UNIVERSITATEA TEHNICA „Gh.

Asachi” IASI -Facultatea de Arhitectura

Curs Marketing in arhitectura si urbanism-an universitar An V
Dr. Arh. Mircea Grigorovschi
Curs 14
ZONA METROPOLITANA – IMPACT SI IMPLICATII IN MARKETINGUL TERITORIULUI
Zona metropolitana

 Agentie de dezvoltare intercomunitara constituita pe baza de parteneriat intre capitala

Romaniei sau municipiile de rangul I si unitatile administrative-teritoriale aflate in zona
imediata L 215/2001.
 Zona stabilita prin asocierea intre un centru urban important si localitatile urbane si
rurale inconjuratoare (pe o raza de 30 km) pe baza parteneriatelor voluntare si a
relatiilor de cooperare.
 Este o structura institutionala care evolueaza intr-un sistem administrativ stabilit prin
legi. Aceasta raspunde unor clase identificabile a caror complexitate depaseste
jurisdictia si puterea fiecarei entitati luate separate.
Necesitate
 O lunga perioada de tranzitie cu impact si cu suport spatial – teritorial.
 Necesitatea importarii si exportarii de functiuni urbane in profil teritorial, explozia
urbana in teritoriu.
 Lipsa terenurilor pentru dezvoltarea si extinderea functiunilor urbane.
 Existenta unui accentuat proces de periferiabilizare a zonelor din jurul marilor orase
 Existenta decalajelor profunde intre mediul urban si zona rurala inconjuratoare.
 Aparitia strategiilor de dezvoltare urbana si rurala care evidentiaza necesitatea acestei
cooperari.
 Analiza unor “ bune practici” cu rezultate notabile.
 Existenta unor programe de finantare pe acest domeniu.
 In ultima instanta o directie fireasca de evolutie in contextul integrarii in UE si in
organizarea policentrica europeana
Conceptul de dezvoltare policentrica marcheaza o schimbare in paradigma privind
structura dezvoltarii economice si spatiale. European Spatial Development Perspective
pledeaza pentru crearea de “zone dinamice ale integrarii economice, distribuite
echilibrat pe teritoriul UE si care cuprind reteaua regiunilor metropolitane si a
hinterlandului acestora, accesibile international” (orase, municipii si zonele rurale
aferente de diverse dimenisuni). (CEC 1999: par.70, 71
 • Conceptul de policentricitate nu se limiteaza la zonele metropolitane de mari
dimensiuni si se refera la un sistem ierarhizat care sa exprime potentialul asezarilor de
pe suprafata intregii Europe.
• “Zonele metropolitane şi oraşele de diverse dimensiuni pot să îşi dezvolte cel mai bine
calităţile în contextul unei cooperări transeuropene cu antreprenori, precum şi cu
actori din societatea civilă şi politică. Dacă aceste zone vor reuşi să pună în aplicare, de
o manieră inovatoare, reţele de colaborare într-un teritoriu european policentric, se
vor crea condiţiile care le vor permite să utilizeze cât mai bine concurenţa mondială
pentru propria dezvoltare.”
• “Oraşele care funcţionează ca centre regionale ar trebui să coopereze în cadrul unui
tipar policentric, astfel încât această cooperare să fie o valoare adăugată pentru alte
oraşe din zonele rurale şi periferice, precum şi pentru zonele cu provocări şi nevoi
specifice din punct de vedere geografic (de exemplu părţi slabe din punct de vedere
structural ale insulelor, zonelor litorale şi regiunilor muntoase). Pentru a facilita acest
proces, reţelele de infrastructură din interiorul regiunilor Europei şi între acestea
trebuie extinse şi modernizate în mod constant. Prin urmare, susţinem cooperarea
europeană între regiunile metropolitane, precum şi între oraşele de dimensiune mică
şi medie, atât la frontierele interne, cât şi dincolo de frontierele externe ale UE.”
Agenda teritorială a Uniunii Europene
Legislatie
 PATN – Sectiunea : Reteaua de localitati
o In vederea dezvoltarii echilibrate a teritoriului din zona capitalei Romaniei si a
municipiilor de rangul I, unitatile administrative-teritoriale de baza din aceste
zone se pot asocia intr-un parteneriat voluntar in scopul infiintarii de zone
metropolitane aferente spatiului urban.
Asocierea contribuie la intarirea complementaritatii intre aceste unitati si factorii
de decizie interesati in dezvoltarea teritoriului.
Zonele metropolitane pot functiona pe un teritoriu independent de limitele
unitatilor administrativ-teritoriale, stabilit de comun acord de autoritatile
administratiei publice locale.
 Proiect de lege privind Zonele Metropolitane
o Z.M. sunt structuri asociative constituite pe baza de parteneriat voluntar intre un
municipiu de rang 0 sau municipii resedinta de judet si localitati urbane si rurale
aflate in vecinatatea acestora, avand relatii de colaborare si cooperare
economica, sociala si culturala.
o Z.M. este o entitate independenta, cuprinde teritoriile localitatilor care o
compun, dar nu este o unitate administrativ-teritoriala.
 o Teritoriul cuprins in cadrul unei Z.M. poate fi independent de limitele unitatilor
administrative-teritoriale care o compun.
o Aderarea unor localitati la Z.M. este posibila si ulterior constituirii acesteia.
o La solicitarea membrilor asociati ai ZM aceasta poate fi dizolvata sau
transformata intr-o alta structura asociativa.
Principiile constituirii ZM
 Respectarea autonomiei unitatilor administrativ-teritoriale
 Descentralizarea serviciilor publice
 Subsidiaritatea prin participarea populatiei la luarea deciziilor
 Parteneriatul
 Transparenta decizionala
Obiectivele ZM
 Dezvoltarea economica si sociala echilibrata a localitatilor din cuprinsul ZM cu
respectarea specificului acestora
 Stabilirea directiilor de dezvoltare durabila a localitatilor urbane si rurale in acord cu
potentialul acestora si aspiratiile locuitorilor.
 Gestionarea responsabila a resurselor naturale si protectia mediului
 Identificarea sectoarelor de activitate
 Cresterea competivitatii, a cooperarii si a bunastarii localitatilor.
 Realizarea echilibrului intre amenajarea urbana si expansiunea urbana, utilizarea
eficienta a terenurilor in acord cu functiile urbanistice adecvate.
 Punerea in valoare a patrimoniului cultural
 Promovarea tehnologiei de transmitere si schimb de informatii si comunicatii
 Protejarea localitatilor impotriva dezastrelor naturale
 Cresterea accesului la resurse

Planul Operational Regional – Axa prioritara 1

 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere – Planuri integrate de
dezvoltare urbana
Obiective:
 Cresterea calitatii vietii
 Crearea de noi locuri de munca
 Reabilitarea structurilor urbane
 Imbunatatirea serviciilor urbane
 Dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antrepreneriatului
 Orase desemnate “poli de crestere” ai Romaniei – 2008 (HG 998/2008)
 Brasov
  Cluj-Napoca
 Craiova
 Constanta
 Iasi
 Ploiesti
 Timisoara
 Programe cu suma de 1 miliard de €
 Iasi – 111.25 mil €
 Timisoara – 70.49 mil €

Actiuni eligibile
 Dezvoltarea infrastructurii si serviciilor publice
 Crearea si conservarea spatiilor verzi
 Renovarea si finalizarea cladirilor abandonate
 Achizitionare echipamente informare si comunicare
 Managementul traficului
 Construire statii transport in comun
 Extindere si modernizare linii tramvai, troleibuz
 Achizitionare mijloace de transport public ecologice
 Amenajare culoare de circulatie
 Reabilitarea si restaurarea cladirilor si monumentelor istorice
 Iluminat interior si exterior
 Zone de protectie ale obiectelor de patrimoniu
Beneficiari eligibili – Autoritati ale administratiei publice locale
Zone metropolitane in Romania:
 Bucuresti
 Bacau
 Brasov
 Constanta
 Iasi
 Ploiesti
 Cluj
 Craiova
 Oradea
 Timisoara
In acord cu Legea 351/2001 cu modificări şi completări ulterioare, Conceptul strategic de
dezvoltare teritorială România 2030 (CSDTR 2030) integrează reţeaua de localităţi din
România în structura policentrică a UE, în conexiune cu reţeaua de poli majori in Sud-Estul
Europei (potrivit clasificărilor SPESP, ESPON, PlanetCense etc.):
• Poli metropolitani MEGA (Zone Metropolitane de Crestere Europene) cu vocatie
internationala: Bucuresti, Timisoara, Constanta, Cluj, Iasi, peste 300 000 loc.
• Poli nationali OPUS (Orizont Potential Urban Strategic) cu potential de Arii
Functionale Urbane si potential MEGA pe termen lung, peste 250 000 loc.
• Poli supraregionaliOPUS (Orizont Potential Urban Strategic) (cu potential de Arii
Functionale Urbane, intre 50 000 – 250 000 loc
• Poli regionali OPUS (Orizont Potential Urban Strategic) cu potential de Arii
Functionale Urbane , intre 50 000 – 250 000 loc
• Poli regionali OPUS (Orizont Potential Urban Strategic) cu potential de Arii
Functionale Urbane si cu specificitate functionala, de ex: Alba Iulia, Baia Mare,
Ramnicu Valcea, Sibiu, Suceava, Tulcea
• Poli subregionali, intre 30 000 – 50 000 loc
• Poli locali, sub 20 000 loc
Reţeaua de poli majori
• deţine şi exercită competenţe la nivel naţional, transfrontalier, transnaţional
(reţeaua de zone metropolitane, poli competitivi)
• dezvoltă clustere economice pe baza avantajelor competitive
clusterul poate fi definit ca "o concentrare geografică de companii şi instituţii
interconectate într-un anumit domeniu".
Definitia „polului de competitivitate” este asemanatoare cu cea a clusterului: este o
concentrare geografica de întreprinderi publice sau private, centre de cercetare şi
instituţii de invăţămant, care lucrează în parteneriat, sub o strategie comuna de
dezvoltare, în scopul generării de sinergii şi colaborării în cadrul unor proiecte inovative,
în interesul uneia sau mai multor pieţe”.
Definiţia “clusterului” este întalnită şi în legislaţia din România (HG 918:2006 –
Programul “Impact”): o grupare de producători, utilizatori şi /sau
beneficiari, în scopul punerii în aplicare a bunelor practici din UE în vederea creşterii
competitivităţii operatorilor economici.
• contribuie la configurarea regiunilor pentru schimbare economică
• Reţeaua de poli urbani, oraşe specializate
• asigură dezvoltarea funcţiunilor specializate
• asigură valorificarea diversificată şi competitivă a capitalului teritorial
 Experienta internationala
METREX – 1996 – Glasgow – Conferinta Regiunilor Metropolitane constituie Reteaua
Zonelor si Regiunilor Metropolitane. (15 membri)
Obiective:
 Schimb de experienta intre practicieni despre probleme strategice commune
 Punerea in valoare a dimensiunii metropolei in planificarea spatiului comunitar
 Amenajarea teritoriului si dezvoltarea armonioasa a metropolelor Europei prin
promovarea competentei si conducerea adecvata a proceselor
 Cooperarea cu privire la schimbul de cunostinte de experiente in domeniul amenajarii si
dezvoltarii, cu scopul stabilirii si adoptarii de bune practici.
 120 one metropolitane recunoscute
 33 membre METREX
2005 – Centrul de planificare urbana si metropolitana Bucuresti a aderat la METREX –
integrarea teritoriului aministrativ Bucuresti cu teritoriul de influenta
România în contextul Proiectelor Inter- şi Poly- METREX

+30 NETWORK – Retea de orase si comunitati

 Experienta despre planificarea integrata pe termen lung – dezvoltare durabila
 Scop: catalizaarea actiunilor de dezvoltare durabila prin promovarea, realizarea si
sustinerea planificarii integrate pe termen lung si a proiectelor demonstrative in orase
din toata lumea.
 Din aceasta retea face parte si Centrul International pentru orase durabile CIOD
 Bucurestiul a aderat la +30 NETWORK in 2005
 Bucurestiul lucreaza in prezent la elaborarea unui ghid pentru dezvoltare durabila.

Fundatia METROPOLI
 Organizatie internationala cu sediul in Spania
 Contribuie la inovarea si dezvoltarea oraselor si regiunilor
 Disemineaza cuonostinte in vederea constituirii unui viitor durabil
 Din 1998 a promovat initiativa PROYECTO CITIES – investigare asupra inovarii urbane,
asupra avantajelor competitionale, si a factorilor de succes. (20 orase de pe 5
continente)
  Deruleaza programele CITIES Lab, CITIES Art – Premiul CITIES pentru excelenta si
parteneriate pentru tinerii profesionisti
 2006 Bucuresti adera la fundatia Metropoli cu scopul:
 Aplicarii metodei de cercetare PROYECTO CITIES pentru a dezvolta cercetarea de
baza asupra municipiului Bucuresti si a zonei sale metropolitan.
 Folosirii rezultatelor cercetarii pentru identificarea oportunitatilor si proiectelor
strategice.

Experienta Romaneasca
 2009 ianuarie Oradea – Constituirea Federatiei Zonelor Metropoltane si a Aglomeratiilor
Urbane din Romania
 Membri fondatori ZM – Oradea, Brasov, Iasi, Constanta, Baia Mare, Bacau.
 Scop: elaborare cadru legislativ pentru infiintarea, functionarea si finantarea zonelor
metropolitan.

Organizarea administrativa
In Europa exista mai multe modele de guvernare clasificate de METREX astfel:
 Autoritati metropolitane – cu puteri depline in domeniile:
 Planning teritorial
 Planificare social-economica
 Infrastructure edilitare si de mediu
 Aplicarea strategiilor de dezvoltare durabila
 Autoritati numite sau alese – cu puteri selective – planifica si aplica strategii pentru
rezolvarea problemelor majore.
 Agentii metropolitane (organisme complementare) – cu responsabilitate de planificare
strategica, cu functie consultativa de aplicare.

Studiu de caz – Zona metropolitana Iasi

Data infiintarii: aprilie 2004
ZMI este o regiune din judetul Iasi ce cuprinde municipiul Iasi si 13 comune invecinate.
 Organizatie nonguvernamentala.
Program suport – GRASP (Governance Reform and Sustainable Partnerships) finantat de
Agentia pentru Dezvoltare internationala a Statelor Unite (USAD)
Date generale:
 Suprafata totala: 787,87 Kmp
 Suprafata intravilan 9555 ha
 Populatie: 400 000 locuitori
 Populatie activa: 163 300
  Someri: 20 500
 Mp. locuitori/pers. : 11.3 mp/pers
 Strazi: 1035 km
 Retea distributie opa : 650 km
 Retea distributie energie electrica 3117 km
 Retea distributie goz 352 km
Componente: CJ Iasi; Mun. Iasi; 13 comune invecinate
Obiective:
 Ridicarea nivelului de dezvoltare a regiunii
o Ameliorarea dezechilibrelor zonale in dezvoltarea economica, sociala, cultural
o Dinamizarea procesului de urbanizare
o Dezvoltarea echilibrata a localitatilor
o Stoparea declinului demografic – asigurarea unei ritm de crestere a populatiei
o Stabilitatea si integrarea partii active a populatiei in structurile economice,
zonale
o Echilibrarea pietei imobiliare
o Reabilitarea, protectia si conservarea mediului.
 Atractivitatea si accesibilitatea regiunii
o Reabilitarea si modernizarea echiparii tehnice de infrastructura
 Cai de comunicatii
 Alimentare cu apa si canalizare
 Alimentare cu energie electrica
 Telecomunicatie
 Alimentare cu gaze natural
 Salubritate
o Asigurarea unei dezvoltari economice si sociale armonioase in profil territorial
prin interventii publice si sprijinirea initiativelor private in zonele defavorizate
economic si social.
o Mentinerea competitiei intre localitati
o Rezolvarea problemelor create de impactul noilor tehnologii.
Criterii de selectie
 Amplasare in teritoriu
 Posibilitatile de creare si dezvoltare a functiunilor excedentare ale mun Iasi: industrie,
servicii, dotari, locuire.
 Integrare operationala in sistem prin redefinirea si consolidarea rolurilor unitatilor
administrative.
 Oportunitati de afaceri
Structura Institutionala

Asociatia Z.M.I.

COMISII CJ Mun. Iasi 13 comune Comisii consultative

TEHNICE Parteneri strategici
Specialisti Consiliul Director Al Z.M.I
locali

Pres. CJ Primari

Presedinte Vicepres. Vice pres.

Primar Iasi prin rotatie

Agentia de dezvoltare a Z.M. - ADZMI

Puncte tari si oportunitati – avantaje

 Pozitia cea mai puternica in regiune
 Pozitia data de granita estica a UE
 Calitate servicii si dotari academice de cercetare si dezvoltare
 Infrastructura de telecomunicatii, tehnologica, de afaceri
 Accesibilitate
 Valori : cultural, artistice, stiintifice, de patrimoniu, turistice
 Comunitate : educatie
 Imagine si prestigiu
Potential:
 Planuri istorice de revitalizare a relatiilor E-V si N-S
 Dezvoltarea infrastructurilor catre V si peste Prut
 Relatii de colaborare cu judete si municipii de pe aza E-V
 Relatii transproutoliere peste Prut - Euroregiunea– Siret – Prut – Nistru
 Piata la nivel regional si transproutolier
 Iasi – po de dezvoltare
  Forta de munca educata
 Aplecarea spre valorile cultural- artistice si istorice si traditia in educatia academica
 Valori, obiective, destinatii si infrastructura turistica
 Prestigiu, imagine, traditie – regiune istorica - fosta capitala
 Relatii internationale
Directii de actiune – politici, programe
 Reteaua INTRANET Metropolitan
 Schite strategice de dezvoltare locala – preluate din PUG-uri
 Integrarea planurilor de investitii publice in planurile de dezvoltare strategica si spatial
 Realizarea matricei proiectelor de investitii prioritare cu impactul metropolitan ca studiu
de fundamentare pt PATZMI
 Propuneri de institutionalizare a cooperarii metropolitane
 Cooperarea in planificare si implementare:
 Interdisciplinara
 Interdepartamente
 Multidisciplinara
 Sistem de sprijin in luarea deciziilor elaborat de EMI Systems in colaborare cu partenerii
metropolitani
 Lobby pentru dezvoltarea infrastructurilor E-V ;R-Moldova prin : Minister, Parlament,
Delegatia CE, Clubul Rotary.
 Targuri de proiecte
 Foaia Metropolitana Iasi – publicatia.
Studii:
 Studiu de delimitare a zonei metropolitane Iasi
 PATIC – axa Iasi-Letcani – MTCT 900 mil lei vechi.
 Intranet Metropolitan
 Planul de A.T. Z.M.I.
 Coordonari PATR NE – cu PATZMI

Studiul de delimitare a zonei Metropolitane

Necesitate:
 Analizarea si depistarea unitatilor teritorial-administrative care pot fi incluse in cadrul
unei noi forme de organizare teritoriala – Zona Metropolitana
 Studiul constituie o baza de fundamentare indispensabila stabilirii strategiilor de
evolutie teritoriala – cu aplicarea imediata in cadrul PUG-urilor localitatilor analizate
 O buna functionare a spatiului, o gestionare buna a teritoriului influenteaza direct
calitatea vietii locuitorilor in sistem teritorial metropolitan.
  Infiintarea ZM este necesara pentru evitarea sufocarii functiunilor urbane, economice si
sociale prin:
 Cresterea pretului fortei de munca
 Lipsa terenurilor necesare dezvoltarii
 Degradarea continua a conditiilor de viata in sensul exportarii functiunilor
urbane intr-un mediu neprielnic – cel rural - fara un minim de confort de
infrastructura si edilitar.
Structura studiu:
1. Analiza situatiei existente
2. Criterii de determinare a comunelor care intra in zona de interdependenta cu mun. Iasi
 Definire fenomen de zona de influenta
 Modele teoretice de determinare si delimitare a zonelor de influenta
 Criterii de analiza abordate
3. Concluzii
 Stabilirea relatiei ZM cu teritoriul judetean
 Relatiile oras – spatii adiacente
 Stabilirea directiilor generale de dezvoltare
4. Surse de documentare
 PATN – sectiuni
 PATJ – Iasi
 PUG – Mun. Iasi
 PUG-uri de comune – 22 comune
Zona periurbana – este definita de teritoriul si localitatile care inconjoara un centru
urban si care sunt influentate direct de evolutia urbei si de relatiile de interconditionare si de
cooperare care se dezvolta pe linia activitatilor economice.
 Aprovizionari cu produse agroalimentare
 Accesul la datari social culturale, comerciale
 Echipamente si infrastructura
 Amenajari pentru odihna, recreere si turism
Dimensiunile zonei de influenta sunt in relatie directa cu marimea si cu functiunile
centrului .
Orasul dispune de relatii de diverse genuri, directii, intensitati, cu spatiul sau adiacent
(complementar), relatie ce ii asigura existenta si prosperitatea, a caror totalitate determina
zona de influenta a centrului urban respectiv.
Marimea sistemului – zonei periurbane depinde de :
 Gradul de dezvoltare a tarii respective
 Talia (marimea, complexitatea) orasului
 Densitatea centrelor urbane in teritorii
  Pozitia geografica fata de unele elemente natural (munte, fluvii, mare) si fata de
granitele politice dintre state.
Metodologia de lucru – cf EMI Systems Inc – dr. arh. Mircea Enache
 Procedura de ierarhizare ordonata a entitatilor analizate in functie de scorurile
(punctajul) obtinut de acestia ca urmare a analizarii unui indicator statistic, sau a unui
indice compus din mai multi indicatori.
 In urma agregarii indicatorilor, procedura de ierarhizare bazata pe sistemul relational
criterii-ponderi-punctaj ne ofera urmatoarele informatii:
 Lista cazurilor analizate ordonate descendent a fiecarei entitati, fiecarui caz
fiindu-I atasat rangul corespunzator
 Lista fiselor descriptive pentru fiecare entitate prezentandu-se in acelasi timp
indicatorii din compozitia indicelui, precum si ponderile care au fost date fiecarui
indicator
 Aceste date si informatii se concretizeaza in final printr-o harta de sinteza care ne ofera
imaginea datelor analizate.
Criterii de analiza
 Cladiri – 4 variabile
 Demografie – 5 variabile
 Educatie – 5 variabile
 Forta de munca 1 – 5 variabile
 Forta de munca 2 – 4 variabile
 Global 1 si 1A – 8 variabile
 Gobal 2 si 2A – 8 variabile
 Locuinte – 5 variabile
Prin suprapunerea a 8 areale determinate prin analize s-a conturat :
 O zona de puternica influenta – primul inel
 O a 2a zona – al 2lea inel
Aceasta metodologie:
 Este simpla si eficienta
 Dificila este culegerea datelor statistice de la o multitudine de institutii urmata
de interpretarea si reprezentarea grafica a acestor fenomene
Rezultatul este foarte aproape de realitate si trebuie urmarita conformarea cu realitatea
si eventual realizarea feed-back-ului si corectarii.

STUDIU DE DELIMITARE A TERITORIULUI METROPOLITAN

Index: CLADIRI
Compozitia indicelui
 Variabile Ponderi
% Cladiri in constructie 1
% Cladiri caramida 1
% Cladiri alte -1
% Cladiri realizate dupa 1989 1

Rang Indice Cazuri

1 100.00 Barnova
2 83.50 Rediu
3 75.21 Miroslava
4 64.71 Tomesti
5 62.09 Ciurea
6 46.67 Letcani
7 36.08 Aroneanu

Index: DEMOGRAFIE
Compozitia indicelui
Variabile Ponderi
Populatia tot 1
% Populatia absenta -1
% Populatia in varsta munca 2
% Cresterea populatiei 1
% Cresterea populatiei in varsta munca 2

Rang Indice Cazuri

1 100.00 Miroslava
2 87.92 Holboca
3 84.26 Tomesti
4 83.30 Ciurea
5 77.90 Barnova
6 66.20 Rediu
7 61.16 Popricani

Index: EDUCATIE

Compozitia indicelui
 Variabile Ponderi
% POP EDUC PRIM -1
% POP UNIV 1
% POP LICEU 1
% ANALFABETI -1
STUDENTI/1000 1

Rang Indice Cazuri

1 100.00 Rediu
2 93.74 Holboca
3 91.03 Tomesti
4 69.83 Barnova
5 61.91 Miroslava
6 56.13 Ciurea
7 50.24 Popricani
8 41.41 Letcani
9 39.07 Aroneanu

Index: FORTA DE MUNCA 1

Compozitia indicelui
 Variabile Ponderi
% Populatia activa 1
Populatia inactiva/1000 activi -1
% Someri -1
Pensionari/1000 ocup -1
% Cresterea populatiei ocupate 2

Rang Indice Cazuri

1 100.00 Ungheni
2 77.51 Golaiesti
3 76.30 Horlesti
4 74.52 Mogosesti
5 63.35 Barnova
6 63.24 Miroslava
7 60.14 Voinesti
8 55.54 Probota
9 55.33 Aroneanu
10 51.79 Holboca
11 51.54 Ciurea

Index: FORTA DE MUNCA 2

Compozitia indicelui

Variabile Ponderi
 %ANG Agricultura -1
%ANG Industrie 1
%ANG Constructii 1
%ANG Comert 2

Rang Indice Cazuri

1 100.00 Tomesti
2 86.93 Holboca
3 86.41 Rediu
4 78.24 Ciurea
5 72.61 Letcani
6 61.69 Popricani
7 51.24 Miroslava
8 44.32 Barnova
9 43.81 Aroneanu

Index: LOCUINTE

Compozitia indicelui:

Variabile Ponderi
 M2 Locuibili /pers 1
% Loc fara alim apa -2
%Loc fara electricitate -3
% Locuinte crestere 1
% Loc fara retea gaza -1

Rang Indice Cazuri

1 100.00 Tomesti
2 95.82 Holboca
3 90.56 Rediu
4 75.97 Ciurea
5 75.61 Barnova
6 65.27 Miroslava
7 64.51 Aroneanu
8 64.14 Tutora
9 58.10 Movileni
10 57.28 Prisacani
11 56.20 Probota
12 53.46 Popricani
13 52.98 Comarna
14 50.14 Tiganasi

Index: GLOBAL 1

Compozitia indicelui

Variabile Ponderi
 Demog 1
Educ 1
Forta de munca 1 1
Forta de munca 2 2
Locuinte 2
Cladiri 1
Gospodarii crestere 1
Supraf/El 1

Rang Indice Cazuri

1 100.00 Rediu
2 98.58 Tomesti
3 97.15 Miroslava
4 91.66 Barnova
5 91.08 Holboca
6 84.79 Ciurea
7 60.53 Popricani
8 54.64 Aroneanu
9 52.94 Letcani
10 37.43 Movileni

Index: GLOBAL 2

Compozitia indicelui

Variabile Ponderi
 Demog 1
Educ 1
Forta de munca 1 1
Forta de munca 2 2
Locuinte 2
Cladiri 1
Gospodarii crestere 1
Supraf/El 1

Rang Indice Cazuri

1 100.00 Rediu
2 98.58 Tomesti
3 97.15 Miroslava
4 91.66 Barnova
5 91.08 Holboca
6 84.79 Ciurea
7 60.53 Popricani
8 54.64 Aroneanu
9 52.94 Letcani
10 37.43 Movileni
11 30.19 Ungheni
12 29.30 Tiganasi

STUDIU DE DELIMITARE A TERITORIULUI METROPOLITAN

- SINTEZA –
 Prin suprapunerea celor 8 areale determinate prin analizele
anterioare s-a conturat o zona de puternica influenta, zona formata din
primul inel de commune din jurul municipiului Iasi (Aroneanu, Barnova,
Ciurea, Holboca, Miroslava, Popricani, Rediu si Tomesti), la care se adauga
si comunele Letcani, Ungheni si Victoria (commune aflate pe prelungirea
principalelor axe de dezvoltare a municipiului), precum si comuna Dobrovat
(zona cu potential turistic ridicat).