6/3/2016

Aplicatii practice in aria preturilor de transfer

4 iunie 2016
www.pkffinconta.ro

Speakeri

Florentina Susnea Cristina Saulescu

Managing Partner, PKF Finconta Manager, PKF Finconta

Florentina Susnea are o experienta de Cristina si-a inceput cariera in 2001.

peste 25 de ani in contabilitate si fiscalitate,
dintre care 8 ani in sistemul public – ANAF.
Este licentiata in economie si stiinte
juridice, cu un master in Fiscalitate si politici
fiscale, absolventa a programului EMBA
Tiffin University SUA.
Licentiata in economie, cu un master in
Management Financiar, avand o
experienta de 15 ani in fiscalitate, din
care 7 ani in sistemul public – ANAF.

1
 6/3/2016

AGENDA:

- Context local

- Afilierea juridica si afilierea prin control

- Metodele de stabilire/analiza a preturilor de transfer

- Serviciile intra-grup

- Pierderile operationale in contextul preturilor de transfer

- Intocmirea dosarului si prezentarea acestuia in fata autoritatilor fiscale

Context local – Asteptarile PKF Finconta pentru anul 2016

• In contextul intensificarii exponentiale a controalelor in aria preturilor de

transfer, ne asteptam la o continua crestere a disputelor cu autoritatile
fiscale.
• In vederea realizarii inspectiilor fiscale anuntate, inspectorii se vor baza
intr-o foarte mare masura pe analizele interne de risc realizate pentru toate
categoriile de contribuabili.
• In urma eforturilor cumulate la nivelul Uniunii Europene, ne asteptam la
sporirea gradului de eficienta in comunicare si transfer de informatii intre
autoritatile fiscale din Romania si reprezentantii celorlalte state membre.

2
 6/3/2016

Afilierea juridica si afilierea prin control

Definirea persoanelor afiliate (I)

• Conform legislatiei actuale in materie de preturi de transfer, doua persoane

sunt afiliate, in urmatoarele situatii:

Caz 1: Relatia de afiliere intre persoane fizice:

Sot/sotie

Rude pana la
gradul al III-lea
inclusiv

3
 6/3/2016

Definirea persoanelor afiliate (II)

Caz 2: Relatia de afiliere intre persoane fizice si persoane juridice:

Detinere

Detinere Control
minim (administrator) Detinere Detinere
25% indirecta
minim
25%

Definirea persoanelor afiliate (III)

Caz 3: Relatia de afiliere intre persoane juridice:

Detinere Detinere
Detinere minim minim
minim 25% 25%
25%

4
 6/3/2016

Studiu de caz 1 (I)

Situatia de fapt:

Persoana fizica

100% 44%

Vanzari de Vanzari de
bunuri bunuri

A Romania B Irlanda Clienti terti

• Compania A Romania vinde produsele fabricate exclusiv catre B Irlanda;

• In cadrul unui control de fond, autoritatile fiscale au solicitat dosarul preturilor de
transfer al A Romania, pentru tranzactiile desfasurate cu B Irlanda;
• A Romania a inregistrat pierdere din activitatea operationala, in perioada supusa
controlului.

Studiu de caz 1 (II)

Argument contribuabil:
- A Romania nu este afiliata cu B Irlanda.

Argumente ANAF:
- Relatia de afiliere survine in contextul definitiei persoanelor afiliate;
- In cadrul dosarului, B Irlanda este mentionata ca parte a aceluiasi grup;
- B Irlanda este singurul client al A Romania.

Concluzie in urma solutionarii:

- A Romania si B Irlanda sunt persoane afiliate.

5
 6/3/2016

Studiu de caz 2

Situatia de fapt:
Argument contribuabil:

 Nu exista afiliere intre B si C Romania.
Persoana fizica
(Germania)

Argumente ANAF:
40%
 B si C Romania sunt afiliate in sensul
30%
definitiei persoanelor afiliate.
A Germania

100% 70%

Concluzie solutionare:
Tranzactii
intra-grup
 B si C Romania sunt persoane afiliate.
B Romania C Romania

Studiu de caz 3

Situatia de fapt:

Persoana fizica Persoana fizica

Administrator Administrator Administrator Administrator

Y A
Y A

100% 100%
50% 50% 100%

B C B C

Vanzarea de parti sociale de catre A catre Y Vanzarea de active de catre B catre C

6
 6/3/2016

Afilierea juridica si afilierea prin control – Q&A

Persoana fizica

Administrator Administrator

24% 100%

B C

50% 50%

?
D

Metodele de stabilire/analiza a preturilor de transfer

7
 6/3/2016

Metodele de stabilire/analiza a preturilor de transfer

• Metoda compararii preturilor (MCP);

• Metoda cost-plus (MC-P);
• Metoda pretului de revanzare (MPR);
• Metoda impartirii profiturilor (MIP);
• Metoda marjei nete (MMN).

Metoda compararii preturilor (MCP) - Definire

• MCP este metoda prin care preturile practicate in tranzactiile cu partea afiliata sunt
comparate cu preturile percepute in cadrul tranzactiilor cu tertii, in conditii similare.
• Se poate aplica pentru toate tipurile de tranzactii pentru care se pot identifica
informatii de comparabilitate interne (e.g. vanzari de produse finite, servicii de
management) sau externe (e.g. tranzactii cu marfuri, imprumuturi, redevente).

8
 6/3/2016

Metoda compararii preturilor (MCP) – Comparabilitate

• interna
Vanzator/Prestator (parte afiliata) Cumparator/Beneficiar (parte afiliata)

Cumparator/beneficiar (tert) Vanzator/Prestator (tert)

• externa
Vanzator/Prestator (parte afiliata) Cumparator/Beneficiar (parte afiliata)

Vanzator/Prestator (tert) Cumparator/Beneficiar (tert)

Metoda cost-plus (MC-P)

• MC-P Vizeaza activitati de productie si prestari de servicii.

Pret de piata = Costul de productie al bunului / Costul prestarii serviciului +

Marja bruta de profit

9
 6/3/2016

Metoda pretului de revanzare (MPR)

• MPR este utilizata in analiza activitatilor de distributie (e.g. achizitie marfuri de la parti
afiliate si revandute catre clienti terti).

Pret de revanzare = Pret de achizitie + Cheltuieli de revanzare +

Marja bruta de profit

Metoda impartirii profitului (MIP)

• MIP presupune parcurgerea urmatorilor pasi:

 identificarea profitului obtinut de parti din desfasurarea tranzactiei intra-grup;
 realizarea unei analize functionale in vederea determinarii functiilor indeplinite, riscurilor
asumate si activelor folosite de fiecare dintre parti in cadrul tranzactiei;
 distribuirea profitului intre parti in baza analizei functionale realizate, prin raportare la
comportamentul economic al unor entitati independente in ipostaze similare, astfel:
 analiza contributiei;
 analiza reziduala.

10
 6/3/2016

Metoda marjei nete de tranzactionare (MMN)

• MMN este cea mai utilizata metoda in practica, avand in vedere faptul ca elimina
diferentele functionale dintre partea testata si entitatile comparabile.

Metoda Producator Distribuitor Prestator servicii

Marja bruta a Marja bruta a
MC-P n.a.
producatorului prestatorului
Marja bruta a
MPR n.a. n.a.
distribuitorului
Marja neta a Marja neta a Marja neta a
MMN
producatorului distribuitorului prestatorului

Indicatorii uzuali folositi in analizele de preturi de transfer

• Marja aferenta costurilor operationale (MCO) – se aplica in cazul producatorilor si prestatorilor

de servicii.

• Marja profitului operational (MPO) – se aplica in cazul activitatilor de comert.

• Rata rentabilitatii economice (ROA) – se aplica in cazul activitatilor care presupun o utilizare
intensiva a activelor.

11
 6/3/2016

Elemente care trebuie avute in vedere pentru stabilirea celei mai adecvate
metode
• functii exercitate, riscuri asumate si active utilizate;
• datele si documentele inregistrate in momentul in care a fost incheiat contractul;
• aranjamente financiare speciale (conditii de plata sau facilitati de credit).

• Concret, urmatoarele elemente trebuie avute in vedere:

 Tranzactii cu bunuri si servicii: tipologia bunurilor / serviciilor tranzactionate, conditiile pietei
pe care bunurile / serviciile sunt furnizate, activitatile desfasurate si stadiile din lantul
productiei si distributiei ale entitatilor implicate, termene de plata, discounturi, etc.
 Tranzactii financiare: suma si durata imprumutului, natura si scopul imprumutului, garantia
implicata, valuta implicata, riscurile de schimb valutar si costurile masurilor de asigurare a ratei
de schimb valutar, precum si alte circumstante de acordare a imprumutului.

Studiu de caz 1 (I)

Situatia de fapt:

Contract de Contract de
prestari servicii
X RO prestari servicii

Y Spania Clienti terti

• X RO este un producator in regim toll.

• X RO a inregistrat pierdere din exploatare in perioada 2010 – 2013.
• X RO a prezentat dosarul preturilor de transfer, in care a fost utilizata MCP, prin
evaluare interna.
• Autoritatile fiscale sustin utilizarea MC-P.

12
 6/3/2016

Studiu de caz 1 (II)

Argument contribuabil:
- X RO a desfasurat acelasi tip de activitate, atat cu Partea afiliata, cat si cu
clienti terti si, conform legislatiei locale, MCP este preferata celorlalte
metode.

Argument ANAF:
- Nu a existat, la nivelul X RO, o diferentiere a costurilor si a adaosului
stabilit din cauza faptului ca aceasta nu are organizata contabilitatea
de gestiune pe centre de profit.
- A fost aplicata metoda cost-plus, in vederea realizarii unei ajustari de
preturi de transfer.

Concluzie in urma solutionarii:

- Sustinerea ajustarii de preturi de transfer la nivelul contribuabilului.

Studiu de caz 2 (I)

Situatia de fapt:

Achizitii de Vanzari de
marfuri marfuri
Parte afiliata Z RO Clienti terti

• Z RO este un distribuitor de produse cosmetice.

• Z RO a inregistrat pierdere din exploatare in perioada 2009 – 2012.
• Aceasta perioada a fost supusa unui control care a vizat si preturile de transfer.

13
 6/3/2016

Studiu de caz 2 (II)

Argument contribuabil:
- Z RO a aplicat pentru analizarea activitatii de distributie MPR.

Argumente ANAF:
- In dosar au fost prezentate informatii sintetizate ale tranzactiilor intre
persoane afiliate, din UE (i.e. mod tranzactionare, mod facturare,
contravaloare).
- Z RO nu a prezentat detalii in ceea ce priveste modul de calcul al
marjelor brute aferente companiilor comparabile.
- Estimarea preturilor de transfer efectuata utilizand MMN.

Concluzie in urma solutionarii:

- Cheltuielile Z RO au fost ajustate la mediana obtinuta in urma aplicarii
MMN, conform concluziilor ANAF.

Studiu de caz 3 (I)

Situatia de fapt:
Parte afiliata

Achizitii de Vanzari de
materii prime produse semi-
fabricate Vanzari de
Achizitii de produse semi-
materii prime fabricate
Furnizori terti Y RO Client tert

• Y RO a inregistrat pierderi in urma tranzactiilor desfasurate cu Partea afiliata.

• Y RO a prezentat dosarul preturilor de transfer pentru perioada 2010 – 2013.
• Metoda folosita in determinarea preturilor de transfer a fost MCP.
• Autoritatile considera, insa, ca MMN este cea mai adecvata metoda.

14
 6/3/2016

Studiu de caz 3 (II)

Argument contribuabil:
- Preturile practicate de Y RO cu Partea afiliata sunt aceleasi cu cele
practicate cu entitati terte (i.e. clientul si furnizorii independenti).

Argumente ANAF:
- Diferente privind conditiile de livrare si plata, respectiv comparare cu o
singura tranzactie de vanzare, astfel ca MCP nu poate fi aplicata;
- Societatea nu a prezentat costurile de productie, marjele de profit si
preturile de piata practicate de societatile cu un profil asemanator.

Concluzie in urma solutionarii:

- Dosarul a fost considerat ca fiind incomplet, neputandu-se stabili daca
preturile practicate in tranzactiile cu Partea afiliata corespund cu principiul
valorii de piata.

Studiu de caz 4 (I)

 In cadrul unei tranzactii de transfer de activitate, societatea cesionara va prelua cea

mai mare parte a activitatii cedentului, inclusiv salariatii din departamentul
administrativ (e.g. secretariat, sofer etc.) si logistica.

 Avand in vedere ca:

• Cedentul va avea nevoie in continuare de aceste activitati,
• ambele societati sunt membre ale aceluiasi grup,
• personalul transferat cu ocazia transferului de activitate cunoaste deja specificul
Cedentului si este familiarizat cu activitatea acestuia,
se doreste ca Cesionarul sa presteze servicii de secretariat si logistica in beneficiul
Cedentului.

15
 6/3/2016

Studiu de caz 4 (II)

 Se stabileste care este entitatea cel mai simplu de analizat, ca fiind societatea
prestatoare. In urma analizarii modalitatii dorite de derulare a operatiunilor de
secretariat si logistica, se concluzioneaza ca Cesionarul va avea functii si riscuri
limitate in cadrul acestor prestari.

 Intrucat Cesionarul nu va presta astfel de activitati in beneficiul unor societati

independente, nu se va putea realiza o comparabilitate interna. De asemenea, nu se
pot cunoaste preturile practicate de societati independente in astfel de tranzactii.

=> Se va proceda la cautarea unor societati cu un profil functional si de risc similar

care deruleaza tranzactii comparabile si se va stabili care este marja de profit
obtinuta de acestea.

Studiu de caz 4 (III)

 Pretul pentru tranzactiile care se vor derula intre Cesionar si Cedent va fi stabilit
avand in vedere costurile inregistrate de Cesionar, in calitate de prestator, cu
serviciile efectiv prestate si de marja de profit pe care ar trebui sa o obtina.

Atentie!

 Rezultatele acestui studiu preliminar nu inlocuiesc dosarul preturilor de transfer!

 Poate constitui un argument puternic in dialogul cu autoritatile fiscale.

16
 6/3/2016

Studiu de caz 4 (IV)

 Recomandare: La inchiderea exercitiului financiar se va verifica daca marja

aplicata/pretul practicat a respectat principiile pietei, in caz contrar este recomandabil
sa se revizuiasca si, daca este posibil, sa se regularizeze, astfel incat rezultatul final
sa fie la nivelul pietei.

Servicii intra-grup

17
 6/3/2016

Consideratii generale

• Un serviciu intra-grup se considera prestat daca «activitatea furnizeaza

respectivului membru din grup plus valoare comerciala si economica pentru
obtinerea pozitiei comerciale pe piata» (Liniile directoare OCDE).
• Societatea ar fi achizitionat astfel de servicii de la un furnizor independent?
• Elementele cele mai importante de avut in vedere in analizarea serviciilor
intra-grup:
 Motivatia economica a tranzactiei – beneficiul adus societatii;
 Baza de cost alocata beneficiarului;
 Marja de profit aplicata asupra costurilor alocate.

Alocarea costurilor catre beneficiari

 Metode de facturare/alocare a costurilor:

• alocare directa – prestare directa urmata de facturare
directa;
• alocare indirecta – prestare indirecta urmata de
facturare pe baza unor chei de alocare.

 Cheile de alocare: nu exista o regula universala (Liniile

directoare OCDE), dar orice cheie de alocare aplicata
trebuie justificata din punct de vedere economic.

18
 6/3/2016

Realitatea tranzactiilor

 Simpla existenta a serviciilor in cadrul unui grup nu este suficienta!

 Persoanele independente platesc doar serviciile care le-au fost prestate in
fapt.
 Mai mult, pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate
deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul desfasurarii activitatii
economice.
 Pentru a se deduce cheltuielile cu serviciile, acestea trebuie sa fie necesare
si efectiv prestate.

Costuri ale actionariatului

Identificarea activitatilor actionariatului si a costurilor aferente:

 Activitatea aduce beneficii intregului grup?
 Aduce beneficii doar pentru compania mama?
 Aduce beneficii numai unei anumite subsidiare?
 Trebuie costurile sa fie alocate catre subsidiare?
 Daca da, in ce proportie?

Exemple de costuri ale actionariatului:

1. Structura juridica;
2. Obligatii de raportare;
3. Strangeri de fonduri pentru achizitia participatiilor;
4. Management si control;
5. Reorganizarea grupului;
6. Cotari ale societatii-mama la o bursa de valori.

19
 6/3/2016

Contracte privind contributia la cost

Contractele privind contributia la cost

sunt conventii incheiate intre societatile
care isi repartizeaza costurile si riscurile
aferente dezvoltarii, productiei sau
obtinerii de active, servicii sau drepturi si
determina natura si amploarea
intereselor fiecarui participant la
rezultatele acestor activitati.

Contracte privind contributia la cost versus servicii intra-grup

Contributia la cost Servicii intra-grup

costurile, riscurile si beneficiile sunt impartite
intre toti contributorii

daca vin sau pleaca participanti impartirea va fi
ajustata conform principiului valorii de piata

alocarea costurilor se bazeaza pe beneficiul
asteptat de fiecare participant

contributia la o activitate comuna reflecta
beneficiile asteptate, acestea fiind, de obicei,
evaluate la cost
 riscul este suportat de catre furnizorul de
servicii
 rezilierea sau extinderea unui contract nu
afecteaza, in general, ceilalti prestatori de
servicii
 cheia de alocare se stabileste in functie de
masura in care a solicitat fiecare companie din
grup prestarea respectivului serviciu
 furnizorii nu vor imparti profiturile cu beneficiarii

20
 6/3/2016

Studiu de caz 1 (I)

Situatia de fapt: Alocare costuri indirecte

A Romania B Germania
Servicii suport

• A Romania este filiala celei din Germania. Aceasta din urma, fiind compania mama a grupului, a
alocat entitatilor afiliate, costurile indirecte pe care le-a consemnat in departamentele sale
(cercetare-dezvoltare, financiar, resurse umane si marketing).

• Alocarea acestor costuri a fost efectuata printr-o estimare ce a constat intr-o prima faza in stabilirea
unui procent al veniturilor A Romania in totalul veniturilor grupului.

• In a doua faza, procentul obtinut a fost aplicat la totalul costurilor indirecte la nivel de grup,
determinandu-se astfel partea ce revine catre A Romania.

Studiu de caz 1 (II)

Argumente contribuabil:
- A Romania nu are resurse interne pentru asigurarea functiilor realizate de B Germania;
- Serviciile au generat un beneficiu la nivelul A Romania, reflectat in veniturile impozabile astfel
obtinute, prezentate in dosarul preturilor de transfer al A Romania.

Argumente ANAF:
- Cheltuielile indirecte alocate sucursalei nu au avut drept scop realizarea de venituri
impozabile de catre A Romania, intrucat nu a fost realizata o legatura directa intre
costurile alocate catre A Romania si veniturile impozabile obtinute de aceasta.

Concluzie in urma solutionarii:

- Reanalizarea costurilor ce au fost alocate catre A Romania printr-o alta inspectie fiscala.

21
 6/3/2016

Studiu de caz 2 (I)

Situatia de fapt:
 Compania X DE presteaza companiei Y RO servicii suport si management;
 Compania Y RO a fost infiintata in noiembrie 2013, activand in domeniul serviciilor IT;
 Pentru tranzactia de servicii, cele doua companii au incheiate doua contracte, i.e.
pentru servicii de consultanta in management si activitati suport, respectiv unul
pentru servicii de consultanta in management;
 Conform contractelor dintre parti, serviciile sunt prestate de catre echipa de
conducere a companiei X DE;
 Y RO nu este unic beneficiar al serviciilor de consultanta si management prestate de
X DE.

Studiu de caz 2 (II)

Potentiale arii de risc:

1. Nedeductibilitatea cheltuielilor inregistrate de compania Y RO:
• Duplicarea serviciilor in baza contractelor dintre parti, chiar in absenta resurselor
interne necesare;
• Inexistenta altor documente justificative in afara contractelor si facturilor emise de
X DE;
• Imposibilitatea individualizarii serviciilor prestate, in lipsa unor detalii inserate in
cadrul facturilor emise de X DE;
• Imposibilitatea obtinerii unor informatii privind bazele de cost alocate de catre X
DE;
• Pretul nu este determinat per se in cadrul contractelor si nici determinabil.

22
 6/3/2016

Studiu de caz 2 (III)

Potentiale arii de risc (continuare):

2. Ajustarea pretului de transfer aferent tranzactiei:
• Intrucat pretul serviciilor de consultanta si management nu este stipulat in
contractele dintre parti, nu se poate face o conexiune intre pretul agreat intre parti
si cel aplicat in practica;
• Intrucat nu se pot obtine informatii privind marjele de profitabilitate obtinute de X
DE din prestarea serviciilor exclusiv catre Y RO, iar in cadrul dosarului de preturi
de transfer pregatit de Y RO a fost realizata exclusiv o justificare a necesitatii
acestei tranzactii, autoritatile fiscale pot ajusta pretul de transfer, prin identificarea
unor tranzactii comparabile survenite pe piata intre entitati independente.

Studiu de caz 2 (IV)

Recomandari:
 Asigurarea necesitatii serviciilor de management prin evitarea duplicarii cu
resursele disponibile intern la nivelul companiei, respectiv cu alte servicii de
management primite;
 Asigurarea existentei documentelor justificative care sa ateste prestarea
efectiva a serviciilor de management (e.g. time-sheet-uri, contracte, facturi,
rapoarte de lucru, corespondenta, devize, etc.);
 Colectarea informatiilor referitoare la mecanismele de alocare utilizate pentru
determinarea pretului de transfer;
 Asigurarea unui cadru contractual exhaustiv din punct de vedere al
elementelor comerciale esentiale.

23
 6/3/2016

Pierderile operationale in contextul preturilor de

transfer

Studiu de caz 1 (I)

Situatia de fapt:
• X RO este un distribuitor de materiale de constructii pe piata din Romania, care a
achizitionat (in perioada 2011-2014) 70% din marfuri de la partea sa afiliata Y din
Spania, restul de 30% din marfuri fiind achizitionate de la terti.
• 100% din cifra de afaceri a X RO este realizata cu clienti independenti din Romania.
• X RO a inregistrat in anul 2012 si 2014 rezultate din exploatare negative de -4,50%,
respectiv -2,30%.
Achizitii de Vanzari de
bunuri bunuri

Y Spania X RO Clienti terti

70% 100%

30%

Furnizori terti

24
 6/3/2016

Studiu de caz 1 (II)

Situatia de fapt (continuare):

• In cadrul unei inspectii fiscale, autoritatile au solicitat dosarul preturilor de transfer
pentru perioada 2011-2014.
• X RO a prezentat dosarul pregatit intern, conform caruia profilul functional al
companiei este de distribuitor cu functii si riscuri depline.
• In cadrul aceluiasi dosar, a fost pregatit un studiu de comparabilitate cu privire la
marjele de profit obtinute de distribuitori de materiale de constructii independenti –
concluzie: profitabilitatea agregata a X RO se afla in afara intervalului de
comparabilitate, astfel:
Indicator 2011 2012 2013 2014
Cuartila inferioara 1,25% 2,01% 1,83% 1,54%

Mediana 3,51% 4,73% 4,56% 3,96%

Cuartila superioara 5,97% 6,54% 6,09% 8,03%

X RO 6,37% -4,50% 6,78% -2,30%

Studiu de caz 1 (III)

Interpretarea autoritatilor fiscale:

• Autoritatile fiscale au fost de acord cu concluziile analizei functionale.
• Au acceptat intervalul de piata conform studiului prezentat de contribuabil.
• Au procedat la ajustarea profitabilitatii X RO la nivelul valorilor mediane din interval,
doar pentru anii 2012 si 2014, astfel:
Indicator (RON) 2012 2014
Venituri din exploatare 2.963.176.054 3.165.901.452
Cheltuieli din exploatare 3.096.518.976 3.238.717.185
Rezultat din exploatare (133.342.922) (72.815.733)
Marja profitului operational (%) -4,50% -2,30%
Mediana intervalului de comparabilitate (%) 4,73% 3,96%
Venituri din exploatare ajustate 3.250.256.089 3.372.258.627
Rezultat din exploatare ajustat 153.737.113 133.541.442

25
 6/3/2016

Studiu de caz 1 (IV)

Posibile abordari alternative ale contribuabilului:

 Segregarea contului de profit si pierdere, pentru a delimita profitabilitatea neta
obtinuta din vanzarile de marfuri provenite de la afiliati.
 Realizarea unei analize la nivel de marja bruta din tranzactiile cu afiliati vs.
tranzactiile cu terti.
 Propunerea unei analize multianuale (profitabilitate agregata pe toata perioada 2011-
2014), astfel incat sa se elimine evenimentele ciclice ce au condus la realizarea de
pierderi operationale in doi din patru ani.
 Justificarea pierderilor realizate in 2012 si 2014 prin identificarea unor motive de
ordin economic, strategic, factori externi specifici industriei etc.

Studiu de caz 2 (I)

Situatia de fapt:
• X RO este un producator din Romania, care a vandut produse finite exclusiv catre entitatea sa
afiliata Y din Germania.
• X RO a inregistrat pierdere fiscala in perioada 2012 – 2014.
• X RO a pregatit dosarul preturilor de transfer pentru perioada 2012 – 2014.
• Conform dosarului, pretul produselor finite este stabilit in baza costurilor inregistrate de X RO,
la care se adauga o marja bruta de 18%.

Vanzari de
produse finite
X RO Y Germania

100%

26
 6/3/2016

Studiu de caz 2 (II)

Argumente contribuabil:
 In perioada supusa controlului, X RO a fost in faza de start-up, care a presupus un proces investitional costisitor,
specific demararii unei activitati de productie. Astfel, avand in vedere cheltuielile de infiintare si de lansare a
activitatii sale, X RO a inregistrat pierdere.
 Managerii au realizat erori de calculatie a costurilor, iar angajatii au realizat erori de productie.
 Marja de 18% este aplicata asupra cheltuielilor directe, fiind astfel o marja bruta de profit din care X RO isi
acopera cheltuielile indirecte si alte cheltuieli general-administrative.

Argumente ANAF:
 Autoritatile fiscale sustin faptul ca pierderea inregistrata provine din vanzarea produselor finite catre Y Germania.
 X RO a vandut produsele finite sub costurile de productie, generand, astfel, pierdere la nivelul X RO.
 Autoritatile au realizat o ajustare de preturi de transfer la nivelul marjei brute de 18% (deoarece la nivelul grupului
s-a obtinut o marja bruta de 18%, raportat la costurile vanzarilor) si au recalculat impozitul pe profit datorat de X
RO, alaturi de dobanzi si penalitati de intarziere pentru ajustarea de preturi de transfer.

Concluzie solutionare:
 Ajustarea de preturi de transfer (si accesoriile aferente) raman valabile pentru X RO.

Intocmirea dosarului si prezentarea acestuia in

fata autoritatilor fiscale

27
 6/3/2016

Intocmirea dosarului si prezentarea acestuia in fata autoritatilor fiscale (I)

Comparatie Ordinul 222 vs. Ordinul 442

Cerinte formale de continut al dosarului preturilor de transfer

Informatii suplimentare de prezentat la nivelul contribuabilului, e.g. descrierea tranzactiilor de servicii intra-grup, cu
prezentarea cheilor de alocare utilizate, includerea valorilor incasarilor si platilor intra-grup realizate de contribuabil etc.

Informatii suplimentare de prezentat la nivelul grupului, e.g. descrierea eventualelor restructurari din cadrul grupului,
descrierea activitatilor de cercetare-dezvoltare din cadrul grupului etc.

Introducerea pragurilor de materialitate pentru tranzactiile intra-grup

Introducerea unor praguri de materialitate, per tip de tranzactie intra-grup, pentru fiecare categorie de contribuabili, in
functie de care se stabileste obligativitatea pregatirii dosarului preturilor de transfer.

Intocmirea dosarului si prezentarea acestuia in fata autoritatilor fiscale (II)

Comparatie Ordinul 222 vs. Ordinul 442 (continuare)

Analizele de comparabilitate

Introducerea mentiunilor privind tendinta centrala a pietei;

Completarea criteriului geografic cu nivelul pan-European;
Excluderea prevalentei metodei MCP asupra celorlalte metode de preturi de transfer;
Introducerea unor mentiuni privind analize multi-anuale.

Termenul de prezentare a dosarului preturilor de transfer

Pentru marii contribuabili care indeplinesc criteriile de prag de materialitate: 10 zile calendaristice de la data solicitarii.
Pentru marii contribuabili care nu indeplinesc criteriile de prag de materialitate sau pentru contribuabilii mici si mijlocii, in
functie de alte praguri de materialitate: 60 zile calendaristice, cu posibilitatea prelungirii o singura data cu maxim 30 de
zile calendaristice.

28
 6/3/2016

Intocmirea dosarului si prezentarea acestuia in fata autoritatilor fiscale (III)

Exemplu documentatie:
DPT Germania

DPT DPT
Italia
Masterfile Spania

Documentatie de
preturi de transfer
relevanta la nivelul
DPT Romania
Romaniei

Country-by-Country reporting (I)

Country-by-country reporting (“CbC”):

 Incepand cu 1 ianuarie 2016, toate grupurile multinationale au obligativitatea intocmirii raportului CbC
anual, cu exceptia cazului in care veniturile consolidate ale acestora nu depasesc 750M de EUR in anul
fiscal precedent.
 Grupul are la dispozitie 12 luni pentru intocmirea raportului, dupa incheierea situatiilor financiare.
 Raportul CbC contine informatii referitoare la alocarea globala a veniturilor si impozitelor impreuna cu
indicatori legati de localizarea activitatilor economice in cadrul Grupului, dintr-o anumita jurisdictie.
 De regula, societatea mama este responsabila pentru pregatirea situatiilor financiare consolidate ale
Grupului. De asemenea, societatea mama este entitatea constitutiva care are obligatia depunerii
raportului CbC. In cazul in care societatea mama nu are obligatia intocmirii raportului CbC in jurisdictia
sa, atunci Grupul poate numi o “societate mama surogat”. Societatea mama surogat trebuie sa se afle
intr-o jurisdictie care detine un acord de schimb al informatiei, urmand ca mai apoi sa depuna raportul
CbC in jurisdictia sa.
 Tari unde a fost adoptat CbC: Austria, Franta, Italia, Marea Britanie, Olanda, Spania etc.

29
 6/3/2016

Country-by-Country reporting (II)

Tabelul 1: Privire de ansamblu asupra veniturilor, impozitelor si activitatilor comerciale in functie de

jurisdictie

Numele Grupului MNE

Anul fiscal vizat

Venituri Impozitul pe Active

Profit/ Venituri
Jurisdictia profit platit Capitalul Castiguri Numar de corporale
Pierdere din cumulate in
fiscala (pe baza de declarat acumulate angajati altele decat
exploatare anul curent
Terti Parti afiliate Total numerar) numerar

Country-by-Country reporting (III)

Tabelul 2: Lista entitatilor constitutive ale Grupului MNE incluse in fiecare agregare pe jurisdictie fiscala

Numele Grupului MNE

Anul fiscal vizat
rezidente in jurisdictia

Activitatea de baza
Entitati constitutive

de rezidenta fiscala

Jurisdictia fiscala a
Jurisdictia fiscala

Cercetare - dezvoltare

instrumente financiare
gestionarea activelor

Achizitie/ Cumparare

Servicii interne intra-

Fabricare/ Productie

marketing si Servicii
organizatiei

Vanzari/ Marketing/

Prestari de servicii

Servicii financiare

Detinerea de alte
grup de finantare
Administrare,
Detinerea si

suspendata
intangibile

Distributie

catre terti

Activitate
Asigurari
regulate
suport

Altele

30
 6/3/2016

Studiu de caz 1 (I)

Situatia de fapt:
A B

Aport in Aport in
natura natura

X RO Y Persoana fizica

100%

Perioada supusa controlului

2009 2011

• Persoana fizica a devenit in anul 2011 actionar majoritar prin achizitionarea actiunilor entitatii X detinute de doua
persoane fizice A si B.
• X RO a transferat imobilul pe care il detinea in proprietate inainte de anul 2011 Persoanei fizice si a redus capitalul social
al X RO.
• Incepand cu anul 2011, X RO a platit chirii Persoanei fizice pentru serviciile de inchiriere a imobilului.

Studiu de caz 1 (II)

Transferul imobilului Servicii de inchiriere

X RO
Persoana fizica ar fi avut dreptul la bunurile detinute de X RO
deoarece capitalul social al lui X RO inainte de anul 2011 era In dosarul preturilor de transfer a fost prezentata metoda
format integral din aport varsat in natura, nefiind necesara comparii preturilor extern.
realizarea unei tranzactii de vanzare-cumparare.

ANAF
Avand in vedere ca tranzactia nu a fost descrisa in cadrul
dosarului preturilor de transfer si ca bunul nu s-a aflat niciodată
in patrimoniul Persoanei fizice, tranzactia ar fi trebuit sa fie
realizata sub forma unei vanzari pe baza unui raport de evaluare.
In baza unei analize separate, pe baza chiriei anuale practicata
de trei persoane fizice care detin spatii inchiriate in zone
comerciale similare si cu suprafete comparabile, s-a decis
ajustarea cheltuielilor cu chiria.

Concluzie solutionare:
 Contestatia depusa a fost respinsa ca neintemeiata.

31
 6/3/2016

Studiu de caz 2 (I)

Situatia de fapt:
• In scopul desfasurarii activitatii de productie, X RO achizitioneaza servicii de consultanta de la
Alfa Germania.
• X RO este unicul client al companiei Alfa din Germania.
• X RO a inregistrat pierdere fiscala in perioada analizata 2012 – 2014.
• X RO a pregatit dosarul preturilor de transfer pentru perioada 2012 – 2014.

Servicii de
consultanta

X RO Alfa Germania

100%

Studiu de caz 2 (II)

Argumente X RO:
 Conform dosarului, pretul serviciilor de consultanta a fost stabilit in baza unui tarif/zi pe baza metodei cost-plus 5%.
 In cadrul dosarului, X RO a justificat pretul tranzactiei intra-grup pe baza unor oferte primite de la prestatori
independenti.
 X RO a demonstrat prestarea efectiva a serviciilor cu ajutorul facturilor emise de Alfa Germania si contractului incheiat
pentru tranzactie.

Argumente ANAF:
 Ofertele de la diferiti furnizori independenti prezentate de X RO nu au facut dovada preturilor practicate pe piata, intrucat
nu au fost aferente unor tranzactii efectiv desfasurate.
 X RO nu a prezentat documente justificative conforme care sa dovedeasca prestarea efectiva a serviciilor (e.g.
componentele cheltuielilor cu serviciile de consultanta).
 Autoritatile fiscale sustin suprapunerea serviciilor primite cu resursele disponibile la nivelul X RO (i.e. personal intern si
personal detasat la nivelul Companiei).

Concluzie solutionare:
 Contestatia depusa de X RO a fost respinsa ca neintemeiata.

32
 6/3/2016

Studiu de caz 3

Situatia de fapt:
• Autoritatile fiscale au efectuat un control inopinat la nivelul companiei Alfa RO pentru perioada 2010-2014.
• Autoritatile fiscale nu au solicitat companiei dosarul preturilor de transfer.
• In urma controlului, tranzactiile desfasurate intre cele 2 parti afiliate au fost considerate tranzactii fictive.
• Organele fiscale sustin urmatoarele:
1. La nivelul celor 2 companii nu au existat documente pentru justificarea transportului.
2. Bunurile nu se regaseau pe stocurile entitatilor beneficiare si nu au fost prezentate avizele de insotire a bunurilor.
3. Furnizorul Gama SRL nu functioneaza la sediul inregistrat, nu are angajati si nu inregistreaza/declara venituri.

Vanzari de produse
finite

Alfa SRL Gama SRL

Vanzari de materii
prime

Studiu de caz 4 – Q&A

Situatia de fapt:
• In anul 2011, Alfa SRL a acordat un avans entitatii sale afiliate Gama SRL, pentru o anumita
cantitati de marfuri pe care aceasta din urma s-a obligat sa o livreze.
• Gama SRL nu a livrat bunurile catre Alfa SRL si nici nu a returnat avansul primit.
• Q: Ce credeti ca se poate intampla?

Avans pentru livrare

de marfuri
Alfa SRL Gama SRL

Livrare de marfuri

Returnare avans

33
 6/3/2016

Concluzii

Q&A

34
 6/3/2016

Va multumim!

PKF Finconta S.R.L

Direct tel./fax: (+40)21 317 31 90 (+40) 21 317 31 96 (+40) 372 168 300
E-mail: office@pkffinconta.ro Strada Albesti , nr.8 Sector 2 Bucuresti | Romania

Pentru mai multe informatii, va rugam sa vizitati paginile de internet:

www.pkffinconta.ro | www.pkf.com

35