FORME DE ORGANIZARE STATALĂ

Forma de stat este un concept politico-juridic care exprimă modul de constituire şi

exercitare a puterii, de organizare şi conducere a societăţii prin stat. În doctrina constituţională,
forma de stat este analizată sub trei aspecte: forma structurii de stat; forma de guvernământ;
regimul politic. Deşi distincte, cele trei aspecte sunt strâns legate şi condiţionate unele de altele

CRITERII DE CLASIFICARE A STATULUI

 modul de organizare şi exercitare a puterii suverane pe teritoriul statului:

 stat unitar
 stat federal

 caracteristicile şi prerogativele organismului învestit cu funcţiile de şef al statului

(forma de guvernamânt):
 monarhie
 republică

 metodele de guvernare:
 regim politic democratic

 regim politic autocratic

 regim politic autoritar.

Opţiunea pentru oricare dintre formele de stat nu poate fi decât rezultatul unui
referendum popular. Caracterul real al unei astfel de opţiuni depinde de gradul de participare
a cetăţenilor la referendum, de sinceritatea votului şi, nu în ultimă instanţă, de faptul dacă
populaţia cu drept de vot a avut reprezentarea exactă a semnificaţiei formei de stat faţă de
care şi-a exprimat opinia.
 CARACTERISTICI PRINCIPALE ale STATULUI UNITAR:
i) este format dintr-un ansamblu unic de organisme constituţionale prin care se exercită
puterea politică la nivel central şi local
ii) activitatea de guvernare se difuzează de la centru pe cale ierarhică
iii) există o singură ordine juridică întemeiată pe o constituţie unică
iv) populaţia are o singură cetăţenie

Descentralizarea are la bază principiul potrivit căruia cei guvernaţi îşi cunosc mai bine
interesele decât guvernantul central şi pot gestiona cu mai multă eficienţă resursele ce li se
alocă în acest scop.

CARACTERISTICI PRINCIPALE ale STATULUI FEDERAL

i) unitatea pe plan internaţional. Statele componente ale federaţiei nu se bucură de
personalitate juridică în relaţiile internaţionale.
ii) diversitatea constituţională şi juridică pe plan intern. Fiecare stat federat are în mod
normal propriul său sistem constituţional, instituţii guvernamentale, propria
legislaţie, sistem de organizare judecătorească
iii) supleţea raporturilor între federaţie şi statele membre. Este trăsătura cea mai
importantă a federaţiei.

Federalismul veritabil se bazează pe două principii complementare: principiul

autonomiei; principiul participării.

Principiul autonomiei: fiecare stat membru al federaţiei îşi construieşte structurile de

guvernare şi îşi stabileşte raporturile între ele în mod liber, îşi precizează o politică socială
proprie, îşi stabileşte taxe şi impozite cu aplicabilitate locală, îşi construieşte o structură
economică şi infrastructurile necesare acesteia.

Principiul participării: Fiecare stat component al federaţiei este, teoretic, egal din
punct de vedere politic şi juridic cu un alt asemenea stat, indiferent de întinderea sa, de bogăţiile
naturale şi de mărimea populaţiei.

FORMA DE GUVERNĂMÂNT este un concept juridic şi deopotrivă politologic care

indică natura organului care îndeplineşte funcţia de şef al statului: preşedinte, monarh-rege,
împărat, Directorat, Consiliul de Stat, Consiliul revoluţiei, Consiliul federal etc.
Potrivit formei de guvernământ, statele se împart în două categorii: republici şi monarhii.

Republica este acea formă de guvernământ în care organul care îndeplineşte funcţia de şef al
statului este ales, de regulă, pentru o perioadă anumită.

Monarhia este acea formă de guvernământ în care organul care îndeplineşte atribuţiile de şef
al statului este un monarh care ocupă tronul fie prin alegere pe viaţă, fie prin succesiune
ereditară