincinel etc

Obiective operaţionale:

 Să numească operele lui Ion Druță;

• să descopere temele druțiene;
• să respecte valorile materiale şi spirituale ale poporului.
Mersul orei Activitatea profesorului - elevului Strategii didactice

1 2 3

Evocare Bună dimineaţa! Bine aţi revenit pe băncile şcolii. Mă bucur să vă văd Activitatea frontală
plini de energie,dornici de a face carte.

Aș dori sa încep mica noastră lecție cu un motto:

„Pământul, istoria și limba sunt, în esență, cei trei stâlpi pe care se ține
Comentarea motto-ului
neamul.” Ion Druță

Care este patria noastră?

Ce cunoașteți despre scriitorul Ion Druță?

Stiți ce sarbatorim astăzi, 3 septembrie?

Chestionar (întrebări
Vom vorbi azi la prima temă de discuţii aniversarea a 90 de ani de la nașterea
răspunsuri)
scriitorului Ion Druță.
Propun elevilor un video despre viața și activitatea scriitorului.

https://www.youtube.com/watch?v=bZQi50qVl9E
 Propun elevilor 10 cărți ale lui Ion Druță care merită citite toamna aceasta. În
perechi lecturează rezumatele operelor. (anexa) Video

Descoperirea

–Ce teme ați dedus din aceste rezumate?

Fiecare elev lipeşte câte o raza pe care este scris răspunsul la întrebare.

Realizarea Lectura
sensului
Lucrul in perechi

Temele
druțiene

Activitate frontală

Argumentare,
dezbatere.
 Vă propun spre audiere un fragment dintr-o nuvelă druțiană. Va trebui să
numiți titlul operei și primele impresii.

https://www.youtube.com/watch?v=CTB_7mi-oCw

Activitate frontală
Lumânarea recunoștinței Monumentul Lumânarea Recunoştinţei, amplasat la
Reflecţia intrarea în oraşul Soroca are o înălţime de 24 de metri. El a fost ridicat în anul
2004, dar ideea a fost lansată de Ion Druţă cu mult timp înainte. Mii de vizitatori din
diferite colţuri ale lumii vin, în fiecare an, să viziteze sculptura.
"Maestrul Ion Druţă, pe lângă faptul că este un scriitor talentat, s-a dovedit că are şi
o extraordinară intuiţie istorică. Monumentul este construit din piatră de Cosăuţi.
Vizitatori vin foarte mulţi, mai ales că zona are şi un peisaj foarte frumos", a
spus muzeograful la Muzeul de Istorie şi Etnografie din Soroca, Victor Botnaru.
Pentru a ajunge la Lumânarea Recunoştinţei din Soroca, vizitatorii trebuie să urce
600 de trepte.
https://www.youtube.com/watch?v=HgA_rDIvtco
Extensia Cinquen Ion Druță Audierea
1 substantiv cu statut de titlu

2 adjective pentru acest substantiv Descoperirea

3 verbe, predicate ale aceluiași substantiv, subiect Brainstorming
4 cuvinte semnificative, orice parte de vorbire
Discuția ghidată
5.Un substantiv echivalent cu primul
Cinquen
 Anexa

„Ultima lună de toamnă” este nuvela despre rostul omului pe pământ, cuprinsă de
un lirism profund. Tata, capul familiei aflat în toamna vârstei, plecă să-și viziteze copiii.
Aceştia au cam uitat de casa părintească, iar bătrânul le duce dorul. Cei şase copii îşi
trăiesc viaţa departe de părinte, iar tatăl prin această călătorie reuşeşte să viziteze toate
locurile de care-l leagă soarta.

„Horodişte”. Nuvela scoate în evidență imaginea tatălui, care este tipicul țăran dornic
de pământ. Naratorul îşi admiră tatăl găsindu-l dur, voinic, dar, în același timp, enigmatic.
Acesta lasă și obiceiul de a juca cărți pentru a nu-și pierde averea, dar deprinderea de „a-i
înțepa” pe oameni îi rămâne.

„Clopotniţa”. Horia este protagonistul operei, fiind un bun gospodar şi un soţ iubitor.
Din cauza Clopotniţei ajunge a fi duşman cu Balta, deoarece acesta are un rol esenţial în
viaţa lui.

„Frunze de dor”. Pentru cei visători propunem frumoasa poveste de dragoste dintre
Gheorghe și Rusanda. Mugurii iubirii s-au înfiripat între cei doi în anul 1945, la sfârşitul
războiului şi apariția primelor licăriri de pace. Memorii, aşteptări, frica războiului, teamna
de noul care vine, toate acestea se regăsesc în roman.

„Povara bunătăţii noastre”. Satul Ciutura din Câmpia Sorocii și destinul

localnicilor sunt descrise în timpul regimului sovietic. Atunci când pădurile Basarabiei
erau doldora de soldaţi, în satele Moldovei era secetă, foame şi colhozuri. Protagonistul
Onache Cărăbuș încântă prin bunătate și înțelepciune. Acesta este prizonierul sistemului,
dar cu gândurile şi ideile mereu la copii şi familie.

„Păsările tinereţii noastre”. Opera este o dramă profundă a protagoniştilor. Pavel

Rusu este un sclav al timpurilor, iar Mătușa Ruța - păstrătoarea de tradiții. Aceștia și-au
trăit drama vieții în satul Valea Cocorilor, au agonisit multe, au avut bucurii, dar şi tristeţi.
Mătuşa este femeia cu experienţă, acea bunicuţă ce ştie toate „doftoriile”. Ciocârliile şi
cocorii sunt păsările îndragite ale amândurora, aceasta relevând temperamentul visător al
personajelor.

„Samariteanca”. Reîntoarcerea la cele sfinte, la suflet și la firul ce vine de la Adam și

Eva este cheia acestei opere druțiene. Aici regăsim filozofia vieţii şi realitatea dură, care
ne dictează să fim nişte materialişti. Samariteanca este fata pură, ce protejează casa lui
Dumnezeu. Acesta s-a jertfit mănăstirii, după ce a văzut un vis.

„Biserica albă”. Acţiunea are loc în timpul instaurării Regimului Fanariot în Ţările
Române. Biserica din sat se ruinează, iar Ecaterina încearcă să repare lăcaşul sfânt.
Dragostea faţă de Dumnezeu a făcut ca biserica să se înalţe pe malul Nistrului şi să
minuneze toată lumea, chiar şi pe soldaţii sovietici.

„Toiagul păstoriei”. Ciobanul singuratic care locuiește în vârful dealului este

protagonistul romanului. Acesta are puternice rădăcini în pământul strămoşesc, de aceea
îşi construieşte o casă în vârf de deal. Toate aceste s-au întâmplat în urma deportării
cibanului în Siberia, dar munca şi tăria de caracter i-au ajutat să reziste şi să se reîntoarcă
acasă.

„Sania”. Moș Mihail este cuprins de trecerea timpului și dorința de a făuri ceva deosebit.
Munca îi aduce simțul împlinirii, chiar dacă soţia nu-i înţelege visul şi necesitatea
împlinirii acestuia. Viaţa este trecătoare, iar lucrurile valoroase rămân mereu aceleaşi
pentru oamenii cu verticalitate, exemplu elocvent fiind Moş Mihail.