Educatia timpurie implicatii, varsta, si activitati specifice
Motto: “Copilaria dureaza toata viata.
Ea se intoarce pentru a insufleti sectiuni mari ale vietii de adult. Poetii ne vor ajuta sa gasim co- pilaria vie din noi, aceasta lume permanenta, durabila, de neclin- tit.” Gaston Bachelard
Educatia timpurie se refera la momentele de invatare ale copilului cu
varsta pana la 6 ani. Ea presupune, in sensul mai larg, dezvoltarea timpurie a copilului. Presupune invatare, ingrijire si protectie. Perioada cuprinsa intre 0-6 ani este cea mai importanta deoarece este perioada in care copiii se dezvolta rapid, iar daca procesul de dezvoltare este neglijat in acest stadiu, mai tarziu este mult mai dificila si mai costisitoare compensarea acestor pierderi. O importanta majora in educatia timpurie o constituie “setea” de cunoastere. Astfel, instruirea trebuie sa inceapa de la o varsta frageda, daca se vrea sa fie o hrana pentru minte si o satisfactie pentru copilul stapanit de dorinta de a invata.Copilul nu mai este privit strict din punctul de vedere al nevoilor de hrana si de sanatate, ci ii sunt acoperite si nevoile de cunoastere. Trebuie mentionat ca, copilul nu mai este un adult mic, ci un individ cu personalitate unica si potential intelectual unic. Pana in urma cu cativa ani, specialistii si toata lumea considerau ca persoana este constituita la majoratul individului, varsta ce difera de la o conventie legislative la alta, de la o tara la alta si de la o cultura la alta. Insa din primele momente ale vietii, individual este o persoana. In prezent, acest fapt este recunoscut nu numai de specialisti, ci si de parintii din lumea intreaga. Adultii, parintii sunt primii responsabili de felul in care se formeaza si se informeaza personalitatea copilului lor. Mult timp, perioada de nou-nascut si cea de sugar au fost neglijate de specialisti, lipsa amintirilor din aceasta perioada ducand la concluzia falsa ca sugarul ar avea nevoie doar de somn si de hrana. Insa, cercetarile de specialitate au dovedit ca nevoile nou-nascutului sunt mult mai complexe. Unele nevoi ale copilului sunt urmari ale invatarii, ale interactiunii cu mediul social. Astfel, nevoia de a cunoaste, cea de a avea un statut social nu sunt innascute, ci se constituie prin invatare. Alte nevoi ale existentei sunt insa innascute, de pilda, nevoia de hrana, de eliminare, de a bea, de a regal temperature corpului. Astfel, ingrijirea nou-nascutului implica satisfacerea tuturor nevoilor. Totusi, la un moment actual, educatia timpurie a copiilor cu varsta intre 0- 3 ani se desfasoara acasa, in familie, deoarece in Romania, varsta de acceptare a copiilor in gradinita este la 3 ani. Putem afirma ca aceasta varsta nu este aleasa intamplator, fiind justificata atata de dezvoltarea fizica, cat si de cea psihica si sociala a copilului. Cu toate aceastea putem observa o cerere tot mai mare de grupe pentru copiii intre 2 si 3 ani sau chiar sub 3 ani. Este cert ca pentru copii este un lucru benefic, deoarece prezenta lor in gradinita, alaturi de cei mai mari, duce la accelerarea deprinderilor de socializare, care formeaza obiectivul principal la aceasta varsta. Pana la 3 ani ne propunem sa invatam copilul cum sa relationeze intr-un mediu organizat in care totul se desfasoara conform unei scheme orare riguroase care se adreseaza intregii gradinite. La ora actuala, in cadrul grupelor de educatie timpurie nivelul varstei copiilor se afla intre 2 si 3 ani. Acest fapt se datoreaza fie posibilitatii parintilor de a beneficia de concediu de maternitate/ paternitate pana ce copilul implineste varsta de 2 ani, fie unor temeri de a-si lasa copilul intre 0 si 2 ani intr-o gradinita, din cauza lipsei capacitatii de comunicare, deprinderilor de miscare autonome, si, mai ales, din cauza schimbarii persoanei de referinta: mama-educatoare. Prima zi de gradinita poate fi traumatizanta atat pentru copil, cat si mai ales pentru parinte careia “i se rupe sufletul” cand isi vede copilasul plangand si trebuie sa se desparta de el, fie si pentru cateva ore. De aceea, rolul principal in acomodarea cat mai usoara si placuta a copilului la gradinita il are educatoarea. Ea trebuie sa discute in primul rand cu parintii, invitandu-i sa petreaca cateva ore alaturi de copiii lor in sala de grupa, asigurandu-i ca toate rolurile parintilor vor fi preluate de catre educatoare, fara insa ca acestia sa riste diminuarea afectiunii pe care copilul le-o poarta. De asemenea, existenta in sala de grupa a unor poze cu familiile copiilor, precum si a unor obiecte dragi de acasa( o jucarie, o paturita) contribuie la acomodarea mai usoara a copiilor. Perioada de acomodare poate dura pana la o luna, o luna si jumatate. Este foarte important sa le explicam parintilor ca se vor desfasura activitati conform programei fiecarei gradinite. La aceasta varsta activitatea preferata a copilului este jocul. Jocul are mai multe functii pentru copii decat pentru adulti. Pentru copii jocul nu este numai un mijloc de destindere, ci si modalitate eficienta de-a invata sa-si perfectioneze functiile, cum ar fi mersul, echilibrul si deprinderile manuale. Prin joc, copilul cunoaste lucrurile si utilitatea obiectelor din jur si invata unele comportamente sociale. Pentru el, jocul este asemanator cu munca adultului: copilul imita munca mamei, a bunicii, a tatalui si a bunicului. El repara ca tata si face curatenie si ingrijeste casa ca mama. Unealta de munca a jocului este jucaria. De aceea intr-o sala de grupa, trebuie sa ne asiguram ca jucariile se afla la indemana copiilor, ca sunt adecvate varstei si nivelului de dezvoltare. Fiind o grupa experimentala, lipsa mobilierului, a materialelor specifice acestei varste poate fi o problema. Si totusi, deoarece pot fi considerate jucarii toate obiectele care servesc jocului, multe dintre ele le putem gasi in gospodaria noastra. Un mare avantaj in acomodarea copiilor la gradinita il constituie existenta unor aparate in curtea gradinitei, cum ar fi: tobogane, nisipar etc. Cateva activitati in aer liber pot provoca o mare placere copiilor deoarece jocurile de miscare constituie una dintre activitatile preferate ale copilului. Pentru reusita procesului educational trebuie stiut ca copilul intre 2 si 3 ani exploreaza totul, se misca repede si constant, incepe sa-si stapaneasca sentimentele si corpul si invata sa fie independent. De asemenea, este capabil sa se imbrace si sa manance singur. Este varsta la care ii place sa se prefaca, sa simuleze, dar nu la fel de complicat ca si copiii mai mari. Vrea sa invete sa se joace cu cei de varsta lui, dar are nevoie de mult sprijin din partea adultului pentru a face acest lucru. Deoarece copiii intre 2 si 3 ani au o intelegere limitata asupra notiunii de timp, activitatile de grup trebuie sa fie eliminate. Astfel, o activitate nu poate dura mai mult de 10 minute, decat in cazul in care copiii sunt atat de absorbiti de ceea ce fac incat isi doresc sa continue. Din cauza unei carente de materiale de specialitate, lipsei unei programe adecvate, cadrul didactic alege activitatile pe care le va desfasura in functie de “cerintele” copiilor. Desi ideal ar fi sa existe maxim 4-5 copii la un cadru didactic, numarul de copii intr-o astfel de grupa poate ajunge pana la 20. Si totusi, chiar si asa se pot obtine rezultate deosebite cu grupa de copii. Fiind foarte curiosi si avand o dorinta avida de a invata si de a deprinde noutati, copiii pot asimila lucruri la care nici nu te astepti. Prima activitate de lipire, de memorizare a unei poezii, de pictura aduc o raza de lumina in sufletul celor mici, dar mai ales in sufletul educatoarelor si al parintilor. Chiar daca ti se pare ca tot ce isi doresc este sa se joace, poti ramane surprins cate informatii pot stoca, cate deprinderi isi pot forma. Nu exista bucurie mai mare decat sa observi ca in doar cateva luni de gradinita copiii s-au adaptat programului de la grupa, au invatat sa manance, sa se spele, sa se dezbrace singuri, isi aleg singuri jucariile si coopereaza cu colegii si nu in ultimul rand participa activ la activitatile specifice varstei lor. O serbare de Craciun realizata cu acesti copii reprezinta o dovada a capacitatilor de adaptare si invatare pe care copiii de 2-3 ani le poseda. O poezie spusa in fata unei sali pline cu parinti si bunici, un cantecel cantat alaturi de colegi este o adevarata reusita. Si totul este rasplatit, bine-nteles, deoarece laudele si rasplatile reprezinta un model de invatare pozitiva, ambitionandu-l pe micul prescolar. In cele ce urmeaza voi enumera cateva exemple de activitati ce pot fi desfasurate cu succes cu copiii de 2-3 ani:” Potrivesc sosetele”, “ Ma maschez”, “Eu spal”, “Folosesc uneltele”, “ De-a trenuletul prieteniei”, “ Ghiceste cine te-a strigat”, “ Petrecere in pijama”, “Colaj de hartie rupta”, “Lipire-Casa cainelui”, “Memorizare-Tica-tica”, “Ora povestilor”, “Fac gimnastica”,” Gasirea animalelor” etc. Desigur ca un rol foarte important in urmarirea progreselor in ocupa, ca si la alte grupe, evaluarea. Evaluarea initiala se realizeaza in primele doua saptamani de la sosirea copiilor in gradinita, observatiile fiind notate in fisa copilului. Apoi se realizeaza evaluari prin lucrari ale copiilor care sunt stocate in mapele( portofoliile) lor personale, lucrari collective, fise si chiar si prin serbari. In concluzie, pentru buna reusita a educatiei la varstele timpurii trebuie sa tinem cont de faptul ca fiecare copil este o entitate unica, avand propriile sale origini, propria sa istorie dinainte de a se naste, propria sa personalitate irepetabila. De asemenea este important sa ne amintim ca fiecare copil se dezvolta intr-un ritm propriu, in consecinta nu trebuie modelat dupa o forma preconceputa, ci trebuie sustinut sa-si manifeste personalitatea originala si nu in ultimul rand pentru ca personalitatea copilului sa se realizeze total, el are nevoie de adulti care sa-l ghideze cu dragoste si rabdare, fara a-l supune unor constrangeri tiranice. Ingrijirea si educarea unui copil este o sarcina foarte dificila, care cere o maturitate si o responsabilitate deplina. Dar, nu uitati ca am fost si noi copii-numai asa vom putea intelege copiii!
Bibliografie-“ Bebelusul este o persoana”, Fundatia pentru o Societate
Deschisa Romania, ed. Humanitas; -“ Activitati de invatare pentru copiii foarte mici( de la nas- tere la 3 ani)”, Betty Squibb si Sally J.Deitz, ed. Vanemonde; -Google.