CONCURSUL

DE MATEMATICĂ APLICATĂ
"ADOLF HAIMOVICI"

ETAPA NAȚIONALĂ
12 mai 2018
Filiera Tehnologică : profilul Tehnic

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

Clasa a IX-a

Problema 1. a) Determinați numărul natural n  * , ştiind că împărţind 9917 la n 2  n obţinem câtul 28 şi

restul cel mai mare posibil.
b) Daţi două exemple de numere raţionale pozitive x , care să nu fie numere naturale, astfel încât
x
să fie număr natural.
2x  3

BAREM DE CORECTURĂ

a) Conform Teoremei împărţirii cu rest, cel mai mare rest ce poate fi obţinut este n 2  n  1 ………….….1p
Înlocuind, obţinem 9917  28  n 2  n   n 2  n  1 ………………………………..……………………..1p
Se obţine n 2  n  342  0 ……………………………………………………………….………………1p
Ţinând cont că n  * , se obţine n  18 ………………………………………………...………...…….1p
x
b) Considerăm nişte valori naturale aleatorii pentru ……………………………….…………...….1p
2x  3
9 x 12 x
De exemplu, pentru x   \ se obţine  3 şi pentru x   \ se obţine  4 ….........2p
5 2x  3 7 2x  3

NOTĂ: Orice alte exemple corecte se punctează conform baremului!

Problema 2. Demonstraţi următoarele inegalităţi:

a b
a)   2,    a, b   0,   ;
b a
ab ba 262
b) 22    , oricare ar fi cifrele nenule a şi b. În ce caz avem egalitate?
a b 9

BAREM DE CORECTURĂ
a b a 2  b2
a)  2  2 …………………………………………………………………………….…..1p
b a ab
Obţine  a  b   0,    a, b   0,   , cu egalitate pentru a  b …………..…………………………….1p
2

ab ba a b
b) Obţine   20   …………………………………………………………………………….1p
a b b a
a b
Prima inegalitate devine 22  20   , adevărată conform punctului anterior…….………………...1p
b a
 a b 262
A doua inegalitate devine 20     9a 2  82ab  9b 2  0 ………………………...……...…1p
b a 9
Obţine 9a  82ab  9b  0   9a  b  a  9b   0 ……………………………………………………1p
2 2

Deoarece a, b  1, 2,...,9 , rezultă că 9a  b  0 şi a  9b  0 , egalitatea fiind adevărată pentru

ab 19,91 …………………………………………………………..................................................…1p

Problema 3. Se consideră triunghiul ABC în care m  A  90 , m  C   30 , punctul D este mijlocul
segmentului  BC  , iar punctul E   AC  astfel încât AC  3  AE . Să se demonstreze că:
a) ABD este echilateral;
b) BE  AD.

BAREM DE CORECTURĂ

a) Deoarece  AD  este mediană în triunghiul dreptunghic

ABC , rezultă că AD  CD  BD ….............................................1p
În triunghiul ADB avem : DA  DB şi m  B   60 , deci
ABD este echilateral…….........................................................2p
b) Fie F   BE AD . Aplicând teorema lui Menelaus în
ADC cu transversala EF B , rezultă
DF AE CB
   1 …………………………................................2p
FA CE DB
AE 1 CB
Deoarece  şi  2 rezultă că AF  DF …………………………………………...................…1p
CE 2 DB
Deoarece ABD este echilateral, iar F este mijlocul  AD  , rezultă că BE  AD ………….......................1p

Problema 4. Se consideră un triunghi ABC având medianele  AM  ,  BN  ,  CP  . Să se demonstreze că se

poate construi un triunghi cu vectorii :
a) AM , BN , CP ;
b) GA, GB, GC , unde G  AM BN CP .

BAREM DE CORECTURĂ

AB  AC
AM  ……………………...…........……...1p
2
AB  AC BA  BC CA  CB
a) Obținem că AM  BN  CP     0. ………………………………...............3p
2 2 2
3 3
2
3
2
3

b) Deoarece GA  GB  GC   AM  BN  CP   AM  BN  CP  0, rezultă că se poate construi un
2 2

triunghi cu vectorii GA, GB, GC ….......................................................................................................................3p
 CONCURSUL
DE MATEMATICĂ APLICATĂ
"ADOLF HAIMOVICI"

ETAPA NAȚIONALĂ
12 mai 2018
Filiera Tehnologică : profilul Tehnic

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

Clasa a X-a

n
 1 
Problema 1. Se consideră dezvoltarea  x 2   , x   0,   , n  *.
 2 x 
a) Determinați valorile lui n, ştiind că suma coeficienţilor primilor trei termeni ai dezvoltării este cel mult
egală cu 4.
b) Pentru n  8, determinaţi termenul care-l conţine pe x10 .

BAREM DE CORECTURĂ
C1 C 2
a) Obţine Cn0  n  n  4 ………….……………………………..…………………….………………..1p
2 4
Deduce n  5n  24  0 ………………………………………………………………….……………...1p
2

Deoarece n  , n  2 obţine n  2,3, 4,...,8 …………………………………….……..……………..2p

 1
k
16  2 k
b) Obţine Tk 1  C x
k
 ……………………………………………………..………………...…..1p
2k  x k
8

Din condiţia x163k  x10 , obţine k  2 ………………………………………………..…………………1p

Finalizare: T3  C82  x10  22  7 x10 este termenul căutat…………………………………...…………....1p

Problema 2. După fiecare an de utilizare, preţul unui autoturism scade cu 10% din valoarea avută la începutul
acelui an.
a) Determinaţi preţul unui autoturism după trei ani de utilizare , ştiind că preţul de achiziţie a fost de 10000
de euro.
b) După câţi ani autoturismul pierde cel puţin 90% din valoarea iniţială? (Se poate folosi lg 3  0, 477 )

BAREM DE CORECTURĂ

a) Fie P preţul iniţial şi Pi -preţul după i ani de utilizare.

P1  0,9  P  9000 euro………………………………………………………………………………...1p
P2  0,9  P1  8100 euro………………………………………………………………..……………....1p
P3  0,9  P2  7290 euro……………………………………………………………………………..…1p
n
9
b) După n ani de utilizare, preţul va deveni Pn     P ………………………………………………1p
 10 
n
P 9 1
Este necesar ca Pn      ……………………………………………………………...…1p
10  10  10
1000
Logaritmând, vom obţine n  2 lg 3  1  1  n  ……………………………………………...1p
46
 Deoarece n  , rezultă că după cel puţin 22 de ani pierde cel puţin 90% din valoarea iniţială.......... 1p

Problema 3. Într-un sistem de axe de coordonate xOy se consideră punctele An  n,1 , Bn 1, n  n  *
şi
mulţimea M   A1 , A2 , A3 , B2 , B3 .
a) Câte drepte determină elementele mulţimii M ?
b) Câte triunghiuri determină elementele mulţimii M ?
c) Demonstraţi că punctele A1 , P, Q sunt coliniare, unde P  A2 B3 A3 B2 şi Q este mijlocul lui  A3 B3  .

BAREM DE CORECTURĂ

a) Prin punctele mulţimii trec 6 drepte ………………………………………………………...........................2p

 A1 A2 , A1B2 , B2 A2 , B2 A3 , B3 A2 , B3 A3 
b) Elementele mulţimii M determină 8 triunghiuri , şi anume: B2 A1 A2 , B2 A1 A3 , B2 A2 A3 ,
B3 A1 A2 , B3 A1 A3 , B3 A2 A3 , A2 B2 B3 , A3 B2 B3 …………………………………………..............................…2p
c) Obţine Q  2, 2  ………………………………………………………………………………........................1p
5 5
Obţine ( A2 B3 ) : 2 x  y  5  0 şi ( A3 B2 ) : x  2 y  5  0 şi, de aici, P  ,  …………………........................…1p
3 3
Deoarece mA1P  mA1Q  1 ,rezultă că punctele A1 , P, Q sunt coliniare………………………...............................1p

 2 
Problema 4. Să se determine tg ( x) , ştiind că log a   sin x  cos x   log a2  sin x   log a2  cos x  , unde
 3 
 
a  1,   , x   0,  .
 4
BAREM DE CORECTURĂ
 2  log  sin x  cos x 
Obţine log a   sin x  cos x   a ………………………………….......................................2p
 3  2
Obţine 2  sin 2 x  5sin x  cos x  2 cos 2 x  0 ………………………………………………………………….....2p
Deoarece cos x  0 ,se obţine, prin împărţire, 2tg 2 x  5tgx  2  0 …..................…........................................…1p
1 
Obţine tgx   , 2 …………………………………………………………………….....................................1p
2 
  1
Deoarece x   0,  , rezultă că tgx  1 , deci tg x  …………………………….…......................................1p
 4 2
SAU
 2  1
log a   sin x  cos x   log a sin x  cos x  ....................................................................................................2p
 3  2
2
 2 
Obținem:   sin x  cos x   sin x  cos x ........................................................................................................1p
 3 
2 4
sin x  cos x   sin 2 x  .................................................................................................................................1p
5 5
2tgx 4
  tg 2 x  5tgx  2  0 ........................................................................................................................1p
1  tg x 5
2

1 
Rezultă tgx   , 2 ............................................................................................................................................1p
2 
  1
Deoarece x   0,  , rezultă că tg x  1, deci tgx  .........................................................................................1p
 4 2
 CONCURSUL
DE MATEMATICĂ APLICATĂ
"ADOLF HAIMOVICI"

ETAPA NAȚIONALĂ
12 mai 2018

Filiera Tehnologică : profilul Tehnic

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

Clasa a XI –a

Problema 1. Fie matricele A = (1 0

),X = (
a b
),C = (
3 1
) din M2 (ℝ).
1 1 c d 5 3
a) Calculați C −1 .
b) Determinați matricea X ∈ M2 (ℝ) dacă CA = XC.
c) Determinați matricea X n, n ∈ ℕ − {0,1}, unde X este matricea determinată la punctul b).

BAREM DE CORECTURĂ

a) detC = 4 ⇒ (∃)C −1 , C t = (3 5) , C ∗ = ( 3
−1 1 3 −1
) , C −1 = 4 ( ) ……………….................…2p
1 3 −5 3 −5 3
b) CA = (3 1) (1 0 ) = (4 1)
5 3 1 1 8 3
a b 3 1 3a + 5b a + 3b
XC = ( )( )=( )
c d 5 3 3c + 5d c + 3d
7
a=
4
3a + 5b = 4 1
a + 3b = 1 b = −4
⇒ X = 4 (7 −1) …………………......................................2p
1
CA = XC ⇔ ⇔ 9
3c + 5d = 8 c=4 9 1
c + 3d = 3 1
{ {d = 4
SAU
1  7 1
X  CAC 1    .....................................................................................................................2p
4 9 1 
c) Se demonstrează prin inducție matematică:
1 0
An = ( ) ………………………………………….....................….................................………1p
n 1
Finalizare

X n = (𝐶𝐴𝐶 −1 ) ∙ (𝐶𝐴𝐶 −1 ) ∙ (𝐶𝐴𝐶 −1 ) ∙ … ∙ (𝐶𝐴𝐶 −1 ) = (𝐶𝐴2 𝐶 −1 ) ∙ (𝐶𝐴𝐶 −1 ) ∙ … ∙ (𝐶𝐴𝐶 −1 ) =

= (𝐶𝐴3 𝐶 −1 ) ∙ … (𝐶𝐴𝐶 −1 ) = CAn C−1 .....................................................................................................1p
1 3n + 4 −n
Xn = 4 ( ) ……………………………………………………………...................1p
9n −3n + 4
Problema 2. Fie A, B ∈ M2 (ℚ) cu AB=BA și det(A) = 1.
a) Demonstrați că A3 − B3 = (A − B)(A − εB) ∙ (A − ε2 B) unde ε este o rădăcină cubică complexă de
ordinul trei a unității.
b) Considerând f(x) = det(A + xB) = ax 2 + bx + c, cu a, b, c ∈ ℚ și det(A − √7B) = 8, calculați
det(A3 − B 3 ).

BAREM DE CORECTURĂ
a) Verificare directă.
Se tine seama de ipoteză și de faptul că ε3 = 1 și ε2 + ε + 1 = 0, ε ∈ ℂ. ……………....................................2p
f(0) = det(A)
b) Avem f(0) = c } ⇒ c = 1 ⇒ f(x) = ax 2 + bx + 1 ………………………….................…..2p
det(A) = 1
Din f(−√7) = 8 ⇒ 7a − √7b + 1 = 8 ⇒ 7a − 7 − √7b = 0, a, b ∈ ℚ.
⇒{a = 1 ⇒ f(x) = x 2 + 1 …………………………………………………………………………...….1p
b=0
Finalizare
det(A3 − B 3 ) = det(A − B) det(A − εB) det(A − ε2 B) = f(−1)f(−ε)f(−ε2 ) = 2(ε2 + 1)(ε4 + 1) =
2(ε2 + 1)(ε + 1) = 2(−ε)(−ε2 ) = 2ε3 = 2. ………..................................................................................2p

Problema 3. Fie 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑥 + √𝑥 2 + 1.

a) Demonstrați că 𝑓 este strict crescătoare.
b) Demonstrați că (𝑥 2 + 1)𝑓 ′′ (𝑥)𝑓(𝑥) = 𝑓 ′ (𝑥), (∀)𝑥 ∈ ℝ

BAREM DE CORECTURĂ
𝑥
a) 𝑓 ′ (𝑥) = 1 + √𝑥 2 ……………………………………………………………………………….……....1p
+1
′ (𝑥) √𝑥 2 +1+𝑥
𝑓 = √𝑥 2 +1
> 0, deoarece √𝑥 2 + 1 > √𝑥 2 = |𝑥| ≥ −𝑥.................................................................2p
𝑥
𝑓 ′ (𝑥)∙√𝑥 2 +1− 𝑓(𝑥)
′ (𝑥) √𝑥 2 +1+𝑥 𝑓(𝑥) ′′ (𝑥) √𝑥2 +1
b) 𝑓 = = √𝑥 2 ⇒𝑓 = …………………………………………….1p
√𝑥 2 +1 +1 𝑥 2 +1

Obținem că (𝑥 2 + 1)𝑓 ′′ (𝑥) = 𝑓 ′ (𝑥)√𝑥 2 + 1 − 𝑥𝑓′(𝑥)…………………………………………………….1p

1 𝑓′(𝑥)
Relație echivalentă cu (𝑥 2 + 1)𝑓 ′′ (𝑥) = 𝑓 ′ (𝑥) ∙ 2
= 𝑓(𝑥) , de unde rezultă concluzia........................2p
𝑥+√𝑥 +1

Problema 4. Fie 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑒 −2𝑥 − 𝑥 + 𝑎, 𝑎 ∈ ℝ .

a) Calculați 𝑓 ′ (𝑥).
b) Determinați asimptotele la graficul funcției 𝑓.
c) Demonstrați că 𝑓 este bijectivă și aflați 𝑎 știind că 𝑓 −1 (−2) = 1.

BAREM DE CORECTURĂ

a) 𝑓 ′ (𝑥) = −2𝑒 −2𝑥 − 1, (∀)𝑥 ∈ ℝ …………………………………………………………………......1p

b) lim f(x) = −∞ , lim f(x) = ∞ , deci 𝑓 nu admite asimptote orizontale …………………………..2p
x→∞ x→−∞
𝑓(𝑥)
m1 = lim 𝑥 = −1
x→∞
𝑛1 = lim (f(x) + x) = lim (𝑒 −2𝑥 + 𝑎) = 𝑎
x→∞ x→∞
𝑦 = −𝑥 + 𝑎 asimptotă oblică spre ∞ la graficul funcției………………………………………..…..1p
f(x)
m2 = lim = −∞ , deci nu există asimptotă oblică spre −∞. ………………..............................1p
x→−∞ x
c)
x −∞
∞
𝑓 ′ (𝑥) - - - - - - - - - - - - - - -
f(x) ∞ ↘ ↘ ↘ ↘ ↘ −∞

𝑓(ℝ) = ℝ ⇒ 𝑓 surjectivă.
𝑓 strict descrescătoare, deci injectivă și deci 𝑓 bijectivă.
Din −2 = 𝑓(1) ⇔ −2 = 𝑒 −2 − 1 + 𝑎 ⇒ 𝑎 = −1 − 𝑒 −2 ....………………………............................….2p
Notă:Orice altă rezolvare corectă va fi punctată conform baremului.
 CONCURSUL
DE MATEMATICĂ APLICATĂ
"ADOLF HAIMOVICI"

ETAPA NAȚIONALĂ
12 mai 2018
Filiera Tehnologică : profilul Tehnic

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

Clasa a XII -a
Problema 1.
1
tn
Fie I n   dt ,n  0.
0
t2 1
a) Calculați I 3.
1
b) Demonstrați că I 2 n   I 2 n 2 ,()n  ,n  2.
2n  1
c) Demonstrați că numărul A  I 0  I 2  I 4  ...  I 2020 este irațional.

BAREM DE CORECTURĂ

 t 
1 1
t3 1 1
a) I 3.   2 dt    t  2  dt   ln 2 ..............................................................................................2p
0
t 1 0
t 1  2 2
1
t 2 n 2  t 2  1 1
1
b) I 2 n  I 2 n 2   dt   t 2 n  2 dt  , ()n  ,n  2. ..............................................................2p
0
t 1
2
0
2n  1
c) A  I 0   I 2  I 4    I 6  I8   ...   I 2018  I 2020   ......................................................................................2p
 1 1 1
  1    ...   \ .............................................................................................................1p
4 3 5 2019

Problema 2.
a 0̂ 2̂b
Se consideră mulțimea M = {A | A = ( 0̂ a 0̂ ) , a, b, c ∈ ℤ4 }, M ⊂ M3 (ℤ4 ) , iar ℤ4 = {0̂, 1̂, 2̂, 3̂} .
2̂c 0̂ a
a) Determinați numărul elementelor mulțimii M.
b) Demonstrați că oricare ar fi matricea A ∈ M , avem A2 = O3 sau A2 = I3 .
c) Câte matrice din M au proprietatea că A2 = I3 ? Scrieți aceste matrice.

BAREM DE CORECTURĂ
a) a ∈ {0̂, 1̂, 2̂, 3̂}, 2̂b ∈ {0̂, 2̂} , 2̂c ∈ {0̂, 2̂}
Vor fi 4 ∙ 2 ∙ 2 = 16 elemente distincte în M………………………………………………………......…2p
a 0̂ 2̂b a 0̂ 2̂b a2 0̂ 0̂
b) A = A ∙ A = ( 0̂ a 0̂ ) ( 0̂ a 0̂ ) = ( 0̂ a2 0̂ ), a2 ∈ {0̂, 1̂} …………………………………...1p
2

2̂c 0̂ a 2̂c 0̂ a 0̂ 0̂ a2
Dacă a ∈ {0̂, 2̂} ⇒ a = 0̂ ⇒ A = O3 …………………………………..…………………………...…….1p
2 2

Dacă a ∈ {1̂, 3̂} ⇒ a2 = 1̂ ⇒ A2 = I3 ………………………………………………………………….......1p

 c) a ∈ { 1̂, 3̂}, 2̂b ∈ {0̂, 2̂} , 2̂c ∈ {0̂, 2̂}, deci 8 matrice au proprietatea cerută. ………………………….……1p
Finalizare………………………………………………………………………………………………….1p

Problema 3.
Fie 𝑓 = 𝑋 3 − 𝑚𝑋 2 + 𝑛𝑋 + 5 ∈ ℚ[𝑋].
a) Determinați 𝑚, 𝑛 dacă 𝑥 = −1 este rădăcină dublă.
b) Demonstrați că, dacă 𝑓 admite rădăcina √3, atunci 𝑓 admite o rădăcină rațională. Determinați această
rădăcină.
c) Fie 𝑚, 𝑛 ∈ ℤ cu 𝑓(−2); 𝑓(1) numere impare. Demonstrați că 𝑓 nu are rădăcini întregi.

BAREM DE CORECTURĂ

a) 𝑓 ′ = 3𝑥 2 − 2𝑚𝑥 + 𝑛, 𝑓 ′′ = 6𝑥 − 2𝑚 …………………………………………....................................….1p
𝑓(−1) = 0 ⇔ 𝑚 + 𝑛 = 4
{ 𝑓 ′ (−1) = 0 ⇔ 2𝑚 + 𝑛 = −3
𝑓 ′′ (−1) ≠ 0 ⇔ 𝑚 ⇔ 𝑚 ≠ −3
Obținem 𝑚 = −7, 𝑛 = 11 ……………………………………………....................................................1p
b) 𝑓 ∈ ℚ[𝑋] ⇒ f admite și pe −√3 ca rădăcină.
Din √3 + (−√3) + 𝑥3 = 𝑚 ⇒ 𝑥3 = 𝑚 ∈ ℚ …………………………………………………………...…1p
𝑥 2 − 3 divide pe 𝑓, deci restul împărțirii lui 𝑓 la (x 2 − 3) este 0, deci (𝑛 + 3)𝑥 + 5 − 3𝑚 = 0, rezultă
5 5
𝑛 = −3, 𝑚 = deci 𝑥3 = ∈ ℚ ………………………………..………………………………………1p
3 3
c) Presupunem că avem o rădăcină întreagă 𝑘 ∈ ℤ.
Rezultă (𝑓(−2) − 𝑓(𝑘)) ⋮ (−2 − 𝑘) ⇔ 𝑓(−2) ⋮ (−2 − 𝑘);.
𝑓(−2) este număr impar, deci 𝑘 impar (3) ……………………………………...............................…..2p
(𝑓(1) − 𝑓(𝑘)) ⋮ (1 − 𝑘) ⇔ 𝑓(1) ⋮ (1 − 𝑘); 𝑓(1) este număr impar, deci k par (4)
Din (3) și (4) obținem o contradicție.
Prin urmare 𝑓 nu are rădăcini întregi. …………………………………………………..........................1p

Problema 4.
Se consideră funcția 𝑓: [0,3] → ℝ, 𝑓(𝑥) = √𝑥 + 6 .
a) Calculați aria suprafeței cuprinsă între graficul funcției 𝑓, axa (𝑂𝑥) și dreptele de ecuație 𝑥 = 0 și
𝑥 = 3.
b) Determinați 𝑚 > 0 astfel încât volumul corpului obținut prin rotația graficului funcției 𝑓(𝑥 + 𝑚) în
2031𝜋
jurul axei (𝑂𝑥) să fie 2 .
3
c) Demonstrați că ∫0 𝑥 2 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 ≤ 27.

BAREM DE CORECTURĂ
3
a) Avem A = ∫0 √x + 6 dx
√𝑥 + 6 = 𝑡 ⇒ 𝑥 + 6 = 𝑡 2 ⇔ 𝑥 = 𝑡 2 − 6, dx = 2tdt
𝑥 = 0 ⇒ 𝑡 = √6 ; 𝑥 = 3 ⇒ 𝑡 = 3 ……………………………............................………………...…….1p
3
3 𝑡3
𝐴 = 2 ∫√6 𝑡 2 𝑑𝑡 = 2 | = 18 − 4√6 ………………………………....................…………...........…..1p
3 √6
3 2031𝜋
b) Avem ecuația 𝜋 ∫0 (𝑥 + 6 + 𝑚)𝑑𝑥 = 2
……………………………....................………...........….1p
Finalizare 𝑚 = 334 ………………………………………………………......................………....…1p
c) Avem √6 ≤ 𝑓(𝑥) ≤ 3 ⇒ √6 𝑥 2 ≤ 𝑥 2 𝑓(𝑥) ≤ 3𝑥 2 …………………………...........................………....1p
Integrăm pe [0, 3] și obținem
3 3 3
√6 ∫0 𝑥 2 𝑑𝑥 ≤ ∫0 𝑥 2 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 ≤ 3 ∫0 𝑥 2 𝑑𝑥 ………………………………………............................…..1p
Finalizare ……………………………………………………………………......................………..1p