INDUSTRIA ENERGETICA

O ramură importantă a economiei naţionale, industria energetică asigură necesarul de energie

electrică şi termică necesare celorlalte sectoare economice, fiind o parte indispensabilă a
dezvoltării armonioase a oricărei economii naţionale. Industria energetică se confruntă cu o
scădere dramatică a resurselor energetice, iar pasul cel mai indicat pentru rezolvarea acestei
situaţii este creşterea securităţii în acest domeniu. Aceasta se realizează prin asigurarea
necesarului de resurse energetice din producţia naţională şi respectiv limitarea dependenţei de
resursele energetice din import.

RESURSE:

Combustibili, Apa Curgatoare, Radiatia Solara, Metale Radioactive, Energia Geotermala.

COMBUSTIBILII

In categoria combustibililor intra:lemnul, carbunele, gazele naturale;

CLASIFICAREA CARBUNELUI

Carbune superior:
- antracit - putere calorica (7800-9350 kcal/kg) si o concentratie de 89, 5-96,6% C;
- huila - putere calorica de 7000-9000 kcal/kg si o concentratie de 76-90% C. Huila si antracitul
reprezinta 75% din rezervele mondiale de carbune.

CLASIFICAREA CARBUNELUI

Carbune inferior:
Carbunele brun – putere calorica de 5600-7600 kcal/kg si un continut de 6,5-7,5% Carbon, fiind
folosit la fabricarea cocsului si in termoenergie;
Lignit - carbune energetic cu un continut de carbon de 30-65%, avand o putere calorica mica, de
2600 - 4100 kcal/kg.

CURIOZITATI

Grosimea si adancimea la care se gasesc straturile de carbuni influenteaza activitatea de

exploatare a carbunelui. Situarea acestor straturi la adancime mare determina investitii foarte
mari. Sunt mine in care se lucreaza la adancimi de 1000 m. Productia mondiala de carbune in 1995
a fost de 3.49347 mii tone. Exploatarea carbunelui se face in mina cat si in cariera (exploatare la
suprafata).1.Petrol parafinos caracterizat prin procentul mai ridicat de alcani (pană la 78%), aşa
cum sunt în general petrolurile americane . 2.Petrol asfaltos, caracterizat prin procentul mare de
hidrocarburi aromatice (în fracţiunile uşoare) cat şi de substanţe asfaltoase, aşa cum sunt
petrolurile din Caucaz. 3.Petrol de tip intermediar, caracterizat prin procentul mare, fie de alcani şi
hidrocarburi aromatice.4.Gazele naturale se afla in stare pura sau asociate petrolului, din care
cauza se numesc gaze asociate.Gazul metan se extrage din Depresiunea Colinara a Transilvaniei de
aproape un secol. El se afla situat in structuri geologice denumite domuri.Datoria exploatarii
indelungate si a utilizarii sale in consumul casnic si industrial, rezervele s-au diminuat si productia
a scazut continuu.Din aceasta cauza se importa aproximativ 1/5 din necesarul de gaz metan al
tarii. Gazele asociate se afla localizate in regiuni petrolifere. Ponderea gazelor asociate este
aproximativ 1/5 din productia totala de gaze naturale. Printr-un baraj de acumulare a apei pe
cursul unui râu, unde poate exista eventual și o cascadă, se realizează acumularea unei energii
potențiale, transformată în energie cinetică prin rotirea turbinelor hidrocentralei. Această mișcare
de rotație va fi transmisă mai departe, printr-un angrenaj de roți dințate, generatorului de curent
electric, care va transforma energia mecanică în energie electrică.Planul inițial, datând de la
începutul anilor 1980, prevedea construcția a cinci unități. Unitatea I a fost terminată în 1996, are
o putere electrică instalată de 706 MW și produce anual circa 5 TWh. Unitatea II a fost pornită pe 6
mai 2007, conectată la sistemul energetic național pe 7 august și funcționează la parametri
normali din luna septembrie 2007.
În mod cu totul exceptional, când nivelul Dunării scade mult, iar apa de răcire nu mai poate fi
pompată în instalațiile de răcire, reactoarele trebuie oprite. Acest lucru s-a întâmplat, de exemplu,
în august-septembrie 2003, când centrala a fost oprită timp de trei săptămâni. Produce 18% din
necesarul energetic al României. O mare parte din energia produsă în România provine din surse
nucleare, adică de la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă. Conform ultimelor date
disponibile ale Institutului Naţional de Statistică, în perioada ianuarie – aprilie 2018 producţia de
energie a ţării a fost de 71,7 milioane de tone echivalent petrol (tep), în creştere cu 60.700 tep faţă
de aceeaşi perioadă a anului precedent, în timp ce importurile au reprezentat 4,35 milioane tep.
Gazele din platforma continentală a Mării Negre vor fi extrase începând cu anul 2019. Prima dată,
de Black Sea Oil&Gas, companie americană controlată de fondul de investiţii Carlyle, apoi, din
2020-2021, şi de către consorţiul ExxonMobil – Petrom. BSOG a anunţat deja oficial că începe
producţia, cerând şi acordul de acces la Sistemul Naţional de Transport pentru punctul Vadu, de la
1 iulie 2019. Exxon – Petrom încă nu a luat decizia finală de investiţie – aşteaptă noua lege a
redevenţelor, dar a investit până acum 1,5 miliarde dolari în lucrări de prospecţiune, ceea ce arată
că intenţiile sunt dintre cele mai serioase. STATIE DE EXTRAGERE DIN MAREA NEAGRA CENTRALE
GEOTERMALE Există trei tipuri de centrale geotermale care sunt folosite, la această dată pe glob,
pentru transformarea puterii apei geotermale în electricitate: uscat, flash și binar, depinzând dupa
starea fluidului: vapori sau lichid, sau după temperatura acestuia.
-Centralele uscate au fost primele tipuri de centrale construite, ele utilizează abur din izvorul
geotermal.
-Centralele flash sunt cele mai răspândite centrale de azi. Ele folosesc apa la temperaturi de 182 °C
, injectând-o la presiuni înalte în echipamentul de la suprafață.
-Centralele cu ciclu binar diferă față de primele două, prin faptul că apa sau aburul din izvorul
geotermal nu vine în contact cu turbina, respectiv generatorul electric. Apa folosită atinge
temperaturi de până la 200 °C. Centrala Hidroelectrică (CHE) Râul Alb este o hidrocentrală
din România, aflată în localitatea Feneș, comuna Armeniș, județul Caraș-Severin. Este prima
hidrocentrală complet automatizată din România, cu o putere de 40 MW, și a fost realizată în
urma unei investiții de peste 18 milioane euro. Hidrocentrala Râul Alb folosește volumul de apă
acumulat în lacul Poiana Rusca și face parte din Amenajarea Hidroenergetică Bistra-Poiana
Mărului-Ruieni-Poiana Rusca. Proiectul a fost aprobat prima oară prin decretul nr. 294 din
anul 1981. Construcția propriu-zisă a centralei a început însă în anul 2005. Are în componenţă
două hidroagregate cu turbine Francis, cu puteri instalate de 20 Megawaţi fiecare. La ora actuală,
centrala produce, în medie, 71,4 GWh/an.