0MUSCHII MEMBRULUI TORACIC

A)Muschii spetei:
Muşchii membrului toracic se împart în:
a)muşchii regiunii spetei:
sunt aşezaţi în jurul spetei, au inserţia fixă pe spată şi
inserţia mobilă pe humerus.
Se grupează în:
 muşchii laterali-sunt acoperiţi de fascia scapulară laterală ce se
inseră pe spina scapulară, marginea cervicală, unghiul cervical,
marginea toracală şi unghiul toracal şi ventral se continuă cu fascia
brahială.
Sunt reprezentaţi de:
1)M. Supraspinos-este situat în fosa infraspinoasă.
O:- pe unghiul cranial al spetei,cartilajul spetei, spina scapulara, fosa
supraspinoasa;
I: -tendon bifid pe tuberculul mare si mic al humerusului, fascia
prebrahiala;
R:- extensor al bratului si tensor al fasciei prebrahiale.
2)M.Infraspinos:- este plasat în fosa infraspinoasă.
O: cartilajul spetei, unghiul caudal al spetei, spina scapulara, fosa
infraspinoasa,
I: suprafata infraspinata cu un tendon care aluneca peste convexitatea
tuberculului mare cu ajutorul unei burse sinoviale.
R: are rol de abductor şi rotator dinăuntru în afară al braţului
3)M. Micul rotund(teres minor):
O: pe marginea caudala a spetei in dreptul gatului spetei;

I:linia tricipitala;

R: abductor şi rotator în afară al braţului, flexor al bratului.

4)M.Deltoid
O: – tuberozitatea spinei scapulare, fascia scapulara laterala, unghiul
caudal al spetei, marginea caudala a spetei;
I:- anterioară- pe tuberozitatea spinei scapulare prin intermediul fasciei
scapulare laterale;
posterioară-se inseră pe unghiul toracal şi marginea toracală a spetei
R:-abductor şi rotator al braţului, tensor al fasciei scapulare laterale
şiflexor al braţului când lucrează sinergic cu marele rotund.
 muschii mediali:
1) M.subscapular-este un muşchi lat de formă triunghiulară
O: fosa subscapulara;
I: tuberculul mic al humerusului cu un tendon care aluneca peste
convexitatea acestuia cu ajutorul unei burse sinoviale;
R: acţionează ca adductor al braţului.
2)M.marele rotund (teres major)
O: pe unghiul caudal al spetei;
I: prin intermediul unui tendon impreuna cu muschiul mare dorsal pe
tuberozitatea m. mare rotund.
R: acţionează ca adductor al braţului şi flexor al braţului când lucrează
în comun cu deltoidul.
3) M. coracobrahial
O: procesul coracoid al spetei;
I: pe tuberculul rotund;
R: are rol de adductor şi rotator din afară în interior al braţului.
4)M. tensor al capsule articulare{ este reprezentat de un fascicul
muscular redus (inexistent la rumegătoare)]
O: se afla pe spata proximal fata de marginea cavitatii glenoide;
I: pe capsula articulara si cu un tendon fin pe gatul capului humeral;
R: tensor al capsulei articulare.
B) Muschii bratului- sunt situaţi în jurul humerusului şi acţionează
asupra antebraţului, au inserţia fixă pe spată sau humerus şi
inserţia mobilă pe radius şi ulnă.
După poziţie pot fi sistematizaţi în:
a) muschii craniali(anteriori) ai bratului:
1) M. biceps brahial
O: tuberozitatea supraglenoidala a spetei prin intermediul unui tendon
care aluneca peste santul intertubercular cu ajutorul unei burse sinoviale;
I: tuberozitatea radiala, prin intermediul bridei bicepsului pe muschiul
extensor carporadial cu al carui tendon fuzioneaza;
R: flexor al antebratului si extensor al articulatiei scapulohumerale.

2)M.brahial
O:pe corpul humerusului sub capul articular. Corpul are un traseu
spiralat ocupand santul cu acelasi nume al osului humerusului
I: fata caudala a extremitatii proximale a radiusului cu un tendon care
trece pe sub ligamentul colateral medial al articulatiei cotului.
R: extensor al antebratului si flexor al bratului.
b) M caudali (posteriori) ai braţului-sunt reprezentaţi de muşchii:
1).M triceps brahial: este cel mai voluminos muşchi de la membrul
toracic.
O: este format din trei porţiuni: lungă (se inseră fix pe unghiul şi
marginea toracală a spetei), medială (se inseră fix pe faţa medială a
humerusului sub tuberculul rotund) şi laterală (se inseră pe creasta
anconee a humerusului);
I: tuberozitatea olecranului;
R: extensor al antebratului cand membrul este in suspensie sau propulsor
cand membrul este in sprijin.
2)M.tensor al fasciei antebrahiale- este un muşchi lat situat pe partea
medială a porţiunii lungi a tricepsului
O: este format din două porţiuni: lungă (caudală) şi lată (cranială); se
inseră fix cu porţiunea lungă pe unghiul toracal al spetei şi cu porţiunea
lată pe tendonul muşchiului marele lat dorsal (latissimus dorsi);
I: pe olecran şi pe fascia antebrahială;
R: tensor al fasciei antebrahiale.
3)M. anconeu
O: pe humerus deasupra fosei olecraniene pe care o acopera;
I: pe tuberozitatea olecraniana;
R: auxiliar al miscarii de extensie a antebratului.
C)Muschii antebratului
a)Muschii craniali(anteriori) ai antebratului- acţiune proximală-
acţionează ca extensori ai metacarpului şi degetelor, fiind reprezentaţi
de:
1) extensor carpo-radial-este cel mai voluminos muşchi de pe faţa
anterioară,
O: se insera fix pe creasta epicondilului lateral
I:mobil-cu un tendon, pe extremitatea proximală a metacarpului III
R:acţionează ca extensor al metacarpului;

2) abductorul lung al policelui (abductorul pollicis longus)

(sau extensorul oblic al metacarpului) este un muşchi redus plasat oblic
pe faţa dorsală a radiusului,
O:are inserţia fixă pe interlinia radio-ulnară, se prelungeşte cu un tendon
fin ce trece peste tendonul extensorului carpo-radial ;
I: se inseră mobil pe metacarpul II;
R: acţionează ca extensor al metacarpului.

b)muşchii regiunii anterioare cu acţiune distală-sunt reprezentaţi de:

1)extensor digital comun-este un muşchi cu tendon multifid repartizat
tuturor degetelor şi prezintă, în funcţie de specie o mulţime de variante
de formă.
O:se inseră fix pe creasta epicondilului lateral,tuberozitatea laterală a
radiusului şi ligamentul colateral lateral.
I:Inserţia distală este pe eminenţa piramidală a falangei a III-a.
R:Acţionează ca extensor al falangelor;
2)extensor digital lateral-este un muşchi lung, are aspect semipenat la
rumegătoare (este denumit şi extensor propriu al degetului IV), prezintă
numeroase variante în funcţie de specie.
O:se inseră fix pe tuberozitatea radială laterală şi pe interlinia radio-
ulnară
I:se inseră mobil pe faţa anterioară a falangei I la cabaline şi pe falanga a
II-a a degetului IV la rumegătoare
R:acţionează ca extensor al falangelor.

c)muşchii regiunii posterioare cu acţiune proximală-acţionează ca

flexori ai metacarpului şi falangelor, sunt plasaţi în stratul superficial şi
reprezentaţi de:
1. flexor carpo-radial-este plasat medial în contact cu radiusul
O: se inseră fix pe baza epicondilului medial ;
I:se prinde mobil pe extremitatea proximală a metacarpului III la
rumegătoare şi II la cabaline;
R:acţionează ca flexor al metacarpului.
2. flexor carpo-ulnar-are aspect fusiform, este situat pe partea medio-
caudală a antebraţului
O: se inseră fix la baza epicondilului medial şi pe olecran ;
I:mobil pe pisiform;
R:acţionează ca flexor al metacarpului.
3. extensor carpo-ulnar-este plasat pe partea latero-caudală a
antebraţului,
O:inserţia fixă pe vârful epicondilului lateral
I:mobilă pe pisiform şi, printr-un tendon, pe extremitatea proximală a
metacarpului IV la cabaline sau V la rumegătoare;
R:acţionează ca flexor al metacarpului.
d)muşchii regiunii posterioare cu acţiune distală-sunt plasaţi în
stratul profund, în spatele radiusului şi a ulnei, sub muşchii cu acţiune
proximală şi sunt reprezentaţi de:
1. flexor-superficial al degetelor-este situat sub scobitură, pe partea
medială a muşchiului flexor profund;O:este format din două porţiuni:
humerală (se inseră fix pe vârful epicondilului medial) şi radială (se
inseră pe marginea medială a radiusului); cele două porţiuni se unesc
deasupra carpului într-un tendon care alunecă prin marea teacă
postcarpiană şi formează, deasupra buletului, un inel prin care alunecă
tendonul flexorului profund I:şi se inseră bifurcat pe marele burelet
glenoidian
R: acţionează ca flexor al falangelor.
2. flexor profund al degetelor piciorului-este format din trei
porţiuni: humerală (se inseră pe vârful epicondilului medial),
ulnară şi radială,.
O:portiunea humerala pe epicondilul medial; portiunea ulnara pe fata
mediala a olecranului; portiunea radiala pe fata caudala a radiusului.
Tendoanele celor trei portiuni se unesc deasupra regiunii carpiene intr-un
tendon unic care traverseaza teaca postcarpiana mare cu ajutorul unei teci
sinoviale duble.
I: pe creasta semilunara a falangei distale unde tendonul sau se lateste pentru
a forma aponevroza palmara. Inainte de a se insera pe falanga distala tendonul
trimite o insertie de traiect ( falanga II) a unei formatiuni fibroase – lama
transversa.Aponevroza palmara este dublata de fascia de intarire a
aponevrozei palmare care se insera bifurcat pe extremitatea distala a falangei
proximale.
R:flexor al falangelor
 Tecile carpiene
 Tecile precarpiene – dorsale: in numar de trei: una mediala (
tendonul m. abductor lung al degetului mare); doua dorsale- (
tendoanele muschilor extensor carporadial si extensor digital comun.
 Tecile carpiene laterale in numar de doua una craniala pentru
tendonul m. extensor digital lateral si una caudala pentru tendonul
m. extensor carpoulnar cu rol de flexor.
 Tecile carpiene palmare in numar de doua: marea teaca postcarpiana
si mica teaca postcarpiana
TECILE SESAMOIDIENE
 MAREA TEACA SESAMOIDIANA – este situata intre marii
sesamoizi si lama transversa. Are doi pereti: unul posterior
reprezentat de fascia postsesamofalangiana care este ingrosata si se
prinde cu cate trei perechi de bride de fetele abaxiale ale marilor
sesamoizi si pe falanga proximala pe extremitatea proximala si pe
cea distala si unul anterior reprezentat de scutul proximal si de
ligamentele sesamoidiene si marele burelet glenoidal.
 Lama transversa formeaza planseul marii teci sesamoidiene
 Prin marea teaca trec tendoanele muschilor flexori superficial si
profund
 Teaca sinoviala a flexorului profund are un fund de sac proximal
care este vizibil pe fata palmara intre m. interosos median si marii
sesamoizi si un fund de sac distal care este situat intre intre bridele
distale ale fasciei sesamoidiene si bridele fasciei de intarire a
aponevrozei palmare

 MICA TEACA SESAMAIDIANA are doi pereti unul posterior

format din fascia de intarire a aponevrozei plamare si unul anterior
format din micul burelet glenoidal, ligamentul ungulosesamoidian.
Tendonul muschiului flexor digital profund foloseste o bursa
 podotrohleara pentru a aluneca peste micul sesamoid.
 Teaca are doua funduri de sac unul proximal si unul distal
APARATUL PASIV
 Este format din o serie de formatiuni fibroase care au rolul de a se
opune inchiderii unghiurilor dintre oase in timpul repaosului.
 Aceste formatiuni sunt: cranial - tendonul m. biceps brahial, Brida
bicepsului, tendonul m. extensor carporadial, brida fibroasa
carpiana; caudal – m. interosos median, ligamentele sesamoidiene
drept si oblic, tendoanele m. flexor digital superficial si flexor
digital profund, fascia de intarire a aponevrozei palmare, brida
radiala si brida carpiana.
D) Muschii membrului pelvin(posterior) :

a)Muşchii crupei-sunt aşezaţi în jurul oaselor sacrum şi coxal, au una

din inserţii pe aceste oase şi cealaltă pe femur şi sunt reprezentaţi de:
1.M .gluteu superficial-este redus până la dispariţie, la rumegătoare,
prezintă o porţiune musculară în forma literei ,,V" .
O:se inseră fix pe unghiul extern al ilium-ului şi spina sacrală-prin fascia
glutee
I:mobil pe throcanterul al III-lea femural) şi o aponevroză (se inseră
pe tuberozitatea ischiatică);
R:acţionează ca abductor al coapse.
2. M.gluteu mediu(MIJLOCIU)-este un muşchi dezvoltat ce se întinde
de la masa musculară comună până la femur;
O:se inseră fix pe masa comună, faţa internă a fasciei gluteene, unghiul
extern şi intern al ilium-ului, pe jumătatea medială a fosei iliace externe,
ligamentul sacro-iliac superior şi sacrosciatic
I: mobil pe trochanterul mare caudal;
R:acţionează ca extensor al coapsei când membrul este ridicat de pe sol
şi propulsor şi coborator când membrul este în sprijin;
3.M. piriform-este reprezentat de o porţiune musculară O:cu inserţia
fixă pe gluteul mediu şi I:mobilă pe creasta intertrochanterică caudală;
R:acţionează ca auxiliar al precedentului;
4. M.gluteu accesoriu-este un muşchi de formă triunghiulară, aspect
alungit situat sub gluteul mediu şi se inseră O:fix pe fosa iliacă externă,
în jumătatea laterală şi I:mobil pe creasta trochanterică laterală;
R:acţionează ca auxiliar al gluteului mediu.

b) Muşchii profunzi ai bazinului-sunt plasaţi în contact intim cu oasele

bazinului şi sunt reprezentaţi de:
1M.gluteu profund-este un muşchi scurt 435
O:se inseră fix pe faţa externă a crestei supraacetabulare ;
I:mobil pe faţa internă a trochanterului mare cranial;
R: acţionează ca abductor al coapsei.
2. M. gemenii bazinului-sunt reprezentaţi de două fascicule musculare
reduse situate între ischium şi tendonul muşchiului obturator intern;
acţionează ca auxiliari ai gluteului profund;
3.M.obturator extern-este un muşchi lăţit situat sub gaura obturată ce
se întinde de la conturul găurii obturate până la fosa trochanterică;
acţionează ca adductor şi rotator lateral al coapsei;
4.M.pătratul femural-are aspect fusifor, este plasat oblic înapoia
femurului între faţa inferioară a ischium-ului şi faţa posterioară a
femurului; acţionează ca extensor al coapsei;
5.[M.capsular-este situat între inserţia proximală a muşchilor dreptul
femural şi vastul lateral; acţionează ca tensor al capsulei articulare;]
6.M.obturator intern-este situat pe planşeul cavităţii pelvine, peste
gaura obturată; se inseră fix pe pubis şi ischium, în jurul găurii obturate,
pe faţa internă a ilium-ului şi mobil în fosa trocantherică. La cal,
tendonul trece prin gaura ischiatică mică şi la rumegătoare, prin gaura
obturată; acţionează ca abductor al coapsei (la cal) şi adductor al copasei
(la rumegătoare).Are 2 portiuni(semipenata si flabeliforma).
c)Muşchii coapsei-sunt voluminoşi şi puternici situaţi în jurul
femurului:

 craniali-sunt situaţi pe faţa anterioară a femurului:

1.M. tensor al fasciei lata
O:se inseră fix pe unghiul extern al ilium-ului
I:mobil-prin porţiunea aponevrotică-pe fascia lata;
R:acţionează ca tensor al fasciei lata;
2.M cvadricepsul femural-este format din 4 muşchi:

 dreptul femural (este situat în partea anterioară a femurului, se

inseră proximal în fosetele musculare de la sprânceana cavităţii
acetabulare şi distal pe rotulă);
 vastul lateral (se inseră proximal pe marginea şi faţa laterală a
femurului şi distal, pe patelă);
 vastul medial, se inseră proximal pe faţa medială a femurului şi
distal-pe rotulă);
 vastul intermediar (este situat între vastul lateral şi medial, sub
muşchiul dreptul femural la care aderă, se inseră proximal-pe faţa
cranială a femurului şi distal-pe rotulă); acţionează ca exetrnsor al
gambei şi propulsor;
  latero-caudali-sunt situaţi pe faţa latero-caudală a femurului:

1.M biceps femural-ocupă partea caudo-laterală a coapsei, se inseră

proximal pe spina sacrală, ligamentul sacro-sciatic, aponevroza
coccigiană, tuberozitatea ischiatică; distal; prezintă 2 porţiuni-cranială
ce se inseră pe faţa anterioară a rotulei şi ligamentul tibio-rotulian şi
caudală-se continuă cu o aponevroză ce se inseră pe fascia gambieră
propriu-zisă; din grosimea muşchiului, se desprinde o bridă fibroasă ce
se inseră pe calcaneu, paralelă cu tendonul lui Achile; acţionează ca
extensor al coapsei, propulsor, cabrator, flexor al gambei şi tensor al
fasciei gambiere;

2. M semitendinos-este situat în spatele şi pe partea medială a

bicepsului femural (la cabaline, se prinde proximal pe spina sacrală şi
tuberozitatea ischiatică; la rumegătoare, se fixează pe tuberozitatea
ischiatică); porţiunea tendinoasă se lăţeşte şi se prinde pe creasta tibială;
din tendon, se desprinde o bridă fibroasă care ajunge până la calcaneu
care, împreună cu cea a muşchiului biceps femural se ţes şi formează
tendonul intermediar care, împreună cu tendonul lui Achile, contribuie la
formarea corzii jaretului; acţionează ca flexor al gambei, propulsor şi
cabrator;
3. M semimembranos-este situat oblic caudo-cranial, prezintă o
extremitate simplă (la rumegătoare) ce se inseră proximal pe
tuberozitatea ischiatică; la cabaline, extremitatea proximală este dublă şi
se inseră pe marginea caudală a ligamentului sacroischiatic; inserţia
distală este pe condilul medial al femurului; acţionează ca extensor al
coapsei, propulsor şi cabrator.

 mediali-sunt reprezentaţi de muşchi dispuşi pe două straturi:

superficial:
1.M. graţios-este un muşchi de formă lăţită ce se inseră O:fix pe
simfiza ischiopubienă printr-o aponevroză comună cu a simetricului
şi I:mobil-pe ligamentul tibio-rotulian medial şi fascia gambieră
propriu-zisă; R:acţionează ca adductor al membrului şi tensor al
fasciei gambiere;
2.M croitor-este un muşchi alungit ce se inseră proximal pe fascia
lombo-iliacă şi distal pe ligamentul tibio-rotulian medial; acţionează
ca adductor;

 profund:
1.M.pectineu-este situat sub muşchiul croitor, se inseră proximal
pe marginea anterioară şi faţa ventrală a pubisului şi distal pe faţa
medială a femurului, în jurul găurii vasculare; acţionează ca
adductor al coapsei;
2. M micul adductor-este un muşchi redus ca mărime ce se inseră
pe faţa ventrală a pubisului şi faţa caudală a femurului, la nivelul
găurii vasculare; acţionează ca adductor al coapsei;
3 M marele adductor-este un muşchi lung format din 2 porţiuni
(scurtă şi lungă) ce se inseră proximal pe fata ventrală a ischium-
ului şi distal pe faţa poserioară şi pe condilul medial al femurului;
acţionează ca adductor al coapsei.
d) Muşchii gambei sunt situaţi în jurul tibiei şi fibulei şi se
sistematizează în:
 anteriori cu acţiune proximală-sunt reprezentaţi de:
1.M tibial anterior-vine în contact cu faţa anterioară a tibiei, sub
muşchiul fibularul al III-lea, se inseră proximal pe fosa tibială,
tuberozităţile laterală şi cranială a tibiei şi distal, tendonul se bifurcă-
unul se prinde pe metatars şi celălalt-pe micul cuneiform; acţionează ca
flexor al metatarsului; fibularul III-este reprezentat (la cal) numai printr-
o porţiune tendinoasă; la rumegătoare, este dezvoltat şi situat peste
tibialul anterior; se inseră proximal în fosa musculară cranială a
femurului, prezintă un tendon distal lăţit (la rumegătoare), bifid (la cal)
şi se inseră pe cuboid şi tuberozitatea proximală a metatarsului;
acţionează ca flexor al metatarsului (la rumegătoare şi în aparatul pasiv-
la cabaline); >
 anteriori cu acţiune distală-sunt reprezentaţi de:
1.M extensor lung al degetelor piciorului-are o porţiune musculară cu
aspect fusiform ce se inseră proximal în fosa musculară cranială a
femurului (la cabaline); tendonul trece pe sub trei inele date de fascia
gambieră, pretarsiană şi premetatarsiană, se unesc în treimea mijlocie a
metatarsului cu tendonul lateral al degetelor piciorului şi se inseră pe
eminenţa piramidală a falangei a III-a; acţionează ca extensor ala
falangelor;
2.M extensor lateral al degetelor piciorului-este un muşchi cu aspect
fusiform ce se inseră proximal pe ligamentul femuro-tibial lateral şi
fibulă; la cabaline, tendonul se uneşte cu cel al muşchiului extensor lung
al piciorului în treimea mijlocie a metatarsului; la rumegătoare, este
denumit extensor al degetului IV; acţionează ca extensor al falangelor
 posteriori cu acţiune proximală-sunt reprezentaţi de:
1.M triceps sural-este reprezentat de o masă musculară voluminoasă
situată în planul superficial al muşchilor gambieri posteriori; este format
din 3 muşchi (solear şi gemenii: lateral şi medial al gambei) ale căror
tendoane se unesc şi se inseră pe calcaneu; acţionează ca extensori ai
metatarsului şi propulsori;

 posteriori cu acţiune distală-sunt reprezentaţi de:

1.M flexor superficial al degetelor piciorului-este format dintr-o
porţiune cărnoasă şi o puternică formaţiune fibroasă (la cabaline); se
inseră proximal în fosa plantară şi distal pe calcaneu şi pe marele burelet
glenoidian; acţionează ca flexor al falangelor;
2.M flexor profund al degetelor piciorului-este cel mai dezvoltat
muşchi al regiunii, se inseră proximal pe faţa posterioară a tibiei, se
prelungeşte cu un tendon care, deasupra articulaţiei jaretului, se uneşte
cu tendonul tibialului posterior care, prin teaca mare post-sesamoidiană,
în treimea superioară a metatarsului, primeşte brida tarsiană şi se uneşte
cu tendonul flexorului lung al piciorului;
3.M tibial posterior-este situat înapoia precedentului, se inseră
proximal pe tuberozitatea supero-laterală a tibiei; tendonul se uneşte cu
cel al felxorului lung al halucelui;
4.M flexor lung al degetelor piciorului-este un muşchi cu aspect
fusiform ce se inseră sub tars înapoia tuberozităţii proximale laterale a
tibiei; tendonul se uneşte sub tars cu tendonul flexorului lung al
halucelui; cei trei muşchi acţionează ca flexori ai degetelor piciorului.