Sunteți pe pagina 1din 10
2 Capitoiui8 - Neonatologie | 133 ‘o pneumonie ,chimic’”, ce conduce la aparitia hipoxemiei, acidozei i hipereapniei gi, ulterior, 1a hipertensiune pulmonard persistent la nou ndiscut. Exist pireri diferite de cele relatate anterior, considerate cate clasice. Astfel, se comenteaza cl prezena meconiului in lichidul amniotic nu este un marker de suferingl fetal i c& nici o interveniie pediatric’ sau obstetricalS nu poate preveni MAS gi consecinfele sale. Aceasta deoarece pitrunderea meconiului in ctile respirator este consecina unor gaspuri intrauterine. Esie greu de exp'icat, in aceastii eventualitate, sciderea incidenfei MAS in ultimii ani, ca urmare a unor mfisuri de aspirate riguroasé\ a edilor respirator ale now néfsculului fn sala de nasteri, Aceiagi autori cred cd leziunile histo- logice care insojesc MAS sunt mai degraba consecinis asfixiei si au a prezenjei meconiului fe parenchimul pulmonar. O observatie care contrazice aceast plrere este aceea of, de obicei, acesti nou niiscufi sunt aparent sinitosi la nastere, (ipa viguros. aw scorul Apgar mai mare sau egal cu S si nu para fi avut semne de suferings intrauterind. Numai aspirafa faringian’i nueste intotdeauna suficientd pentru a preveni MAS, astfel cise propune ea alternativa intuburea now niscutului gi aspizarea efilor respiratorii dupdl intubare. Se realizeaza astfel o aspirajie trahealS, Pareri recente autorizate considerd ci fatul poate si prezinte defecare intrauterind ca semn de maturitate si mai pufin probabil ca semn de asfixie. Dac’i meconiul se amestecd cu o cantitate mare de lichid amniotic, nu se petrec incidente serioase, Daca exist oligohidramnios. si amestecul este mai vascos, nou niscutul este depresat a nagtere gi prezint in continuare MAS. Se pare ci prezenta meconiului fn lichidul amniotic se intdlneste in 12,5% dintre nasteri, Dintre acestea, 20-30% au un scor Apgar miai mic decat 6 gi doar 5 dezvolti MAS (mortalitate 4%). Tabloul clini este dominat de sermne de insuficientt respiratorie, cu simptomatologie identic& cu detresa respiratorie prin deficit de surfactant a prematurutui, cu diferenga c& survine la un nou nascut normoponderal, la care surfactantul a fost doar ,neutratizat” de prezenga meconiului. in aceste cazuri nu exist deficient primitiva: de surfactant, ci este afectaté in special functia de seZdere a tensiunii superficiale exercitat’ de surfactant, prin efectul citotoxic direct al meconiului asupra pneumocitelor de tip 2. Desi aceste date par si impund ca logic tratamentul cu surfactant exogen in MAS. studiile experimentale nu ui confirmat eficienta acestuia, Se discutt inci doza, concentratia, ritmul de administrate, precum gi efectele benefice demonsirate ale surfuctantului exogen tratamentul MAS. Tabloul radiologic consti din alternanta de zone de atelectazie, condensare cu zone hiperaerate, epangament pleural, preumotorax sau pneumomediastin, Relagia 2500 y. Daca cei 3 fuctori de rise (greutatea foarte mie’ ta nastere, RPM > 18 ore gi manna Febrila in cursol travaliului) se combina, riscul de sepsis neonatal prin transmitere materno-fetali.a infectiei devine maxim. In cazul sepsis-ului nozocomicl, reunimarea agresiva, procedure invazive, respiraia asistat mecanic, cateterete venoase centrale, hiperatimentatia, durata lung’ de infectia bucteriana in maternitate, mai ales la prematur, 3 Etiologie. Germenii cauzali cei mai fntainii in SU. sunt stteptococul f hemolitie de grup B, Excherichia coli gi Listeria monocytogenes acd ne referim la sepsis-ul cu debut precoce (primele 7 zile de via, situatie tn care 2 este suspect vansniterea matemo-etal a infect. Pentru sepsis-ul cu debut tardiv (> 7 zile), germenii cei ‘mai intlnigi sunt Staflococeus aures, Enterobucteriaceae si stafilococii cougulazo-negatvi, ultimii prezengiin mod caracteristic tn seejiile de prematuri. Rezistenla la antibiotice a florei selectionate de spital care determin infecyile nozocomile(sepsisccu debut tardiv) este notore. Infectia cu sireptocoe B hemolitic grup B. cunoscutd {literatura internaional’ ca GBS (group B strepiocoeeal infection) este cea mai frecvent’ etiologie a sepsis-ului neonatal cu debut precoce (primele 24-88 ore) (2-47) Exintd si o forma clinied cu debut tardiv (virsta megie 24 zie. RPM, mama febril® in cursultavaliului, nusteres prematura gi, mai ales, bacteriuria maternd dovedité cu GBS constituie factori de rise pentru sepsis precoce neonatal. Antibioterapia intrapartum este recomandatt act acesti factori de rise se cumulea. Germenii care produc meningiti cu debut precoce sunt din tipul 3 capsular. Aceastd flori contaminéa2a vaginul a 30% dintre parturiente, Nou niscutul se infecteaz4 inghifind secrefile vaginale. Cele mai frecvente manifestari sunt septicemia (30-40%), meningita (20-30%) si pneumonia cu GBS (30-40%), greu de distins de RDS. Diagnosticul etiologic se sustine prin izolarea germenului din cultusi din LCR, singe sau lichid pleural. Formele de infectii tardive cu GBS au toate caracterele infeilor nozacomiale. Listeria monocyitogenes poate infecta now nascutul cou o incident de 13/100.000 nasteri. Ca gi infectia cu GBS, existd o forma clinic’ cu debut precoce gi alta cu debut tardiv. Dei este recunoscuti a afecta organisme ccu apirarea imuna compromisé, acest deficit na poate fi demonstrat in toate cazurile de infectie. Tropismat particular al Listeriei monocytogenes pentru placenti este bine cunoscut siexplicd unele cazuride avor si masterea de fesi mor. Dintre infectiie ransmise vertical, se mai pot cit cele produse de Haemophilus infuencae netipabil,enterococi Citrobacter diversus Infectile nozocomiale neonatale se caracterizeaz’ printr-un interval fiber de circa 7 zile. Ele constituie 0 realitate a moltor secti de nou niscufi din [ara noastel gi afectenz3 in special prematurii 1 now ndscuii care at fost supugi unei reaniniari agresive perinatale (intubagie. cateterizarea venei ombilicale); se mai datorese aglome- ratjei, neglijenjei personalului, Transmiteres orizontali a infectiei are loc in conditii de igien’ preeara, pri mainile personalului gi echipament (catetere, sonde de ubalie, mai pufin biberoane, tetine, scutece), conditi care isi exercit efectul nefast in condigii de austeritale

S-ar putea să vă placă și