Sunteți pe pagina 1din 49

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA
FACULTATEA „ŞTIINŢE ECONOMICE”
CATEDRA „BUSINESS ȘI ADMINISTRARE”

PROIECT DE LICENŢĂ

ȘCOLILE MANAGERIALE ȘI APLICABILITATEA


IDEILOR LOR ÎN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERILOR

Autor:
Admis la susţinere
student gr. I-BA-144-21,
Şef catedră „BA, REI, TURISM” învăţământ cu frecvenţă redusă
COLUN Tatiana
BURLACU Natalia, dr. hab., prof. univ. ________________
(semnătura)
__________________________ Conducător ştiinţific:
(semnătura)
PESTUȘCO Nina, dr., conf. univ. interim
”____” _________ 2018
________________
(semnătura)

Chișinău, 2018

1
CUPRINS

ADNOTARE ..................................................................................................................................3

ANNOTATION..............................................................................................................................4

LISTA ABREVIERILOR .............................................................................................................5

INTRODUCERE ...........................................................................................................................6

1. DEFINIREA CONCEPTULUI DE MANAGEMENT ........................................................8

1.1. Evoluția managementului ......................................................................................................8

1.2. Managementul clasic – științific ..........................................................................................12

2. APLICABILITATEA IDEILOR ȘCOLILOR MANAGERIALE ....................................19

2.1. Abordarea și aplicarea școlilor managementului clasic...................................................19

2.2. Abordarea și aplicarea școlilor managementului contemporan .....................................34

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRII .........................................................................................44

BIBLOGRAFIE ...........................................................................................................................46

DECLARAŢIE PRIVIND ORIGINALITATEA CONŢINUTULUI PROIECTULUI DE


LICENŢĂ
GRAFICUL CALENDARISTIC DE EXECUTARE A PROIECTULUI DE LICENŢĂ
AVIZUL CONDUCĂTORULUI PROIECTULUI
AVIZUL EXTERN

2
ADNOTARE
La proiect de licență cu tema:
”Școlile manageriale și aplicabilitatea ideilor lor în activitatea întreprinderilor”
a studentei grupei I-BA-141-21, Colun Tatiana, specialitatea Business și Administrare.
Chișinău, 2018
Ptoiect este formată din introducere, două capitole, concluzii și recomandări, bibliografie cu
34 de titluri, 3 anexe, 45 de pagini cu textul de bază al lucrării, 9 figuri și 8 tabele.
Cuvinte-cheie: Management științific, Managementul Operațional, Teoria Sistemelor,
Teoria Contextuală, Teoria Sistematică, Structură Organizatorică, Sistem Managerial,
Previziune, Planificare, Antreprenoriat, Organizație.
Această lucrare are scopul de a demonstra aplicarea diferitor metode, teorii, tehnici, și
sisteme formate în cadrul mai multor școli managerial, și aplicarea acestora în unitățile
economice din Republica Moldova. Influența pe care o au acestea asupra activității organizaților,
dar și dezvoltarea unor principii noi în domeniul managerial.
Lucrarea dată este formată din două capitole:
Capitolul 1. ”Definirea conceptului de management” – are scop de a defini și demonstra
teoretic dar și relatarea etapelor de formare, totalitatea școlilor manageriale existente dar și
metodele pe care acestea le promovează. În această lucrare sunt expuse concepte și noțiuni
generale referitorea la management și formele pe care acestea la rîndul său le deține.
Capitolul 2. ”Aplicabilitatea ideilor școlilor manageriale” – este realizat prin studierea,
analizarea dar și relatarea formelor organizatorice și metodelor, tehnicilor formate în cadrul
școlilor managementului pe care le abordează organizațiile din Republica Moldova. Prin
exemplul întreprinderii UNICAPS SRL care activează pe teritoriul din Republica Moldova vom
analiza poziția dar și importanța cunoașterii sistemelor și metodelor manageriale. Pe baza
întreprinderii vom demonsra metodele manageriale aplicate în majoritatea organizațiilor. Dar și
importanța ideilor promovate de școlile manageriale, și efectelor poziteve dar și negative pe care
acestea le pot avea asupra organizaților. Și a cauzelor principale care determină organizațiile să
recurgă la metodele promovate de școlile manageriale dar și actualitate acestora în procesul de
desfășurare a activității.
Semnificația acestei lucrări o constituie aplicaria ideilor școlilor managementultui dar și
importanței acesteia în cadrul organizației. Prioritățile pe care le va obține întreprinderea care va
activa după principiile școlilor manageriale.

3
ANNOTATION
For the bachelor project:
"Managerial schools and the applicability of their ideas to business"
of student group I-BA-141-21, Colun Tatiana, Business and Administration specialty.
Chisinau, 2018
The thesis consists of introduction, two chapters, conclusions and recommendations, biblio-
graphy with 34 titles, 3 annexes, 45 pages with the basic text of the paper, 9 figures, and 8 tables.
Key words: Scientific Management, Operational Management, System Theory, Contextual
Theory, Systematic Theory, Organizational Structure, Managerial System, Forecasting,
Planning, Entrepreneurship, Organization.
This paper aims to demonstrate the application of different methods, theories, techniques,
and systems formed in several managerial schools, and their application in the economic units of
the Republic of Moldova. The influence they have on the activity of the organizations, but also
the dev.
This paper consists of two chapters:
Chapter 1. "Defining the Management Concept" - aims to define and demonstrate
theoretically, but also the description of the training stages, all the existing managerial schools
and the methods that they promote. In this paper there are presented concepts and general
notions referring to the management and the forms that they own in their turn.
Chapter 2. "The applicability of managerial schools' ideas" - is done by studying,
analyzing and reporting the organizational forms and methods, the techniques developed within
the management schools that the organizations in the Republic of Moldova address. By the
example of UNICAPS SRL, which operates on the territory of the Republic of Moldova, we will
analyze the position and importance of knowledge of management systems and methods. Based
on the business we will demonstrate the managerial methods applied in most organizations. But
also the importance of ideas promoted by management schools, and the positive and negative
effects they may have on organizers. And the main causes that lead organizations to use the
methods promoted by management schools, but also their topicality in the process of doing
business.
The significance of this work is the application of the ideas of management schools but
also of its importance within the organization. Priorities that the enterprise will take will act
according to the principles of management schools.

4
LISTA ABREVIERILOR

BNS – Biroul Naţional de Statistică


ÎMM – Întreprinderi Mici şi Mijlocii
ÎI – Întreprinderea Individuală
ISO – Organizația Internațională pentru Standardizare
MRU – Managementul Resurselor Umane
MS – Managementul Strategic
PIB – Produs Intern Brut
RM – Republica Moldova
S.R.L. – Societate cu Răspundere Limitată
S.A. – Societate pe Acțiuni
SUA – Statele Unite ale Americii
TMBF – Timpul mediu de bună funcționare
UE – Uniunea Europeană

5
INTRODUCERE
Actualitatea și importanța temei. Managementul este partea esențială a unei organizații.
Nici o organizație nu își poate urmări obiectivele fără un management decent. Astfel
managementul este considerat pilonul oricărei întreprinderi. Cunoștințele despre școlile și teoriile
de management sunt esențiale pentru o conducere de succes și leadership. Organizațiile trebuie
să facă față la multe provocări în lumea modernă. La fel este situația și în instituțiile de
învățământ precum universități, care la fel sunt organizații. Pentru a preveni și depăși provocări
ca: competiția, utilizarea economică și eficientă a resurselor disponibile pentru o producție
maximală; cunoașterea aspectelor de bază ale managementului și teoriilor manageriale sunt o
necesitate. Studiul asupra analelor managementului satisface nevoia de educație pe plan
managerial. Istoria vine cu exemple clare și reușite în consensul aplicării experienței
personalităților care au marcat managementul ca început în domeniul științific.
În istoria omenirii s-a întâmplat de puţine ori ca un sistem să se dezvolte atât de repede
sau să aibă un impact atât de mare cum a avut managementul. În mai puţin de 150 de ani,
managementul a transformat întregul edificiu social şi economic din lume. El a dus la crearea
unei economii globale şi a determinat stabilirea de noi reguli pentru ţările care urmau să participe
la acest sistem de pe poziţii de egalitate.
Când aud cuvântul „management“ majoritatea oamenilor continuă să se gândească la
„managementul întreprinderilor economice“. Este adevărat că managementul în forma sa actuală
a apărut în marile organizaţii economice. Orice încercare de rupere a managementului din acest
context constituie o gravă eroare, care are drept rezultat îndepărtarea de ştiinţă. Cu siguranţă că
ne-am dat seama că managementul este necesar tuturor organizaţiilor moderne indiferent dacă
sunt sau nu economice. De fapt se poate aprecia că acesta este mai necesar tocmai în cuprinsul
organizaţiilor care nu au caracter economic, precum organizaţii care nu urmăresc profitul
financiar, aşa-zisul sector social, sau instituţii de stat, cum este armata. Ele au nevoie de
management tocmai prin faptul că nu au scopuri economice.
Performanţele pe care le obţine o economie naţională sunt condiţionate, în mare parte, de
implicarea acesteia în afacerile economice naţionale şi internaţionale. Pentru a permite
îndeplinirea acestei premize este necesar să educăm, generația curentă și viitoare, în privința
managementului. Și ce formă mai reușită poate fi, decît studierea analelor istorice, analiza
punctului de pornire și experiența liderilor în evoluția managementului ca știință. Este important
de considerat importanța tratării explicite și realiste a subiectului, punînd accent pe elementele

6
valoroase ale acestei arii. De asemenea este necesară evidențierea personalităților care au
participat nemijlocit la dezvoltarea școlilor de management. Ca urmare capitolul doi a fost
completat cu specificul liderilor și realizările marcante în perioada dată.
Acumulînd cunoștințele generale despre școlile și teoriile de management, un conducător
modern va avea o viziune mai bună a viitorului judecînd din experiența și îțelepciunea moștenită.
Astăzi, una dintre cele mai frecvente cerinţe, pentru o funcţie de conducere, este viziunea, care
poate însemna o varietate de lucruri: să gândeşti pe termen lung; să vezi unde se încadrează
sistemul; să poţi descrie conturul unui posibil viitor care implică schimbări şi transferuri de
oameni; sau să poţi discerne, în haosul şi confuzia prezentului, elementele care determină ceea ce
va urma.
Scopul proiectului de licenţă. Principalul scop al proiecului constă în dezvoltarea
teoretică şi metodologică a problematicii școlilor de management în evoluția acestei științe.
Scopul cercetării impune următoarele obiective:
 abordarea aspectelor specifice conceptului de management;
 examinarea trăsăturilor esenţiale ale managementului;
 identificarea perioadelor distinctive în evoluție;
 analiza teoretică a diviziunii școlilor de management;
 examinarea școlilor și evidențierea personalităților.
Metodologia cercetării.
Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţifical cercetării îl constituie abordările clasice cît
și contemporane a teoriei economice privind particularitățile evoluției managementului,
dezvăluite în lucrările ştiinţifice ale diferitor economişti străini şi autohtoni, precum şi conceptele
abordate în literatura economică de specialitate.
Pentru atingerea scopurilor stabilite, au fost utilizate următoarele metode de
cercetare ştiinţifică, precum: cercetarea literaturii de specialitate, evaluarea situațiilor prin
apricierea valorii acestora, observarea informațiilor parvenite din alte studii, studiu de caz,
analiză, abstractă, analitică, etc.
Revista literaturii de specialitate. Drept bază informaţională a investigaţiei ştiinţifice au
servit publicaţiile de specialitate ale unor autori străini şi autohtoni, precum: Burlacu N., Graur
Al., Ursachi I. ș.a.

7
1. DEFINIREA CONCEPTULUI DE MANAGEMENT
1.1. Evoluția managementului
Definiția de management la început nu avea nici o tangență cu domenil economic. Acesta se
folosea în politică, armată, poliție și administrație, numai la începutul secolului XX – lea terme-
nul se implimentează în sfera economică, în Statele Unite Ale Americii în conducerea unei
unități economice.
Frederick Taylor (englez) și Henry Fayol (francez) care au introdus primele teorii de
sistematizare a procesului de conducere a organizației au folosit și definit mai detaliat
managementul. Acești doi cercetători sunt numiți și considerați în literatura de specialitate ca
”părinții managementului” după lucrările publicate de aceștia s-au condus manageri din întreaga
lume [după 21, p.28].
Odată cu apariția umană a apărut și managementul, prima apariție are loc în munca
colectivă unde este necesară coordonarea, planificarea și punerea la dispoziție a echipamentului
necesar, dar și nu în ultimul rînd a materiei prime. În cultura lumii antice se manifestă o
diversitate a domeniilor de dezvoltare a managementului și anume aici apare cea mai mare
necesitate de a cunoaște metode, sisteme, politici de conducere care ar putea facilita munca și a
obține într-un final cît mai mult cîștig. Primii cunoscători și purtători de informației în domeniul
managementului erau reprezentanții aristocrații, preoții care cel mai des foloseau intuitiv
abilitățile manageriale.
Primele documente scrise cu referință la management au apărut cu aproximativ 5000 de ani
în urmă. Cel mai des putem întîlni în literatura egipteană relatări a organizării muncii în colectiv
punerea la dispoziție a materiei prime, și aici ne referim la literatura ce ține de arhitectura
medievală. Pentru că anume la construcția piramidelor au fost puși în funcțiune mai mult de
100000 de oameni care eventual trebuiau dirijați astfel era folosită fiecare forță de muncă
rațional și eficient pentru a putea obține rezultatul final. Fără un management riguros și bine
planificat aceste construcții practic nu ar fi fost finisate [21, p.27].
În general nici o așezare omeniască, imperiu nu ar fi putut exista fară de manager care
îndeplinește funcțile cu scopul de a coordona activitatea și planificarea acțiunile lor. În principiu
managementul este una din cele mai principale domenii ale omenirii, pentru că nimic nu începe
fără un process de planificare, coordonare și analizare a activității, deoarece astfel se păstrează
un echilibru și ordine care nu va duce la haous.

8
Apariția Codurilor mai tîrziu a Constituției care prevăd legii la fel este unul din
instrumentele manageriale pe care le folosește conducătorul pentru a putea organiza activitatea și
controla teritoriului guvernat de acesta.
În timp organizațiile devin mai puternice și au nevoie de a forma o structură bine definită
care are necesitatea de a planifica activitatea de lungă durată pentru a obține o majorare a
venitului.
Cu trecerea timpului managementul apare ca știință esențială în activitatea culturală, socială
și nu în ultimul rînd economic. Astfel apare necesitatea de a cunoaște mai bine toate laturile din
domeniul economic. Managementul contemporan se poate identifica în mai multe organizații
antice. Spre exemplu organizațiile antice aveau grupuri restrînse de conducători la nivel superior
care luau decizile importante în organizație [18, p.881].
De regulă bărbații erau lideri și conduceau organizațiile sau erau vîrful unei ierarhii. Dacă ei
erau capabili să ducă o politică managerială bună ca de exemplu activitate lui Alexandru Cel Bun
sau Cezar care ducea la mărirea teritoriului de colonii și la o economie cît mai prosperă ce
permitea un mod de trai mai bun a locuitorilor.
Nu fiecare ierarhie se putea bucura de un manager sau mai bine spus de un conducător
competent, înzestrat cu o gîndire strategică la un nivel ridicat, cu astfel de calități. Și drept
rezultat locuitorii aveau o viață aproape imposibilă și o limită de viață mizeră care nu le permitea
să ducă un mod de viață mai bun. De obicei aceste teritorii în scurt timp erau ocupate și conduse
de către conducători care puteua să le ofere acel minim de existență locuitorilor.
În tabelul 1.1. sunt relatați principalii factori care au determinat prezența unui sistem
managerial, dar și compararea managementului din antichitate cu cel contemporan al unei
organizației, acest tabel de fost creat de către specialiștii românii din domeniul managerial.
Tabelul 1.1. Principalii parametrii ai managementului din antichitate și din cadrul etapei
contemporane [11, p.29]
Nr. Antichitate Contemporană
1. Număr redus de organizații mari. Numărul mare al organizațiilor excesive de
mari, comerciale cît și ne comerciale.
2. Număr relativ mic de manageri, lipsa Număr mare de manageri, cea mai mare
conducătorilor de nivel mediu. pondere revenind managerilor nivelului
mediu.
3. Munca managerială, nu este separară de Grupurile de manageri sunt stabilite cu
cea ne managerială. precizie, munca managerilor fiind separată de
cea ne managerială.

9
4. Ocuparea funcțiilor de conducere în Ocuparea posturilor de conducere se fac în
întreprindere se bazează în principal pe urma regulilor de selectare conform compe-
putere cucerită sau succesiune. tențelor, cu respectarea legalității și ordinii.
5. Număr restrîns a celor care pot lua Număr mare de oameni care contribuie la
deciziilor importante în cadrul organi- luarea deciziilor importante.
zației
6. Accentul este pus pe comandă și Accentul este pus pe lucru în ehipă și pe
intuiție. raționalitatea activităților.

Istoria dezvoltării managementului nu cunoaște etapele distinse de formare, și aici apar


diverse abordări ale dezvoltării cronologice ale formării managementului ca știință. Odată cu
progresul diverselor domeni de activitate precum: sociologia, psihologia, matematica, ingineria,
agricultura, etc. apar astfel și primele progrese în etapele de formare a primelor teorii
manageriale ce au dus la sistematizarea tuturor datelor acumulate în timp [11, p.29].
Savanții americani la începutul secolului XX–lea au încercat să sistematizeze procesele de
operare de care dispune dezvoltarea managementului. Deoarece apare un volum mare de
informație, ei nu au reușit să delimiteze strict etapele și direcțiile care au dus la dezvoltarea
managementului ca știință și a școlilor manageriale [13, p.504].
Evoluția managementului este compusă din 3 abordări:
1. Abordarea clasică;
2. Abordarea comportamentului;
3. Abordarea canditativă.
Managementul este o știință relativ nouă, permanet aflîndu-se în dezvoltare și completîndu-
se cu teorii, metote și sisteme noi datorită progresului tehnico – științific. Managementul este
definit de foarte mulți specialiști în domeniul economic fiecare caracterizîndu-l și formulîndu-l
sub diverse forme, la moment managementul are în jur de 140 de definiții [9, p.165].
Managementul ca știință se ocupă de studierea mediului intern și extern al unei organizații
și formează ca rezultat al acestor procese și relații care simplifică coordonarea activității unei
organizații. Principiile, legile, tehnicile au scop de a majora eficiența și capitalul firmei. Obiectul
de studiu al mediului ambiant cultural, social și economic constituie analiza proceselor manage-
mentului. Pentru că știința managementului este în continuă dezvoltare și formare.
Pentru a putea lua decizii bine construite folosim argumente pe care le identificăm doar prin
studierea detaliată a mediului. Mediul în care se află organizația apare nu doar ca spațiu de dez-
voltare și extindere dar și ca un spațiu ce poate avea și influență negativă care poate distruge și

10
duce la încetarea activității organizații datorită necunoașterii părților negative și analizării
primare a unei entități economice. Odată ce ținem sub control detaliile noi pe această bază se
sadisface condițiile de securitate a organizației [22, p.68].
Managementul organizațional este punerea în aplicarea a cunoștințiilor acumultate din
studierea științei managementului în cadrul unei entități concrete precum: școală, universitate,
spital, firmă, magazin, fabrică, etc.
În cadrul organizației apar două categori de repartizare a muncii:
 Procesul de management – este format din cea mai mică parte de salariați, adică de
conducători care repartizează, coordonează și controliază munca în organizație;
 Procesul de execuție – este reprezentat de cea mai mare parte de salariați care efectuează
munca propriu-zis.
Structura procesului de formare a funcției de exercitare a muncii într-o unitate
organizațională este împărțită în trei faze principale:
1. Faza previzională – include prognozare pe o durată de timp, modalități de anticipare,
motivarea personalului, evaluarea activității, căutarea noilor soluții pentru a rezolva
problemele care apar sau pot apărea în timp. Această etapă se concetrează pe stabilirea
obiectivelor și luarea deciziilor strategice;
2. Faza de operaționalizare – prevede aplicarea și executarea zilnică a obiectivelor din etapa
provizorie;
3. Faza finală – evaluare rezultatului opținut, aceasă etapă se bazează pe control și modul de
realizare a produsului sau serviciului final [19, p.72].
În organizație informația este materia primă de activitate, datorită acestei resurse se
formează decizia, care servește ca instrument de coordonare a firmei.
În management o dată cu studierea mai a aprofundată apare un nou termen ca ”relațiile
manageriale” care este componentul care leagă etapele, regulile, metodele, caracteristicile prin
care corelează activitatea firmei. După analizarea tuturor ralațiilor manageriale deducem trei
etape prin care are loc construcția acestor relații:
1. Relația social – economică;
2. Relația tehnico – materială;
3. Relația umană.
Aceste relații determină formarea deciziilor care sunt luate într-o organizație, tot ele servesc
ca evaluator al resurselor de care dispune. În afara acestor relații putem identifica mai multe
relații dar cu o importanță secundară sau care ar putea influeința la formarea celor trei relații
principale [10, p.101].

11
Managementul este o știință care permanent este în proces de formare și definire cu ajutorul
sistemelor, metodelor și tehnicilor elaborate de către specialiști și nu în ultimul rînd a procesului
de dezvoltarea a întregului univers. Managementul la etapa actuală este prezent în toate
domeniile în care își desfășoară activitatea omul. Princiipiile de multe ori sunt aceliași însă se
adaptează noilor condiții cu care se confruntă.

1.2. Managementul clasic – științific


Managementul are un rol cheie în domeniul economic care sintetizează formele și
metodele de coordonare a activității firmei, avînd un caracter format din mai multe discipline
care pun în funcțiune sistemul de conducere. Termenul de management are o semantică deosebit
de complexă în sensul că desemnează știința conducerii organizației socio-economice și
stabilește principiile și metodele conducerii științifice a acestora [15, p.81].
Managementul poate fi definit sau reprezentat în două moduri:
1. Management ce constitue o știință – ansamblu de teorii, concepte, practici, metode și
principii prin care se explică apariția proceselor și nivelurilor de conducere.
2. Managementul ca artă constă din măiestrie și talentul manifestat în rezolvarea
diverselor probleme. Prin organizare, coordonare, control și evaluare minuțioasă
Elementele principale ale managementului ca știință îi sunt caracteristice:
a) Teoria – ce formează o relatare abstractă, generalizată prin noțiuni științifice, sisteme,
categorii, etape, legi și reguli.
b) Metodologia – include metode, cercetări și puneria în practică a teoriei.
c) Tehnologia – modul sau stilul de conducere a organizației.
d) Practica – reprezintă baza pentru care a fost create cel menționate mai sus. Care au ca
scop optimizare a procesului de conducere [18, p.887].
Managerul ocupă rolul cel mai principal în organizație, el pune în funcțiune procesul de
activitate și răspunde de procese, probleme cu caracter social, economic, tehnic, industrial care
apar odată cu punerea în mișcare a mecanismului de activitate a organizației. Managerul se
preocupă și de alte aspecte precum:
1. Analizarea mediului extern și intern al organizației:
2. Metodele de conducere;
3. Relațiile dintre conducător și muncitor [4, p.69].
În literatura de specialitate sunt descrise mai multe teorii fiecare avînd ca scop o relatare a
procesului de management cît mai minuțios, care ar forma specialiști în domeniul economic.
Spre exemplu Mackenzi A. consideră că managerul trebuie să folosească în pocesul de

12
coordonare doar trei instrumente: oameni, materie primă și idei. J. Massie a prezentat
managementul ca un proces tehnico–social care folosește pentru îndeplinirea scopurilor firmei,
folosid resursele de care dispune organizația [19, p.121].

Management

Resurse Resurse Resurse Resurse


mateiale umane financiare informațion
ale

Obiectivele organizației

Fig. 1.1. Sinptoiect definiții managementului [elaborat de autor]


Organizare activității, coordonarea resurselor materiale și umane, procesul de planificare, și
nu în ultimul rînd atingerea scopurilor organizației reflectă sau mai corect relatat definește
procesul de management. Pentru o imagine mai complexă care ar putea defini structura
managementului putem să folosim sinptoiect definiții a managementului prezentată în Fig.1.1.
este expusă sinptoiect definiției managementului care ne va permite să ne imaginăm elementele
din care este compus și cu care interacționează în permanență pentru a putea supravețuii. În cazul
în care unul din elemente nu este în deajuns sau în genere lipsește activitatea managerială este
pusă în dificultate și apar situații de criză [14].
Prin noțiunea de management se înțelege că este un proces de muncă intelectuală care pune
în funcțiune activitatea unei organizații sau a unui grup de persoane, prin menținerea controlului
a coordonării și planificării lor. Managerul în organizație ocupă o poziție autoritară care dispune
de răspundere și competențe de luare a deciziilor în cadrul unei organizații.
Înainte de apariția managementului, întreprinderilor mici sau mari, care activau sub diferite
forme, funcția de conducător îi revine proprietarului, el lua deciziile bazîndu-se doar pe intuiție
și educație.
Managementul ca știință a apărut și s-a dezvoltat odată cu apariția industriei, adică a
primelor firme sau a primelor organizații pe teritoriul unui stat. Primii cercetători în domeniul

13
manage-mentului au fost inginerii care au studiat structura organizației ei sunt denumiți cu
numele de ”preclasicii managementului” astfel are loc o evoluție a managementului ca știință.
Ei nu au studiat direct managementul și nici nu l-au format precum Taylor dar ei au făcut o
aluzie la necesitatea de a studia și a puneri în funcțiune a unui mecanism de coordonare a
resurselor organizației care ar simplifica conducerea unei întreprinderi.
Curentul de gîndire managerial clasic, a adus ca rezultat la formarea unui set de sisteme,
programe și teorii care au debutat ca cercetări de bază în domeniul managemntului. La începutul
secolului XX – lea sunt identificate trei apordări principale ale managementului clasic și anume:
 Managementul științific,
 Managementul birocratic,
 Managementul administrativ.
Pentru întreprinzător și proprietar apare ca obiectiv principal să dezvolte toate laturile
întreprinderii, pentru opținerea unui venit cît mai mare. În acest mod în organizație apare un
termen nou de ”maximă productivitate” [8, p.134].
Concepția organizațional – tehnică care apare odată cu Taylorismul constă în folosirea
resurselor umane la maxim, însă nu ține cont de cerințele necesare pentru a crea condiții
favorabile pentru activitatea resurselor umane, astfel pierde din autenticitate în epoca modernă.
Se descrie procesul de muncă a unei organizații prin eliminarea mișcărilor care duc la o
productivitate mai mică și epuizarea în zadar a resurselor întreprinderii, recomandînd
introducerea salariilor pe bucată ori în acord. Se consideră că factorul material pentru angajat
este cel mai important.
S-au introdus baza organizarii muncii și coordonării ei prin promovarea următoarele idei:
 Studierea fiecărui element al organizației;
 Înlocuirea metodelor vechi cu cele noi;
 Selectarea muncitorilor pentru fiecare operațiune și instruirea lor în timp;
 Administratori și muncitorii trebuie să dezvolte relații de colaborare;
 Responsabilitatea și repartizarea uniformă a muncii între administrație și muncitori;
 Calculul și pregătirea producției trebuie dată specialiștilor în domenii [13, p.505].
Astfel se ajunge la concluzia că folosirea metodelor empirice în activitatea întreprinderi nu
îi permite să se dezvolte în timp și entitatea irosește în zadar resurse materiale dar și umane.
Pentru a evida aceste consecințe organizația are nevoie de managementul științific care va reduce
aceste pierderi doar prin reguli și principii bine definite.
Esența organizației științifice depinde de următoarele principii:
 Înlocuirea metodelor tradiționale cu cele științifice:

14
 Contradicția se înlocuiește cu armonia;
 Colaborarea în timpul muncii între lucrători;
 Maximizarea productivității:
 Instruirea angajaților pentru a obține o productivitate cît mai înaltă [17, p.77].
H. Fayol a numit mai multe elemente a funcționări managementului în organizație ele
fiind:
1. Previziunea;
2. Organizarea;
3. Comanda;
4. Conducerea;
5. Controlul [după 21, p.99].
El a împărțit în urmatorul fel etapele și grupele de activitate a firmei:
1. Activități contabile;
2. Activități de producție;
3. Activități financiare;
4. Activități manageriale [21, p.101].
Henry Fayol este cel care a elaborat teoria privind managementul administrativ, astfel el
formează un așa numit ghid care servește ca coordonator al planificării și calsificării activităților
tuturor sferilor unei organizații. Fayol consideră că este esențial ca conducerea să aplice metode,
sisteme de coordonare, controlarea, organizarea și planificarea tuturor activităților care se des-
fășoară în cadrul unei întreprinderi. Și numai astfel va obține rezultatul propus [după 15, p.84].
Cercetările clasicilor în domeniul managementului au început a fi aplicate în mai multe state
inclusiv și în Republica Moldova după cel de al doilea război mondial prin înființarea organi-
zațiilor care aveau nevoie de cunoașterea principiilor, etapelor de repartizare a resurselor și coor-
donări lor eficient și de sporire a capialului financiar și a productivității.
Cum sa menționat anterior managementul nu are etape bine definite care să ne demostreze
apariția și dezvoltarea lui, însă managementrul ca știință este implimentat prin diverse abordări,
teorii și modele de dezvoltare ale unor organizații de succes. Dezvoltarea managementului
permanent a avut de suferit în urama progresului și implimentării noilor metote în alte domeni
precum; inginerie, matematică sociologie, agricultură, psihologie, etc. Astfel managementul are
de suferit diverse modificări cu caracter eterogen cee ce a făcut și mai dificil de format o sinteză
a sa [27, p.69].
Organizația în mod normal nu există și nu funcționează ca un sistem închis, ea permanent
depinde de mediul extern și de factorii care influențiază schimbările din mediul ambiant al între-

15
prinderiii. Fiecare organizație face parte dint-un sistem mai mare și exprimă o ramură industrială,
socială și economică în dependență de profilul pe care îl are unitatea economică. Organizația în
permaneță se află în proces de anumite intrări și ieșiri care transformă și livrează diverse surse în
mediul extern și intern.
În schema din fig 1.2. este reprezentat modul intrării și ieșirii în organizație care este un
proces important în dezvoltarea întreprinderii și formarea relațiilor de colaborare cu diverse
elemente. Aici este reprezentat procesul unui sistem managerial care are loc în organizație.
Procesul de intrare și ieșire în sistem conform fig. 1.2.are loc datorită activității organizației
și a proceselor care au loc în mediul intern dar și extern al entității. Managementul este acel
instrument care prin diverse metode teorii poate și să influențeze comportamentul factorilor care
contribuie în procesul de ieșire și intrare, el fiind ca o oarecare comunicare dintre mediul extern
și intern a organizație și zonelor de tranzit dintre aceste două elemente [19, p.101].
Toate elementele organizației precum: financiare, informaționale, materiale, persoane fizice,
și multe altele formează un sistem managerila care fiind bine coordonate și controlate de către
managerii de vîrf, aduc organizația la un nou nivel de dezvoltare.
În fig.1.2. este reprezentat schematic sistemul în care este format managementul unei orga-
nizații, și factorii care determină dezvoltarea firmei și factorii care influențiază asupra factorilor
din mediul extern și intern. Influența factorilor care determină procesul de intrare și ieșire în
organizație are ca scop de analizarea dar și dezvoltarea laturilor slabe și forte ale unei organizații.
În această schemă sunt demonstrate toate elementele care interacționează cu organizația și
respectiv cu managementul, astfel este prezentată organizația ca un sistem deschis. Fiecare din
elemente interacționează și influențiază la rîndul său asupra altora [24, p.131].
Fiecare element care apare în acest sistem managerial interacționează între ele și au o
importanță majoră în crearea unei opinii bine determinate asupra unui fenomen sau proces care
are loc în organizație. Și studierea amănuntă a acestui proces este unul din cele mai importante
sarcini ale managerului în cadrul activității în organizație.
Detalierea tuturor elementelor care formează un sistem managerial este foarte important
deoarece formează o imagine mai amplă a întregii organizații, a factorilor care influențiază
asupra productivității și a procesului de intrare și ieșire care influențiază fie direct sau indirect
activitatea entității economice. În mod general se analizează și sintetizează toate efectele pozitive
și negative pentru a putea acționa în anumite situații de risc [16, p.99].

16
Fig. 1.2. Sistemul managementului [30, p.13]

De multe ori în organizație nu sunt bine studiate nivelurile organizaționale care duc la
formarea unor situații de risc. Sarcina principală pe care o are în organizație managerul constă în
analizarea tuturor proceselor care determină transformare acestor factori care determină intrările
și ieșirile care se produc în întreprindere și care interacționează cu toate elementele mediului
exterior și interior. Dacă toate aceste elemente care determină factorii sistemului organizațional
vor fi analizate și permanent monitorizate de manager, acestea la rîndul îi vor facilita cu mult
procesul de acționare în situațiile de risc care apar în organizație. Atunci cînt managerul este la
curent cu tot ce se întîmplă în organizați și coordonează procesele care au loc în sistemul
managerial el va obține succes în activitatea sa în calitate de manager [23].
Apariția școlilor manageriale
În ultimele decenii apare un volum mare de lucrări care descriu în cele mai mici detalii
toate procesele, care introduc și implimenptoiect noi metode de coordonare a unei organizații.
Astfel apare nevoia de sistematizare a tuturor acestor lucrări pentru că multe din ele nu sunt în

17
totalmente adevărate avînd multe confuzii, însă pentru a folosi cunoștințele în scopul obținerii
unor studii de înaltă calitate trebuie să fie redactate și sistematizate aceste informații pentru a
forma specialiști bine instruiți în domeniul economic care pe parcurs vor dezvolta noi procese și
metode care apar o dată cu dezvoltarea altor domenii și care influențiază direct sau indirect
evoluția managementul [3, p.79].
Prima dată în literatură în anul 1750 este descrisă o aluzie la necesitatea formării unui
sistem complex care va gestiona activitatea economică această ideie este promovată pentru prima
dată de către A. Smith.
Cele mai importante teorii totuși au rămas în managementul contextual și situațional care
sunt permanent actuale indiferent de dezvoltare și progresul tehnico – științific.
Teoria managementului odată cu apariția metodelor și sistemelor de conducere, are nevoie
de un program de studiu mai amplu a tuturor sferelor sale și creare noilor descoperii și descrieri a
proceselor în conformitate cu progresul tehnico – științific. Pentru a cunoaște aceste etape și a
acumula cunoștințe în coordonarea unei organizații și resurselor pe care le deține apar primele
școlile manageriale formate de specialiștii care lucrau în acest domeniul economic. Ei au analizat
și sistematizat toate procesele care au loc în mediul intern dar și extern al organizației, astfel
formaînd metode, tehnici și structuri privind organizarea unei unități economice, care odată ce
sunt implimentate în întreprindere simplifică activitatea managerului dar și a întregului sistem
economic. Toate aceste cunoștințe formează pe parcurs managementul ca știință care trebuie
studiată și dezvoltată în timp [6, p.58].
Primele școli de management apar datorită mai multor lucrării teoretice care formează
managementul ca disciplină primordială în domeniul economic la inceputul secolului XX – lea.
Sunt identificate cinci cele mai principale școli manageriale care influințiază domeniul eco-
nomic din întreaga lume. Aceste cinci școli sunt următoarele:
1. Școala clasică (tradițională);
2. Școala sociologică (resurse umane);
3. Școala sistematică;
4. Școala managementului contextual (situațional);
5. Școala matematică (cantitativă).

18
2. APLICABILITATEA IDEILOR ȘCOLILOR MANAGERIALE
2.1. Abordarea și aplicarea școlilor managementului clasic
La etapa actuală Republica Moldova se află în perioada de tranziție, de la socialism la
conceptele și principiile democratice. Această tranziție influențiază asupra tuturor activităților și
domeniilor care sunt pe întregul teritoriu al țării. Astfel are loc dezvoltarea dar și inovarea tuturor
sferelor sociale, educaționale, culturale inclusiv a acelui economic, conform normelor și
sistemlor democratice. Și desigur are loc transformarea structurii organizației și culturii
manageriale în cadrul organizaților cu implimentare noilor idei promovate în cadrul școlilor
manageriale [2].
În ultimii 20 de ani au avut loc un șir de schimbări și modificări în procesul managerial al
unităților economice. Ele se datorează și procesului de integrare a R. Moldova în cadrul Uniunii
Europene care a impus o serie de concepte și principii care vor dezvolta și forma economia.
Astfel la începutul secolului XXI-lea are loc procesul de inovare și introducere în managementul
organizaților a noilor metode și sisteme care vor permite extinderea ariei de comercializare a
produselor și cunoașterea noilor piețe de desfacere, dar și coordonoarea resurselor inclusiv
punîndu-se accentul pe resursele umane.
Organizația pentru management reprezintă punerea în practică a tuturor conceptelor și
teoriilor, dar și studierea acestora în condițile reale. Organizația și managementul și vice versa
sunt două elemente care nu pot exista una fără celelălaltă și nici să se dezvolta separat nu pot.
Managementul a format structura organizatorică a întreprinderilor cu diverse dimensiuni
care activează după un set de principii. Managementul a dezvoltat mai multe tehnici, matode și
sisteme care trebuie să se dezvolte pentru că majoritatea conceptelor manageriale care au
funcționat ieri nu vor funcționa în condițiile de azi. De aceia domeniul managementului în
permanent se află în căutarea unor idei noi care vor permite rezolvarea eficientă și cu pierderi
minimale a resurselor pe care le deține organizația [1].
În prezent criteriile și principiile de apreciere a formelor pe care le au întreprinderile diferă
de la un domeniu economic la altul, influență asupra activități acestora o are mediul dar și țara
unde este amplasată organizația. Pentru a evalua dimensiunea unei organizații trebuie să ținem
cont de numărul de salariați dar și totalul vînzărilor. În cadrul teoriei economice sunt specificate
două tipuri de dimensiuni ale unei întreprinderi și anume afaceri mici, mijlocii și mari.
Întreprinderile care au dimensiuni mici și mijlocii sunt cele mai răspîndite în economic. În
cadrul ÎMM adunci cînt sunt aplicate în practică ideile școlilor manageriale, se vor vedea
rezultatele obținute mai repede. Iar managerului îi va fii mai ușor să gestioneze în aceste
întreprinderi cu toate resursele acesteia.

19
ÎMM sunt numite în literatura de specialitate ”coloana vertebrală a economiei”, deoarece
anume acest sector este prezent în economia fiecărui stat, și permite dezvoltarea acesteia,
implimentarea celor mai noi metode și tehnici care stimulează creșterea PIB, a exporturilor,
concurenței și nu în ultimul rînd se preocupă cu crearea lorcurilor de muncă. ÎMM este cea mai
des întîlnită formă de organizare a unui buisness la nivel național [2].
Statul trebuie să ofere o atenție deosebită ÎMM, susținîndu-le prin diverse proiecte, hotărîri
de Guvern, strategii și politici de dezvoltare a acestora. Astfel pentru R. Moldova care este un
stat în curs dezvoltare, înregistrarea unui număr mai mare de întreprinderi va favoriza creșterea
economică și desigur va oferi mai multe efecte pozitive. Ce ce demonstrează prezența
managementului [14].
Conform statisticilor în Republica Moldova se observă o creștere a înregistrărilor întreprin-
derilor sub diverse forme juridico-organizatorice. În prezent BNS și Registrului de Stat al
Camerei Înregistrării de Stat la data de 01.03.2018, deține informații despre 169 124 de
întreprinzători indindividuali și persoane juridice, dintre care:
 98 510 societăți cu răspundere limitată;
 55 690 întreprinzători individuali;
 4 483 societăți pe acțiuni;
 3 766 cooperative (cooperative de producție, cooperative de consum și cooperative de
întreprinzător);
 1 572 întreprinderi de stat și municipale;
 2 035 organizații necomerciale;
 3 068 altele (filiale, reprezentanțe, societăți în comandită, întreprinderi de arenă,
întreprinderi intergospodărești, asociații de gospodării țărănești și alte întreprinderi).
În Fig. 2.1. este prezentată sub formă schematică structura cotei numărului de întreprinderi
înregistrate pe teritoriul R.Moldova. Aceste întreprinderi au diverse forme juridico-
organizatorice, care activează conform legislației în vigoare și își desfășoară activitatea în
diverse domenii. Aceste forme juridico-organizatorice se vor înregistra, conform art.13, alin.1
din ”Legea cu privire la antreprenoriat și întrprindere” nr.845-XII din 3.03.1992.
Datorită capacității și dezvoltării calculatoarelor aplicarea modelelor statistice și
matematice erau ușor de implementat în organizații. Exemplu de aplicare a cercetării
operaționale o găsim în compania AVEN, compania oferea reduceri mari la procurarea
produselor cosmetice în volum. Cercetarea a arătat că dacă compania reduce discounturile
acordate va avea un profit mai mare, chiar dacă această presupune să micșoreze valoarea medie a
comenzilor.

20
Fig. 2.1. Structura numărului de întreprinderi care sînt înregistrate pe teritoriul
Republicii Moldova, conform formelor juridice de organizare [adaptat după 23]
Cele mai răspîndite forme juridic-organizatorice din Republica Moldova după statistică sunt
Societățile cu Răspundere Limitată și Întreprinderile Individuale. Antreprenorii optează pentru
aceste forme din mai multe consecutive ca de exemplu: procesul de înregistrare este foarte rapid,
oferă posibilitatea de a activa în diverse domenii ale economiei, nu sunt obligați să prezinte
situația financiară public, din punc de vedere legislativ sunt mai bine formate și definite, riscurile
finanaciare au o cotă mai scăzută, își asumă riscurile duar asupra finanțelor sale, etc.
Domeniile de activitate ale întreprinderilor înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova sunt
diverse, astfel sunt dezvoltate mai multe sectoare ale economiei și infrastructurii, în Fig.2.2. este
prezentată în procente domenile de actiactivitate ale întreprinderilor conform Registrului de Stat
al Camerei Înregistrării de Stat [23].
Considerată de savanți o abordare simplistă și generală ce nu indica managerilor un reper
fix de conduită în cazul unei situații. Ştiinţ a comportamentală pune accent pe cercetarea
ş tiinţifică ca bază de pornire în elaborarea teoriilor privind comportamentul uman. Teoriile vor
avea rolul de a îndruma managerii în activitatea lor profesională. Descoperirile din diferite
domenii, precum: management, psihologie, sociologie, economie, biologie etc. fac baza acestor
teorii. Scopul final al științei behavioriste este să elaboreze un set determinat de teorii pe care
managerul să le aplice în evaluarea diferitor situații și stabilirea măsurilor rezultate.

21
Fig.2.2. Genurile de activitate declarate la momentul înregistrării pînă la data de 01.01.2017
[adaptat după 23]

Prezentarea acestor date statistice ne demonstrează că în Republica Moldova managementul


este prezent în domeniul economic prin numărul de întreprinderi înregistrate, care pun
managementul în aplicare cu scopul de a gestiona activitățile sale. Dar și studierea mediului
organizatoric și identificarea factorilor care influențiază activitatea unei întreprinderi. În Tabelul
2.1. este reprezentată sinptoiect întreprinderilor mici și mijlocii de pe teritoriul Republica
Moldova prin redare avantajelor și dezavantajelor pe care le pot avea ÎMM. Întreprinderea
activează în condițiile în care asupra lor influențiază mediul extern dar și intern.
Tabelul 2.1. Sinptoiect ÎMM din Republica Modova [elaborat de autor]
Domeniul de Avantaje Dezavanteje Ponderea răspîndirii
activitate în Republica
Moldova
Mixt Profit mare Investiții inițiale ma- Mică
ri, riscuri mari.
Servicii Profit sigur și cons- Mică
tant
Comerț Profit mare la
început, recuperarea Piața de desfacere Mare
rapidă a investițiilor
Productivitate Profit constant pe Cererea și oferta Mică
termen lung.
Una din principalele acțiuni ale managementului constă în studierea, analizarea și
indentificarea factorilor care sunt prezenți în macro și micromediul unei afaceri. În urma

22
analizări macro și micromediului unei întreprinderi în cadrul managementului, vom identifica
următorii factorii care sunt prezenți și care influențiază considerabil activitatea dar și dezvoltarea
organizației: juridici, sociali, culturali, tehnici, clienți, concurenți, furnizori, forță de muncă, etc.
O afacere întîlnește mai multe bariere care îi vor stopa activitatea, atît la începutul formării
cît și pe durata întregii perioade de gestionare a acesteia. Analizînd mediul unei organizații vom
determina un șir de bariere precum:
 Insuficiența unor cunoștințe în domeniul managementului;
 Aptitudinile manageriale minime;
 Cunoștințe nedobîndite în inițierea unei întreprinderi;
 Riscurile cu care se poate confrunda o afacere;
 Lipsa de capital;
 Obstacole în obținerea unui credit bancar,
 Dobînzile mari pe care le oferă băncile;
 Regimul de impozitare;
 Taxele vamale;
 Obstacole în obținerea unui spațiu industrial;
 Opținerea unor tehnologii;
 Dificultăți în domeniul transportului, materiei prime, resurselor umane.
Managementul este știința cea mai imporatantă care trebuie studiată și implimentată de către
antreprenori, aceștia trebuie să cunoască metodele de formare de analizare a tuturor elementelor
cu care interacționează organizația. Pentru a obține aceste cunoștințe va studia atît literatura de
specialitate cît și modelul în care se abordează managementul în cadrul altor organizații atît din
RM cît și de pe teritoriul altor state.
Școala managementului clasic oferă cele cinci funcții pe care trebuie să le înde plinească dar
și să se bazeze managemnetul. Posibilitatea acestor studii permite formare și gestionare inițială a
organizației. Mangementul se va baza pe planificare, organizare, comandă, conducere, și control.
Folosind eficient aceste principii vom obține o structură bine proiectată ce ne va pemite să
obținem stabilitate pe un termen îndelungat.
Managementul clasic permite formarea structurii întreprinderii, definește și demonstrează
proiectarea elementelor de bază din care este formată organizația. Structura organizatorică în
literatura de specialitate numită și ”anatomia întreprinderii”. Ea este compusă în baza
principiilor, documentelor oficiale, regulilor dar și a normeloRepublica Asupra structurii
organizatorice influențiază mai mulți factori din mediul extern dar și intern al întreprinderii ca de
exemplu: resursele umane, strategia managerială, calitatea materiei prime, dimensiune
23
întreprinderii, piața de desfacere, etc. acești factori trebuie în permanență studiați dar și
monitorizați pentru ai putea gestiona eficient în cadrul organizației.
Fiecare întreprindere are propria structură organizatorică însă ea se aseamănă cu structura
altor întreprinderi, deoarece au aceleași elemente de dangență, însă totul depinde de numărul de
angajați, profilul de activitate, tehnicile și metodele pe care le abordează, capitalul de care
dispune, forma juridică de organizare,etc. În Fig.2.3. este reprezentată structura organizatorică
(organigrama) a unei întreprinderii, aceasta are scopul de a forma ierarhia organizației dar și a
modului în care sunt plasate elementele din care este constituită întreprinderea, dar și structura
departamentelor și subdiviziunilor pe care le posedă întreprinderea. Prin prezentare schematică a
Fig.2.3. este redată imaginea reală a structurii organizaționale ale întreprinderi UNICAPS S.R.L.
prin divizarea activități pe departamente și răspîndirea sarcinilor pe sectoare dar și a
responsabilității. Pentru a stabili nivelul de responsabilitate care îi va reveni fiecărui angajat dar
și stabilirea obiectivelor și a relaților de comunicare în cadrul organizație.

Director General

Departament Departament Departament Departament Departament


Tehnic Producție Comercială Economic RU
Serviciul Tehnic de Calitate

Serviciul de Transport

Secția de Producere 1

Secția de Producere 2

Serviciul financiar
Serviciul contabil
Aprovizionare

Planificare

Desfacere

Fig.2.3. Structura organizatorică a întreprinderii UNICAPS S.R.L. [elaborat de autor]


Pentru manager acest metodă de structură organizatorică, reprezintă proiectarea întreprin-
derii, cee ce îi va permite să planifice, coordoneze și să controleze activitate fiecărei element din
cadrul departamentelor și a subdiviziuni acestora.

24
Ideile promovate de către școlile managementului clasic permit formarea structurii organi-
zatorice și a divizării acesteia în departamente sau domenii de gestionare. Fiecare organizație
adaptează acea formă organizatorică care îi va permite să activeze cu scopul de a obțin e un
profit mai mare dar și de a determinare a obiectivelor pe un termen îndelungat.
Mediul în care activează mai multe întreprinderi din Republica Moldova devine tot mai
dinamic și complex, pregătindu-le de cele mai multe ori firmelor situații de risc cu care acestea
trebuie să se confrunte. Astfel apare negesitatea tot mai accentuată a implimentării anumitor
metode, sisteme manageriale pentru a putea gestiona corect și eficient riscurile cu care firma
poate interacționa. Multe organizații apelează la abortarea structurii celor 3O care se bazează pe
obiective, organizare, și oameni. Structura celor 3O este construită în următorul mod:
1. Obiectivele:
 Strategie;
 Resurse;
 Termene.
2. Organizarea:
 Structură;
 Activități;
 Procese
3. Oameni:
 Abilități și competențe;
 Responsabilitate;
 Implicare.
Managerul implimentînd această formă organizatorică va obține o organizație bine
planificată care va putea rezista în cazul situațiilor de risc. Însă în permanență trebuie să
monitorizeze și să evalueze activitatea fiecărui element din care este constituită structura celor
3O. Înainte de a pune în aplicare metoda celor 3O firma trebuie să își formeze și să definească
viziunea dar și obiectivele pe care le are aceasta.
Mangementul trebuie să pună acentul pe toate resursele deținute de organizație dar și de
gestionarea acestor în cadrul întreprinderii. După cum sa menționat anterior în lucrare
dimensiunea unei întreprinderi se determină prin volumul de vînzări și numărului de angajați.
Unul din elementele de bază din care este constituită o organizația îi revine resurselor umane.
Managerii din întreaga lume studiază și analizează diverse metode, tehnici și sisteme care vor
crea condițiile necesre pentru ca angajații întreprinderii să lucreze în scopul de a realiza
obiectivele pe care le menționează organizația.

25
Școala sogiologică este baza pe care s-a constituit managementul resurselor umane,
specialiștii care reprezintă această școală au creat criteriile principile din care este formată dar și
a elementelor care influențiază asupra angajațiloRepublica În prezent managementul resurselor
umane reese din necesitățile pe care le are anagajatul în cadrul organizației, dar și formarea
motivației în organizație care ocupă un loc atît de important precum finanțele, materia primă,
tehnologiile, informațile, etc. pentru că ea promovează un set de argumente care impune
managerul să implice fiecare angajat în activitate organizației. Iar ca rezultat managerul va
obține un interes major din partea angajatului în procesul de dezvoltare și creștere a
productivității organizției în care muncește și că odată cu creșterea întreprinderii va crește și
nivelul de motivarea a angajatului de a activa în cadrul aceste organizații.
În Fig. 2.4. este reprezentată piramida nevoilor creată de către Abraham Maslow, aceasta
permite managerilor să țină cont de forma ierarhică a necesităților angajaților, de la conceptul
piramidei nevoilor se elaborează și în prezent metode, tehnici care se adaptează la noile forme de
necesități, și conformîndu-se după standartele, regulile, legislației, dar și a Codului de Muncă.
Piramida Nevoilor permite managerilor să gestioneze corect angajații, ținînd însă cont de
necestitățile personalului.

Fig.2.4. Piramida lui Maslow [elaborat de autor]


Organizațiile care activează pe teritoriul Republicii Moldova se află la etapa de
implimentare a MRU, antreprenorii ajung la concluzia că dacă vor să obțină rezultate bune și să
dezvolte firma în continuare trebuie să formeze departamente care se vor preocupa de
managementul resurselor umane. Aceste departamente vor selecta personalul reeșind din
abilitățile și studiile acestora, vor forma metode motivare a angajaților prin salarii, premii dar și
de promovare pe plan profesional.

26
Managementul Resurselor Umane este format dintr-un complex de acțiuni și sarcini cu
scopul de a motiva, dezvolta, asigura siguranța, promovarea angajaților, dar și menținerea lor în
cadrul întreprinderiloRepublica Resursele umane sunt acele elemente de bază în organizație care
îndeplinesc obiectivele organizației dar și care joacă un rol important în creșterea venitului.
Managementul resurselor umane va funcționa în dependență de structura organizatorică și a
numărul de angajați, dar și a domeniului de activitate a organizației. În Fig. 2.5. este reprezentată
structura numărului de angajați din Republica Moldova în diverse întreprinderi.

Fig. 2.5. Structura organizațiilor în funcție de numărul de angajați [elaborat de autor]


Managementul resurselor umane în cadrul organizației îndeplinește mai multe funcții care îi
permite să fie eficent și să se preocupe de toate sferile de activitate ale anagajatului. Cele mai
importante activități pe care le îndeplinește MRU sunt următoarele:
 Organizarea angajaților;
 Planificarea angajaților;
 Elaborarea fișelor de post;
 Asigurarea cu personal;
 Desvoltarea profesională a angajaților;
 Evaluarea performanțelor;
 Recompensarea angajaților;
 Securitatea și asigurarea sănătății la locul de muncă;
 Studierea și formarea relațiilor cu anagajații;
 Asigurarea unui echilibru a dreprutilor și șanselor;
 Elaborarea politicilor legate de angajații organizație.
Aceaste elemente menționate mai sus, se implimentează și se folosec în cadrul unei
organizații, cu scopul de a obține o disciplină, de organizare a resurselor umane aceste criderii,
menționate se întîlnesc de cele mai multe ori în MRU a organizaților din Republica Moldova dar

27
și altor state. Managementul resurselor umane are scopul principal de a menține ordinea dar și de
realizare a activităților de obținere un produsului sau a serviciului în depindență de profilul
firemei în care este implimentat managementul resurselor umane.
Aceste elemente ale managementului resurselor umane îi permite firmei să se dezvolte dar și
să implimenteze noi tehnici inovatoare. MRU formează structura organizației care pune în
mișcare întreaga organizație. În cazul în care unul din elementele menționate mai sus va fi
naglijat de managementul resurselor umanre, organizația va avea de suferit enorm de mult, fie că
nu va dispune de personal calificat, ori în cazul în care personalul nu va fii motivat
corespunzătoRepublica Toate acestea vor acționa negativ asupra firmei, și ca rezultat organizația
nu va funcționa eficient.
Sunt indentificate în MRU mai multe cauze care determină dificitul de personal în Tabelul
2.1. sunt prezentate cele mai frecvente cauze care se întîlnesc în cadrul unei organizații.
Antreprenorii trebuie să analizeze aceste cauze și să determine factorii care influențiază asupra
formării acestor cauze. Să încerce să elaboreze politici, sisteme sau tehnici care vor avea scopul
de menținere a echilibrului dar și de eliminare a acestor factori negativi.

Tabelul 2.1. Cauzele deficitului de personal în întreprindere [adaptată după 14]


Nr. Cauzele deficitului de personal Nivelul de importanță
în cadrul întreprinderilor
1. Lipsa forței de muncă cu calificare 66.7%
2. Nivelul salariului oferit de anagajator 25.0%
3. Dificultățile identificării personalului calificat 20.8%
necesar
4. Condițiile de muncă oferite în cadrul organizației 16.7%
5. Regulile impuse de organizație 12.5%
6. Alte condiții 4.2%

Managerul resurselor umane va folosi în organizație mai multe principii pentru a opține
personal bine instruit care va îndeplini sarcini și care se va implica în activitățile care vor
îndeplini obiectivele organizației. În Tabelul 2.2. sunt redate beneficiile care le va obține
organizația dacă va instruii și ține cont de necesitățile, condițile de muncă dar și a procesului de
motivarea perso-nalului.

28
Tabelul 2.2. Beneficiile pe care le obține întreprinderea dacă va implimenta MRU [adaptată după
7]
Nr. Beneficiile pe care le obține
întreprinderea va implimenta MRU Nivelul de importanță
1. Sporirea productivității muncii 65.4%
2. Sporirea calității produselor și serviciilor oferite 63.5%
3. Reducerea fluctuației angajaților 32.7%
4. Creșterea atajamentului față de întreprindere 23.1%
5. Nivelul motivației muncii 21.2%
6. Alte beneficii 1.9%
Un alt element principal în managementul resurselor umane constă în procesul de selectare a
personalului în baza unor criterii. Aceste criterii se determină din profilul de activitate pe care îl
deține firma, și de abilitățile necesare în domeniile pe care le are. Mangerii resurselor umane au
format criterii de selectare și angajare cele mai frecvente criteri sau principii de selecție a perso-
nalului sunt următorii:
 Nivelul de cultură generală;
 Nivelul de cunoștințe profesionale;
 Nivelul de responsabilitate;
 Studii;
 Cunoașterea limbilor străine;
 Abilități;
 Experiență profesională;
 Responsabilitatea în cadrul întreprinderii;
 Calități (lider, bun simț, etc.).
Aceste criterii îi permit mangerului să selecteze mai repede și să instruiască angajații
conform necesităților de care are nevoie organizația.
Managementul resurselor umane din Republica Moldova va acționa prin acte normative,
legi și hotărîri de Guvern, care îi vor permite anagajatorului să acționeze conform următoarelor:
 Constituția Rebuplicii Moldova;
 Codul Muncii Republicii Moldova;
 Legea nr. 5 din 09.02.2006 cu privirea la asigurarea egalității de șanse între femei și
bărbați;
 Legea nr. 60-XIX din 30.03.2012 privind includerea socială a persoanelor cu
dizabilități;
29
Sunt redate doar cîteva din legile pe care le va respete antreprenorul atunci cînt angajează
dar și referitoare la angajații existenți. Legile adoptate de Guvern au scopul de a apăra drepturile
dar și de a stabili obligațiunile angajaților unei întreprinderi dar și antreprenorul.
Managementul resurselor umane îndeplinește și una din cele mai importante funcții, și
anume acea de fixare a salarilor. MRU va ține cont și se va baza pe Hotărîria de Guvern nr. 743
din 11.06.2002, cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară.
Sistemul tarifar dar și netarifar conform art. 4 al Legii Salarizării nr. 847 – XV din 14.02.2001,
salariul pentru angajați va include:
 Salariul de bază – tarifar, în dependență de funcție;
 Salariul suplimentar – adaosuri, premii;
 Alete subvenții pentru stimulare și compensare.
Un alt proces foarte important în cadrul managementului resurselor umane constă în
formarea salariilor, în această etapă apar mai multe dificultăți în formarea și stabilirea salariului
pentru fiecare angajat. Managerul va recurge la un set de strategii care îl vor ajuta să stabilească
salariul pentru fiecare angajat. Sunt trei metode esențiale în cadrul organizație după care se
stabilește mărimea salariului, acestea fiind următoarele: mixtă, în acord și în regie.
 Salariul mixt – este acordarea salariului pe unitate de timp în care se îndeplinește lucrul
deangajat;
 Salariul în acord – salariul se stabilește în conformitate cu cantitatea de lucrare sau
produs, aceast sistem de salarizare este cel mai răspîndit și cel care este avantajos pentru
ambele părți;
 Salariul în regie – se acordă salariul în concordanță cu durata timpului de lucru, se
implimentiază această metodă de salarizare în oranizațiile unde se pune accentul pe
calitatea produsului/serviciului.
Fiecare organizație își va implimenta propria metodă sau sistem de acordare a salariilor
ținînd cont de legile în vigoare, dar și a venitului pe care îl obține.
Managementul resurselor umane în cadrul organizației îndeplinește una din cele mai
importante funcții, fiecare organizație trebuie să formeze un deparatment al MRU. Acesta îi va
permite să studieze și să implementeze tehnici, metode și sisteme proprii sau în baza modelului
unie alte unități economice care a obținut succes în coordonarea eficientă și organizarea
resurselor umane care sunt înregistrate în organizație.
Statul va reglementa remunerarea muncii cu salriul minim pe țară, indiferent de forma de
organizare juridicaă a întreprinderii. Managementul resurselor umane stabilește salariul în urma
evaluării dar și a unui șir de criterii care determină formarea salariului în organizație pentru

30
fiecare angajat. În Tabelul 2.3. este prezentat modul de stabilire a salariului conform
criteriiloRepublica
Datorită acestor criterii se va evalua activitatea fiecărui angajat în cadrul organizației, nivelul
de contribuția a fiecărui în desfărșurarea și obținerea obiectivelor propuse de către întreprindere.
Aceste criterii vor demonstra contribuția fiecărui angajat, astfel managerului va stabili mult mai
ușor suma salariului care ise cuvine fiecărui angajat în parte.
Tabelul 2.3. Criteriile după care se stabilește salariul [adaptată după 5]

Nivelul de importanță
Nr. Criterii care determină formare
salariului în organizație
Nivelul I Nivelul II Nivelul III

1.
Performanța în muncă 58.5% 22.6% 15.7%
2.
Durata de timp locul de muncă 9.4% 26.4% 17.6%

3.
Complexitatea și dificultatea la locul de 20.8% 26.4% 21.6%
muncă

4.
Abaterile disciplinare 5.7% 9.8%

5.
Gradul de participare în luarea deciziilor 11.3% 11.3% 25.5%

6.
Salariile din alete organizații 7.5% 9.8%

Organizația indiferent de orișice condiții va putea să se mențină pe piața economică duar


dacă va avea personal bine pregătit care vor putea rezolva situațile de risc, și care va fii motivată
ca organizația să își îndeplinească obiectivele esențiale.

31
Managementului va oferi antreprenorilor oportunități dar și riscuri odată ce este implimentat
în cadrul unei organizațiii. Antreprenorul trebuie să fie pregătit și să țină cont în pemanență de
riscurile care pot fi identificate în organizație pentru a evita situații de criză în cadrul firmei.
În management s-au format mai multe metode de analizare a unei unității economice care îi
va permite să formeze imaginea reală pe care o are organizați dar și să formeze concluzii, să
determine punctele slabe dar și forte ale întreprinderii. Pentru a realiza astfel de studiu
majoritatea managerilor optează pentru diverse analize.
Analiza PEST este analiza de formare a strategiilor care vor fi aplicate în cadrul gestionării
unei întreprinderii. Această metodă folosește patru factori și anume: Politic, Economic, Sociali și
Tehnologici de bază care contribuie la formare unor strategii dar și care influențiază la un anumit
nivel organizația.
În Tabelul 2.4. vom identifica factorii conform Analizei PEST care influiențiază la formarea
strategilor activității întreprinderii UNICAPS S.R.L.
Tabelul 2.4. Identificare factorilor are influențiază activitatea întreprinderii UNICAPS S.R.L
[elaborat de autor]
Politici Economici Sociali Tehnologici
Tehnologiile
Evoluția și atitudinea moderne în procesul
Guvernului față de Inflația Condițiile de viață de prelucrare a
ÎMM semințe-lor de
floarea-soarelui
Evoluți politicii și a Ciclurile industriale Prioritățile angajaților Implimantarea
stabilității tehnologiilor IT în
industrie
Spiritul Tehnologie de optim-
Politici fiscale Creșterea economică antreprenorial izare a procesului de
Pesimizm/optimism producere
Reglamentări intern-
aționale și naționale
care vizează activita- Politica monetară Condițile de sănătate Investiții corporative
tea întreprinderii ale personalului
UNICAPS S.R.L.
Protecția Promovarea locurilor Capaciatea de impli-
consumatorului Cheltuieli de muncă pentru mentare a noilor

32
tinerii tehnologii
Aplicarea Cheltuieli de cerece-
sancțiunilor conform Priorități bugetare Distribuția venitului tare
legii
Ciclul de viață a
Rata de schimb Vîrsta produsului
Demografia
Impozite populației RM
Cererea
consumatorului Stilul de viață
Necesitățile
angajaților
Politicile sociale

Analiza PEST îi permite mamagerului întreprinderii UNICAPS S.R.L. să studieze mediul


intern dar și extern al organizație. Pentru a identifica rabid și eficient oportunitățile dar și
amenințările care pot afecta întreprinderea. Această analiza va fi folosită de către manager în
procesul de proiectare a activității întreprinderii UNICAPS S.R.L. o perioadă îndelungată de
timp. Această analiză va explora și procesa informații care se vor referi la activitatea
întreprinderii ținînd cont de acei patru factorii: politici, economici, sociali și tehnologici care
determină activitatea acesteia.
Pentru întreprindere managementul clasic reprezintă modalitatea de proiectare și formare a
unei structurii organizatorice complexe, ținînd cont de resursele pe care le deține. Managementul
clasic va gestiona eficient resursele deținute de unitatea economică și va contribuii la majorării
capitalului dar și a vînzărilor produselor sau serviciilor.
Ideile promovate de școlile managementuli clasic (tradițional), sociologic (resurse umane),
sistematic, permit formarea principiilor de bază ale unei întreprinderi. Cunoașterea și studierea
acetor școli manageriale vor permite în condinuare să formeze specialiști în domeniul manage-
mentului, care vor poseda calitățile primare necesare în cordonarea, planificarea, evaluarea,
controlarea, organizarea unei întreprinderi. În cadrul domeniului economic aceste școli sunt și
vor rămîne actuale, mai ales atunci cînt întreprinderea este la etapa de înființare și punerea în
aplicare a procesului de producere.

33
2.2. Abordarea și aplicarea școlilor managementului contemporan
O dată cu procesul de integrare a Republicii Moldova în UE, dezvoltarea businessului, dar
și a economiei întregii țării trec printr-un proces de integrare conform noilor standarte și reguli
de gestionare a unei afaceri. Managementul din organizații a început să se orienteze spre noi
teorii, strategii dar și sisteme contemporane care au scopuri noi de orientare a întreprinderii.
Managementul contemporan este format din abilități care se vor orienta în domenii precum:
utilizarea tehnologiilor înalte, a statisticii, contabilității, etc. care contribuie la formare unor noi
metode de gestionare dar și de raționalizare a rezolvării problemelor bazîndu-se pe gîndirea
managerială. Dat fiind faptul că managementul ca știintă interacționează cu mai multe domenii
ca spre exemplu: sociologia, psihologia, filozofia, informatica, cultura, politica, tehnologia, etc.
Managerul care va gestiona activitatea unei unități economice, va trebui să studieze toate aceste
domenii pentru a putea să se conformeze rapid și să acționeze eficient și în timp scurt.
Managementul contemporan are ca obiectiv de a îmbunătățire și adaptare a ideile aplicate în
managementul clasic conform noilor reguli, și a globalizării economice. Dar și crearea unor noi
metode, teorii, sisteme care vor servii ca suport pentru managerii ca să supravețuiască în
condițiile dificile din cadrul economic dar și sociali. Conform cercetătorului managementului
contemporan Luther Gulick a format un set de funcții complexe după care trebuie managerul să
acționeze în gestionarea unei întreprinderi. Aceste funcții sunt următoarele:
 Planificare;
 Organizare;
 Conducere;
 Raportare;
 Bugetarea.
Unele funcții care sunt enumerate anterior le putem depista și în managementul clasic, astfel
demonstrăm că unele funcțiii ale managementul clasic sunt acutuale și în prezent.
Managementului contemporan are la bază un șir de particularități importante care determină
această știință. Aplicarea metodelor tradițonale în rezolvarea problemelor și a situaților de risc
care sunt în organizației de către conducerea de vîrf, vor stopa sau încetini dezvoltarea firmei în
condițile în care are loc dezvoltarea în pemanență și cu o videză mare a întregii lumi. Școlile
managementului contemporan au ca scop de a îmbunătăți activitatea organizației și dezvoltarea
acestei prin aplicare mai multor metode precum folosirea calculatoarelor și a utilajului mecanic
modernizat, coordonarea acestor calculatoare, optimizarea activității organizației prin punerea în
practică a noilor tehnologii științifice și a teoriilor managementului contemporan și a celui

34
capitalist, dezvoltarea sistemului informațional, dar și pregătirea angajaților conform noilor
strtegii și tehnici.
Școala managentului contemporan este formată din mai multe cercetări științifice care
analizaează problemele cu care se confruntă organizația în condițiile în care teorile manage-
mentului clasic își pierde din nivelul de eficiența și se dovedesc a fii inutile în conducerea unei
organizații în secolul XXI–lea. Acest curent al managementului contemporan s-a început dar și
continuă a fi studiat și perfecționat cu noi practici, tehnici dar și metode care au ca obiectiv
menținerea pe piață a organizației, el sa răspîndit în țări cu o economie bine dezvoltată precum
Japonia, Germania, Franța, Maria Britanie, Belgia, SUA, Elveția, China, etc. sevesc și ca obiect
de studiere a modului în care activează de către state care se confruntă cu probeleme de moder-
nizare și dezvoltare, sau a celor în curs de dezvoltare precum este Republica Moldova.
Dacă ne vom referii la managementul contemporan care este aplicat în organizațiile de pe
teritoriul Republicii Moldova, la etapa actuală țara noastră cercetează și adoptă managementul
strategic, a calității, informațional, dar și a școlii moderne de gîndire managerială.
Gîndirea strategic managerială este una din principalele elemente pe care trebuie să le
posede managerul, mai ales în managementul contemporan. Pentru că aceasta la rîndul său îi va
permite să acționeze promt și rabid, în procesul de luare a decizilor da și a situaților de risc, dar
și identificarea problemeloRepublica Gîndirea strategică conform studiilor din domeniul
managerial trebuie să îndeplinească următoarele cerințe sau să posede aceste calități:
 Creativă;
 Inductivă;
 Intuitivă;
 Imprevizibilă;
 Deductivă.
Managementul strategic pentru întreprinderile din Republica Moldova este un domeniu
managerial necesar, pentru ca întreprinderile să activeze în continuare și să poată face față
tuturor acelor situați de risc care bun în pericol activitatea întreprinderii. Managementul strategic
îi va oferi întreprinderii asigurarea pe un termen îndelungat a activității întreprinderii, dar și va
stabili obiectivel acesteia.
Managementul strategic este divizat în trei etape principale:
 Formularea strategiei – definirea misiuni și viziunii pe care trebuie să o
îndeplinească managementul strategic, identificarea amenințărilor dar și
oportunităților, stabilirea obiectivelor pe termen lung;
 Implimentarea strategiei – stabilirea obiectivului pe un termen anume, alocarea

35
resurselor pentru managementul strategic, dar și motivarea angajaților;
 Rezultatul strategic – este etapa finală a managementului strategic în care sunt
analizate rezultatele obținute, această evaluare reprezintă un feed-back-ul pe care îl
produce managementul strategic în cadrul firmei
Managementul strategic va acționa în fiecare sector al întreprinderii, dar și va forma
strategii care vor rezolva problemele care apar în cadrul organizației. Pentru managementul
strategic este esențial de a cunoaște mediul în care activiază întreprinderea, analizînd fiecare
element care formează și interacționeasă cu procesul de intrări și ieșiri. Managementul strategic
va acționa asupra întreprinderii prin patru concepte de bază care îi sunt caracteristice, și anume:
 Domeniul de desfășurare a activității întreprinderii;
 Forma de distribuție a resurselor în întreprindere;
 Punerea acentului pe produsul/serviciul pe care întreprinderea îl realizează
calitativ;
 Sinergia întreprinderii.
Managementul strategic pentru a funcționa eficient trebuie în permanență să se
îmbunătățiască să se evalueze modul în care acționează dar și rezultatul pe care îl oferă
întreprinderii prin aplicare acestuia. Perfecționare managementul strategic este un proces
important care trebuie studiat și completat, reeșind din procesele care au loc în domeniul
economic.

Factorii de risc

Factori Externi Factorii Interni

Condițiile Sociali De producere Procesul tehnic


climatice

Naturali Asigurarea cu Organizarea


Economici
geografici materie primă procesului
producere
Fig. 2.6. Factorii de risc din cadrul întreprinderii UNICAPS S.R.L. [elaborat de autor]

36
Managementul strategic are obiectiv de a analiza mediul intern și extern, pentru a stabili
factori de risc care influențiază și pot fii periculoși pentru activitatea organizați. În Fig. 2.6. s-au
determinat factori de risc interni dar și cei externi care influențiază întreprinderea UNICAPS
S.R.L. prin studierea mediului acesteia.Managementul strategic va oferi întreprinderilor
posibilitatea de a supravețuii în economie și să se adapteze la condițiile noi care apar în
economie. Managementul strategic va oferi mana-gerului un șir de priorități care îi va permite să
aibă succes în gestionare activități unei firme, acestea fiind următoarele:
 Crearea unui mediu favorabil pentru angajați;
 Gîndire strategică;
 Planificare pe un timp îndelungat;
 Organizarea activităților conform strategiei propuse;
 Prevenirea situaților de risc;
 Crearea unor decizii alternative de rezolvare a problemelor;
 Analizarea tuturor factorilor care pot influența activitatea.
Managemntul strategic va forma strategii pentru fiecare sector de activitate a întreprinerii
pentru a oferi stabilitate întreprinderii din toate punctele de vedere. Managementul de planificare
a strategiei va elabora un set de etape care au obiectiv de a stabili problemele care există și
modul în care acesta pot fi rezolvate dar și optarea pentru accea strategie care va avea prioritate.
Întreprinderile din Moldova au nevoie de managementul strategic pentru a previziona și
elabora strategii care vor permite firmei să conformeze noilor condiții. Managemnetul staradegic
din cadrul firmelor din Republica Moldova se vor baza pe condițiile care apar atît în țară cît și pe
plan internațional, pentru că acestea ar putea influența și mediul economic național.
Un alt curent managerial pe care trebuie să îl abordeze întreprinderile din Republica
Moldova este managementul calității. Pentru că o dată ce firmele din Moldova își doresc să fie
moderne și să implimenteze teoriele managamentului contemporan va apela la sistemele,
metodele, și tehnicile pe care le promovează mananagementul calității.
Managementul calității”un ansamblu de activități avînd ca scop realizarea unor obiective,
prin utilizarea optimă a resurseloRepublica Acest anasamblu cuprinde activități de planificare,
coordonare, organizare, control și asigurare a calității”[30, p.6].
Managementul calității este format din mai multe obiective unul din aceste este de a crea
politici pentru a îmbunătății calitatea produsului/serviciului în dependență de cee ce produce
organizația. Întreprinderile din întreaga lume inclusiv Republica Moldova activează în baza ISO,
implimentarea acestor standartelor ISO vor permite firmelor din republica Moldova să exporte
produsele pe care le produc, în diverse țări, cee ce va influența foarte mult la creșterea PIB.

37
În conformitate cu ISO 9000 firmele din Moldova se vo baza dar și implimenta un șir de
elemente care au scopul de a monitoriza eficacitatea procesului de producere, aceste elemente
fiind următoarele:
 Politica calității;
 Standartizarea;
 Eliminarea și identificarea imperfecțiunilor;
 Sistemul de corectare a imperfecțiunilor;
 Implimentarea managementului calității.
Calitatea produsului sau serviciului produs de întreprindere va constituii premiza dar și
obiectivul de bază al său. Deoarece calitatea este acel element care o va promova și forma
imaginea pe piața economică dar și menținerea acesteia. Managementul calității va oferii
întreprinderilor din Republica Moldova mai multe beneficii care vor mării volumul de vînzări
dar și dezvoltării întregii organizații sunt identificate beneficiile pe care le va obține organizația
dacă va implimenta managementul calității. Beneficiile pe care le va obține întreprinderea care
va activa conform ISO sunt:
 Atragerea clienților noi;
 Calitate procesului de producere;
 Unifomitatea sarcinilor pentru angajați;
 Majorarea nivelului de eficiența internă;
 Implicarea angajaților în procesul de maximizare a calității;
 Transparență la nivel de responsabilitate;
 Creșterea venitului;
 Certificarea calității produsului;
 Conștientizarea necesității de implimentare a managementului calității.
Întreprinderile din Republica Moldova care au implimentat și care funcționează conform
ISO au obținut un șir de factori benefici care le oferă o gamă largă de posibilități atît la nivel
național dar și internațional. Beneficiile pe care le au întreprinderile care activează în baza ISO
sunt următorii:
 Asigurarea continuă cu cerințele de calitate;
 Creșterea încrederii consumatorilor;
 Promovarea dar și îmbunătățirea imaginii;
 Majorarea nivelului pe piața economică;
 Element important pe piață;
 Participarea la licitații naționale dar și internaționale;
38
 Posibilitățile ridicate de export.
Întreprinderile din Republica Moldova care doresc să se stabilească pe piața internațională
trebuie să producă și să funcționeze în conformitate cu Standartele ISO 9000. Managerii acestor
întreprinderi vor accepta și gestiona activitatea organizației, în conformitate cu un anumit set de
elemente și anume:
 Implimentare și menținerea unui management care va îmbunătății calitate;
 Promovarea unor atitudinii, valori care vor majora îmbunătățirea calității;
 Stabilirea scopurilor care vor forma calitatea dar și îmbunătățirea aceteia;
 Instruirea și asigurarea unor relații de comunicare a angajaților;
 Recunoașterea succesului în procesul de îmbunătățire a calității.
Implimnetarea și menținera managementului conform standartului ISO 9000, întreprinderea
va trebui să se conformeze și să se bazeze pe cei opt principii promovate de către ISO 9000 sunt
urmărorii:
1. Orientarea către cerințele clientului;
2. Leadership;
3. Implicarea angajaților în procesul de îmbunătățire a calității;
4. Procesul trebuie să fie baza întreprinderii;
5. Implimentarea managementuli sistematic;
6. Îmbunătățirea calității încontinuu;
7. Luarea deciziilor bazîndu-se pe informații;
8. Formarea relaților avantajoase cu furnizorii.
Pentru întreprinderile care activează conform ISO 9000, s-a creat teoria tridimensionale
care îi va permite întreprinderii să nu se abată de la standarete. Teoria tridimensională oferă
întreprinderii un sistem care îi va permite să acționeze în conformitate cu standartul și să nu se
abată de la obiectivele esențiale. Această teorie va focaliza atenția managerilor întreprinderilor
asupra problemelor cu care se confruntă în procesul de obținere a calității produsului sau
serviciului produs de întreprindere. Pentru firmele din Republica Moldova implimentarea teoriei
tridemensionale va oferi stabilitate dar și șanse de supravețuire.
Organizațiile trebuie să se orienteze conform sadisfacerii negesităților pe care le are
clientul, întreprinderea va crea analize care vor studiia un șir de elemente care sunt legate de
client adică da cererea pieții.
Calitatea produsului sau a serviciului drebuie să fie în permanență îmbunătățită dar și
cercetată prin diferse tehnici, metode și sisteme care se vor implimenta în organizație.
Managementul calității odată ce este implimentat va forma în cadrul întreprinderii, avanteje dar

39
și o serie de dezavantaje. În tabelul 2.5. sunt redate principalele avantaje și dezavantaje care sunt
în organizație cu scopul de a îmbunătăți managementul calității.
Tabelul 2.5. Avantajele și dezavantajele a managementului calității în cadrul unei organizații
[elaborat de autor]
Nr. Avantaje Dezavantaje
1. Îmbunătățirea activității organizației. Costuri financiare.
2. Îmbunătățirea structurii organizatorice. Personal suplimentar angajat pentru a
finaliza procesul de calitate.
3. Folosirea eficientă a timpului în procesul Procesul de calitate a produselor fabricate
de producere. manual pentru a obține calitate trebuie să
cheltuie mai multe resurse.
4. Reducerea costului, prin identificarea Procesul îndelungat de conformare a
neconformitățiloRepublica întregii structuri după anumite standarte.
5. Creșterea încrederii cliențiloRepublica
6. Certificarea calității produsului.
7. Prodecția juridică.
8. Recunoașterea calității produsului.
9. Îmbunătățirea imaginii.
10. Conformarea noilor standarte
Managementul calități care este implimentat și care activează conform diferitor standarte,
dacă nu vor îndeplini condțiile prevăsute de aceste standarte pot să își piardă certificarea. Aceast
va fii în incapaciate de a produce un produs/serviciu de calitate, astfel ca urmare se va micșora
volumul de vînzări și activitate întreprinderii va avea de suferit foarte mult.
Calitatea pentru întreprindere reprezintă aprecierea produselor pe care le oferă clientului,
prin cumpărarea lui. Calitate va oferi și un nivel de superioritate la nivel concurențial. Odată ce
întreprinderile din Republica Moldova își doresc să iese și să se mențină pe piața UE, va trebui
să adopte standartele ISO, care au scopul de a stabili sau îmbunătăți calitatea produsului. Astfel
managementul calități trebuie studiat și implimenta pentru a permite întreprinderilor să se
dezvolte dar și extindă produsul/serviciul pe piață atît națională cît și internațională. Organizația
va produce produsul /serviciul în conformitate cu un set de principii care vor stabili calitatea și
anume:
 Fiabilitatea (durata de funcționare a produsului (TMBF));
 Defecțiunea;
 Eficacitatea;

40
 Mentabilitatea;
 Disponibilitatea;
 Capabilitatea;
În cadrul organizației trebuie să existe departamnete sau laboratoare care au scopul de a
evalua și monitoriza procesul tehnologic de producere a produsului. Angajații care vor lucra în
sfera de evaluzare a calității în organizației trebuie să fie instruiți și să posede competențe
profesionale în domeniul managentului calității. Iar procesul de evaluare și monitorizare va
îndeplini patru principii de bază și anume:
 Evaluarea realizării procesului;
 Evaluarea calității produsului prin comparare cu produsul conform cerințelor
standardelor;
 Determinarea causelor care influențiază asupra abaterilor de la calitate;
 Efectuarea corecțiloRepublica
Managemetnul contemporan are nu duar obiective de a îmbunătăți activitatea întreprinderii
prin aplicarea unui set de teorii, metode, sisteme, tehnici care vor contribui la dezvoltarea dar și
îmbunătățirea procesului managerial al întreprinderii a structurii și formei organizatorice. Un alt
aspect al managementul contemporan constă în monitorizare și evaluarea în permanență a
activități pentru a stabile factori care influențiază mediul intern dar și extern pentru a putea
depista necesitățile de care are nevoie întreprinderea.
Managementul le permite întreprinderilor să gestioneze rezursele corect duar atunci cînd
mediul ambiant al organizației va fi studiat în cele mai mici detalii. Managerul prin diverse
analize și metode, tehnici va studia mediul dar și factorii care influențiază asupra întreprinderii.
Aceștei factori vor determina managerul să își vormeze anumite cunoștințe despre starea actuală
a întreprinderii, va determina laturile slabe dar și cele forte, dar și riscurile care vor duce la
formare unor situații de risc. Managerul în urma anlizării mediului intern și extern al
întreprinderii va putea forma managementul strategic dar și anumite decizii le va forma și pune
în aplicare în urma acestor analize.
Managementul contemporan a format mai multe metode care vor analiza situația
întreprinderii și vor contribui la constituirea unui raport care va demonstra situația actuală a
întreprinderii dar și rentabilitatea acesteia. Analizarea organizației și indentificarea factorilor care
influențiază fie pozitiv sau negativ asupra unei entități economice este foarte importantă.
Analizarea întreprinderii va fi reprezentată de un studiu amplu al situației curente a organizației.
Una din metodele ce le mai răspîndite în domeniu managementului de analizare este
Analiza SWOT. Managerii apelează la această metotă pentru a identifica care este situația în care

41
se află întreprinderea la etapa actuală. Această analiză îi permite managerului să acționeze asupra
punctelor slabe și să elaboreze strategii de îmbunătățire a acestora dar și de a gestiona cu un
sistem managerial strategic în cadrul factorilor care amenință activitatea.
Analiza SWOT este un instrument de radiografiere a întreprinderii care va oferi tabloul real
al activități pe care o desfășoară întreprinderia. În Tabelul 2.6. este expus exemplul analizei
SOWT a întreprinderii UNICAPS S.R.L. care va stabili următoarele criterii: punctele forte și
slabe, dar și a amenințărilor și oportunităților, și elementelor din care acestea sunt formate.
Prin intermediul Analizei SWOT vom demonstra care este situația înregistrată în cadrul
unității economice respective, la momentul actual. Dar și ne va permite să ne orientăm în cadrul
proiectării strategiilor care vor contribuii la eliminarea punctelor slabe sau la îmbunătățire
acestora. Această analiză s-a creat în urma studierii detaliată a întreprinderii UNICAPS S.R.L.
Întreprinderea UNICAPS S.R.L. este o organizația care se ocupă cu comercializarea dar și
prelucrare semințelor de floarea-soarelui, și a combustibilului fabricat din deșeuri obținute în
urma prelucrării semințelor de floarea-soarelui, punînd accentul pe produse BIO. Fiind o
întreprindere care activează în sectorul agrar, aceasta întîlnește o mulțime de factori care
influențiază asupra activității dar și venitului acesteia.
Tabelul 2.6. Analiza SWOT a întreprinderii UNICAPS S.R.L. [elaborat de autor]
Punctele Forte Punctele Slabe
Apropierea pieților de dezvoltare din UE și Predominarea culturii de floarea- soarelui de
CSI. calitate scăzută.
Materia primă la un preț redus. Finanțarea insuficientă a instituților din sectorul
Creșteria necesităților produselor fabri-cate. agraRepublica
Promovarea produselor Bio. Costul ridicat al importului.
Ocrotirea mediului ecologic prin prelu-crarea Vulnerabilitatea în cee ce privește con-dițiile
deșeuriloRepublica meteorologice (ploii abundente, grindină,
Comercializarea combustibilului Bio. inundații).
Managementul calității activează con-form Infrastructura pieții naționale slab dez-voltate.
ISO. Insuficiența forței de muncă.
Crearea posturilor de muncă.
Oportunități Amenințării
Îmbunătățirea productivității cu utilizarea Creșterea produselor alternative.
noilor tehnologii de prelucrare. Dezvoltarea altor organizații cu același profil.
Creșterea accesului la investițiile străine. Reducerea productivității materiei prime.
Condițiile de specializare în cadrul con-dițiilor Barierile comerciale.

42
comerțului din UE. Creșterea nivelului de concurență.
Modernizarea managemnetului calității. Mărirea prețului pentru materie primă.
Îmbunătățirea infrastructurii rurale. Marirea cheltuelilor pentru achiziționarea
Obținerea personalului calificat. utilajelor inovatoare.
Dezvoltarea sectorului agrar cu produse Bio. Majorarea prețurilor pentru activele din sectorul
agrar
Depopularea zonelor rurale.
Îmbunătățirea productivității producă-torilor
materiei prime la un nivel scăzut.
Fluctuați cursului valutar
Prin intermediul Analizei SWOT vom demonstra care este situația înregistrată în cadrul
unității economice respective, la momentul actual. Dar și ne va permite să ne orientăm în cadrul
proiectării strategiilor care vor contribuii la eliminarea punctelor slabe sau la îmbunătățire
acestora.
Școala managementului contemporan reprezintă la etapa actuală una din cele mai principale
școlii manageriale după care se ghidează managerii din întreaga lume. Gîndirea pe care o promo-
vează această școală este cea mai eficientă. Soluționarea eficientă pe care o au teoriile, sistemele
și metodele elaborate în managementul contemporan vor facilita cu mult activitatea managerului.
Acesta va putea acumula experiență dar și calități ce vor contribui la gestionarea unei
întreprinderi eficient și în timp limitat. Mangementul contemporan este baza pe care se orientiază
întreprinderi din întreaga lume la etapa acutală.
Pentru organizație managementul contemporan dar și cel clasic este mecanismul care pune
în funcțiune activitatea unei întreprinderi. Aceasta se va baza pe principii, reguli dar și sisteme
care permit coordonarea, planificarea, controlarea dar și organizarea resurselor de care dispune
întreprinderea. Fără de management nu va exista întreprinderea datorită managementului are loc
menținerea ordinii dar și a echilibrului care permite întreprinderii să obțină venit. Dacă în
organizație nu se menține echilibrul și nici ordinea se datorează faptului că managerul nu își
îndeplinește bine funcțiia și că nu studiază pe deplin mediul întreprinderii și nu depistează și nici
controlează evoluția laturilor și factorilor care au un impact negativ asupra activității
întreprinderii.
Atît organizația cît și activitatea umană fără management, elimentar nu va putea exista,
pentru că anume managementul este acel element cheie care pune în funcțiune atît activitatea
umană dar și a unei organizațiii.

43
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRII
Managementul este constituit din trei principii fundamentale: proces, știință și artă. Primul
proces care pune în mișcare mecanismul managerial este practica care se referă la procesul de
producere a bunurilor materiale sau a serviciilor de către o organizație. Știința managerială este
caracterizată de studierea și formarea unor tehnici care servesc la îmbunătățirea condițiilor de
producere. Iar managementul ca artă constă modul în care un manager poate să implimenteze
știința și practica managerială în cadrul organizațiie fără ca aceasta să aibă unele efecte negative
și să creeze un proces de producere eficient și bine structurat.
Procesul de producere și procesul de management este funtamentul din care este constituită
o afacere. Managementul este un domeniu și proces universal deoarece se poate implimenta în
cadrul oricărei activități pe care o săvîrșește omul.
Managementul a format școli care au activat și format la o etapă anumită analizînd și
cercetînd acele negesități dar și probleme cu care se confruntă activitatea unei întreprinderi.
Școala managentului contemporan este formată din mai multe cercetări științifice care
analizaează problemele cu care se confruntă organizația în condițiile în care teorile manage-
mentului clasic își pierd eficiența și se dovedesc a fii inutile în conducerea unei organizații în
secolul XXI-lea. În prezent sunt identificate în managementul contemporan două metode
esențiale de conducerea și anume cea de independența fată de economia mondială și
internaționalizarea managementului.
Specialistul american Peter Drucker consideră că managementul contemporan este format
din mai multe reguli după care acesta funcționează:
 Managementul care pune acentul pe resursele umane, studierea și crearea condiților
necesra de care ate nevoie omul în cadrul organizației pentru a sadisface cerințele
managerului, dar și selectarea, promovarea și stabilirea relaților sociale dar și a
factorilor care determină eficacitatea muncii depuse de angajat.
 Organizația va obține rezultate doar în afara țării în care activează.
 Nu se poate demonstra în totalitate volumul și nici nivelul de producere a organizației.
 Colaborarea și intereacțiune tuturor domenilor cu carea activează organizația dar și
studierea acestora.
 Fiecare membu al organizației are ca scop principal dezvoltarea personală și a sadis-
facerea posibilităților de care are nevoie.
 Organizația cere îndeplinirea sarcinilor precise și în timp scurt de la manager, el va
acționa în formarea și conducerea angajaților prin formare obectivelor comune dintre
angajat și organizație.

44
 Analizarea culturii și istoriei și a metodelor tradiționale care diferă de la țară la țară.
Unul din scopul cel mai principal pe care l-au indentificat specialiștii din domeniul
managerial constă identificarea unei activități perfecte care va duce la succesul organizației pe
plan mondial. Anume identificare activității perfecte este acel factor care determină fiecare
manager să activeze și să dezvolte competențe, strategii, tehnici dar și practici care vor gestiona
activitatea unei întreprinderi de succes.
Fiecare întreprindere își dorește să posede un management care va activa perfect, însă din
cauză că întreprinderea este un mecanism care funcționează sub forma unui sistem deschis, ia în
permanență se va confrunda cu diferse probleme care îi vor pune în dificultate activitate. Școlile
manageriale care s-au format de lungul timpului vor ajuta întreprinderea să depășească acele
situații care perturbează avtivitate întreprinderii.
După cum sa menționat în nenumărate ori în lucrarea dată că nici o activitate pe care o înde-
plinește omul nu va avea loc fără un management fie chiar și intuitiv în unele cazuri, nu va exista
ordine și echilibru.
Managementul este elementul de bază în crearea unei ordini în procesul de dobîndire a
obiectivului probus dar și de menținere a echilibrului.
La etapa actuală managementul este un domeniu și tot odată și o știință indispensabilă în
evoluția omenirii. Managemetul este foarte sensibil în cee ce privește schimbările care se
datorează progresului din cadrul tuturor domenilor globale nu duar economic. Managementul
trebuie să fie flexibil și să se confomeze noilor condiții fără ca acestea să aibă un efect negativ
asupra avtivității întreprinderii. Managementul trebuie în permanență să dezvolte noi strategii și
metode care vor avea scopul de îndeplinire a obiectivelor propuse de organizați.
Pentru a îndeplini o gestionare managerială eficientă trebuie să deții abilități necesare
printre care creativitate, indivitualitate cee ce ne demonstrează că managementul este o artă și că
trebuie să dispui de talent nu duar de cunoștințe, pentru a pute virtuos să dirijezi acest proces.
Managementul este ”creierul întreprinderii” care gestionează, coordonează, planifică,
controlează și nu în ultimul rînd organizează întreaga activitate, iar managerul este ”inima” care
menține și pune în funcțiune întreaga activitate.
Managementul este acea disciplină care va fii permanet dezvoltată și aplicată indiferent de
condițiile care acționează asupra lui. Managementul în permanență se va dezvolta pentru aputea
fii în pas cu procesul de modernizarea din diverse domenii pentru a fii eficient. Mulți specialiști
consideră că în următorii zece ani managementul va suferii mai multe schimbării care se vor
datora noilor procese din cadrul economic.

45
BIBLOGRAFIE

1. [Accesat la 15 aprilie 2018 ]. Disponibil:www.asp.gov.md


2. [Accesat la 19 aprilie 2018 ]. Disponibil:http://www.cis.gov.md/statistica
3. Burlacu N., Cojocaru V. Management. Chișinău: ASEM, 2000. 473 p.
4. Burlacu N., Graur E. Bazele Managementului (curs universitar). Chișinău: ASEM, 2006.
207 p.
5. Codul Muncii al Republicii Moldova. Publicat: 29.07.2003. În: Monitorul oficial al
Republicii Moldova nr.183 din 12.06.2008. Disponibil: http://lex.justice.md/md/326757/
6. Collins Jim. Good to Great. New York: HCP, 2001. 300 p.
7. Controling function of management. [Accesat la 6 aprilie 2018]. Disponibil:
http://www.transtutors.com/homework-help/industrial-management/principles-of-
management/controlling-function-of-management.aspx
8. Drugaș Marius. Psihologie Organizațional-managerială. Oradea: Universitatea din Oradea,
2011. 269 p.
9. Elicenaru N., Pișigoi G. Optimizarea activităților de gestionare și administrare a bazelor
sportive. În: Materialele Conferinţei științifico-practice internaționale ”Prezent şi
perspective ale educaţiei fizice şi sportului în sfera calităţii vieţii”. București: UPB, 2012.
p. 164-167.
10. Fuioag Paula, Rusu Costache. Management versus leadership meanings, models. În:
Revista “Business & Leadership”, Craiova, nr. 2, 2011, p. 99-112.
11. Graur Al. Argumente "pro" si "contra" adoptării termenului "management în limba
română”. În: Revista Forum, nr. 2, 2011, p. 4-30.
12. Lazăr Ioan. Evoluția Științei Managementului. În: Revista Transilvană de Ştiinţ e
Administrative, Vol. VIII, 2012, p.179-192.
13. Mahmood Ziarab ș.a. Review of Classical Management Theories. În: International Journal
of Social Sciences and Education, Vol. 2, 2012, p. 502-512.
14. Management Study Guide. [Accesat la 1 aprilie 2018]. Disponibil:
http://www.managementstudyguide.com/management_art.htm.
15. Maxwell C. John. Cele 21 de legi supreme ale liderului. București: Almatea, 2002. 200 p.
16. Moga T., Rădulescu C.V. Fundamentele Managementului. București: ASE, 2004. 227p.
17. Nicolescu O., Verboncu I. Management. Bucureşti: Economică, 1998. 389 p.

46
18. Rodrigues A. Carl. Fayol’s 14 principles of management then and now: A framework for
managing today’s organizations effectively. În: Management Decision, nr. 10, 2011. p.
880-889.
19. Rusu C. Management. Bucureşti: Expert,2009. 390 p.
20. Rusu C., Voicu M. ş.a. Managementul afacerilor mici şi mijlocii. Chişinău: Logos, 2003.
412 p.
21. Safta Vladimir, ș.a. Management și Legislație farmaceutică. Chișinău: S.n., 2012. 800 p.
22. Teleșpan C., Stanciu. L. Bazele Managementului (curs universitar). București:
Apologeticum, 2005. 178 p.
23. The Power of First Impression. [Accesat la 22 martie 2018]. Disponibil:
http://psychcentral.com/news/2014/02/15/the-power-of-a-first-impression/65944.html.
24. Thompson Jr.A., Strickland J. Management: Concept and cases. Irwin: Pradius, 1995. 278
p.
25. Ursachi I. Management. București: ASE, 2002. 210 p.
26. Vagu P., Stegăroiu I. Management general. Bucureşti: Macarie, 1998. 298 p.
27. Wren A. Daniel , Bedeian G. Artur. The Evolution of Management Thought. New York:
John Willey & Sons, 2009. 568 p.
28. Zaharia M., Zaharia C., Deac A.,Vizinteanu F. Management. Teorie şi aplicaţii.
Bucureşti: Tehnică, 2003. 532 p.
29. Zlate Mielu. Leadership și Management. Iași: Polirom, 2004. 240 p.
30. Zorţ elan T., ș.a. Managementul organizaţ iei. Bucureş ti: Economica, 2009. 296 p.

47
DECLARAŢIE
PRIVIND ORIGINALITATEA CONŢINUTULUI PROIECTULUI DE LICENŢĂ

Subsemntatul(a) __________________________________________________________
absolvent(ă) al (a) Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, Facultatea
_________________________________________specialitatea___________________________
______________________________ promoţia ___________________________, declar pe
propria răspundere, că lucrarea de licenţă cu titlul:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
elaborată sub îndrumarea dlui/dnei ________________________________________________,
pe care urmează să o susţin în faţa comisiei, este originală, îmi aparţine şi îmi asum conţinutul
acesteia în întregime.
Declar că nu am plagiat altă lucrare de licenţă, monografii, lucrări de specialitate, articole
etc., publicate sau postate pe internet, toate sursele bibliografice folosite la elaborarea lucrării de
licenţă fiind menţionate în conţinutul acesteia.
De asemenea, declar că sunt de acord ca lucrarea mea de licenţă să fie verificată prin
orice modalitate legală pentru confirmarea originalităţii, consimţînd inclusiv la introducerea
conţinutului acesteia într-o bază de date în acest scop.

Data ________________________

Semnătură student ____________________

48
GRAFICUL CALENDARISTIC DE EXECUTARE A PROIECTULUI DE LICENŢĂ
________________________________________________________
(numele şi prenumele studentului/ei)
1. Tema proiectului de licenţă ___________________________________________
______________________________________________________________________

2. Termenul limită de prezentare a proiectului de licenţă la catedră ______________


3. Etapele executării proiectului de licenţă:
Nr. Etapele executării Termen de realizare Viza de executare
(semnătura
conducătorului
ştiinţific)
1 Stabilirea obiectivelor şi aprobarea
planului provizoriu al proiectului de
licenţă
2 Studierea surselor bibliografice
3 Aprobarea planului
4 Culegerea materialelor practice
5 Elaborarea şi prezentarea capitolului
1
6 Elaborarea şi prezentarea capitoului 2
7 Prezentarea variantei finale a
proiectului de licenţă
8 Prezentarea proiectului de licenţă la
catedră
9 Susţinerea publică a proiectului de
licenţă
Student (a)_______________________________
(semnătura)
Conducător ştiinţific ______________________________
(semnătura)

49