STUDIU DE CAZ

În prezent România are 13 Parcuri Naționale cu o suprafață totală de aprox. 317 mii
ha. În vederea creșterii suprafeței de parcuri naționale s-a pus în discuție declararea unui
parc național “X”- care să includă cel mai valoros sector al lanțului carpatic, acoperind o
suprafață de 100 mii ha.
Prin declararea acestei arii naturale protejate de interes național se va asigura
conservarea și punerea sub protecție a unui vast capital natural extraordinar de bogat, ce
trebuie gospodărit durabil, pentru a fi lăsat moștenire generațiilor viitoare.
Biodiversitatea din cadrul acestui parc național este reprezentată de: 27 tipuri de
habitate naturale, 6 specii de mamifere, 3 de amfibieni, 4 de pești, 13 de nevertebrate și 66
de plante endemice, arealul fiind un rezervor de apă curată cu debit constant și totodată
reprezintă cel mai mare bazin forestier al României.
Sub raportul suprafață/bogația biodiversității, această arie va deveni un veritabil
'Yellowstone European'.
Menționăm faptul că această zonă este deja desemnată ca sit de importanță
comunitară Natura 2000.
Suprafața parcului reprezintă:
- 80% fond forestier, din care - 10 mii de ha sunt deja în regim de protecție (fără
intervenții), dintre care 3 mii de ha reprezintă păduri virgine și cvasi-virgine;
- 20% pășuni alpine, unde comunitățile locale desfășoară activitatea de pășunat de
zeci de ani.
Managementul forestier are o istorie îndelungată în zonă, fapt ce nu a afectat valorile
de patrimoniu natural pentru care se propune să fie desemnat parcul.
Din punct de vedere al formei de proprietate:
- 50% din suprafața parcului este în proprietate publică a statului – administrat
de RNP-Romsilva;
- 50% din teritoriul o reprezintă proprietarii privați.
În jurul parcului național există 100 de localități, unde trăiesc cca. 50 mii de
locuitori.
În dezbaterile publice realizate în vederea declarării acestei suprafețe ca parc
național, s-a discutat despre oportunitățile foarte bune pentru dezvoltarea economică
durabilă la nivel local, care să asigure atât conservarea biodiversității, cât și venituri
suficiente comunităților locale.
Inițiativa de a transforma această suprafață în parc național creează nemulțumiri în
rândul localnicilor care au păduri în zonă. Uniunea Internațională pentru Conservarea
Naturii recomandă ca la constituirea unui parc național să se aplice regula procentului de
minim 75% non-intervenție, fapt ce se va transpune în restricții în utilizarea terenurilor.
Ținând cont de procentul de fond forestier, accesul la resursele furnizate de pădure (lemn,
ciuperci și fructe de pădure) va fi restricționat. În cazul proprietarilor privați de pădure,
statul va trebui să plătească compensații anuale de 100 Euro/ha, pentru compensarea
pierderilor de venit înregistrate de aceștia.
 Comunitatea locală se teme că, parcul va avea un administrator unic care va putea
lua decizii de unul singur, fără ca aceasta să mai fie consultată. Proprietarii de păduri
trebuie să respecte regimul de exploatare al acestor păduri, care va deveni din ce în ce mai
restrictiv. Doar in anumite zone, cum ar fi zona tampon şi zona de dezvoltare durabilă a
parcului național se vor mai putea desfășura activități de exploatare a resurselor naturale și
investiții în infrastructură.
Având în vedere datele de mai sus, vă rugăm să prezentați un eseu în limba engleză,
care sa conțină maxim 1200 cuvinte, în care să se regăsească răspunsurile personale la
următoarele întrebări:
- care este opinia voastră cu privire la desemnarea parcului national? Considerați că este
necesară desemnarea acestuia, din moment ce este deja desemnat sit Natura 2000?
- considerați că desemnarea suprafeței ca parc național reprezintă o piedică în calea
dezvoltării zonei sau un avantaj?
- considerați că impunerea de restricții pe minim 75% din suprafață și în principal pe
suprafața de fond forestier este fezabilă, din moment ce comunitatea locală se bazează pe
resursa lemnoasă atât pentru încălzire, cât și pentru desfășurarea unor activități de
prelucrare a lemnului?
- ce beneficii suplimentare ar furniza pădurea în cazul declarării acestei suprafețe ca parc
național?
- ce activități alternative considerați că pot desfășura comunitățile locale, în vederea
obținerii de venituri care să le permită să rămână în zonă, împiedicând astfel depopularea
zonei?
- dacă ați fi administratorul parcului national, din ce fel de activități credeți că ați putea
colecta venituri proprii pentru managementul ariei naturale protejate?