Etapa 3 de calcul  Proiect SPRH

Etapa  Dimensionarea conductelor magistrale cu j  1 și j  8 ale sistemului

hidraulic, pentru valoarea medie a debitului de alimentare QR 2 ; alegerea pompelor pentru
regimul mediu de consum zilnic, pentru care în R2 se înregistrează cota piezometrică H R 2 și
debitul QR 2 , în ipoteza că debitul QR 2 este asigurat cu două pompe în funcțiune (pompele P1
și P2), ambele la turație nominală; dimensionarea conductelor din interiorul stației de pompare
( j  2  7 ); setarea curbelor caracteristice ale pompelor în EPANET; afișarea debitelor pe
conducte.

Fig. 1. Stația de pompare care refulează în bazinul R2

Conductele magistrale de aspirație și de refulare ale stației de pompare din figură, vor fi
dimensionate pentru valoarea medie a debitului de alimentare a bazinului R2, anume QR 2
în litri/s. Din considerente legate de ecuația continuității, diametrele celor două conducte
magistrale sunt egale: D1  D8 . Valoarea nominală a acestui diametru se alege din tabelul
aferent vitezelor economice.

Conform enunțului proiectului, pompele se aleg în ipoteza că debitul QR 2 este asigurat cu

două pompe în funcțiune (pompele P1 și P2), ambele la turație nominală și cu
aproximativ același debit pompat: QP1  QR 2 2 și QP 2  QR 2 2 . Se menționează faptul că
datorită traseelor hidraulice diferite între intrarea și ieșirea din stația de pompare, debitele
pompate diferă: QP1  QP 2 . Cea de-a 3-a pompă, P3, este oprită în acest caz.
Pentru alegerea pompelor, se consideră cazul în care regimul de consum de apă este regimul
de consum mediu, care se înregistrează dimineața, în intervalul orar 06:00÷07:00, deci pentru
al 7-lea pas de timp orar, cu începere de la miezul nopții, pentru care t  7 , cq  1 și ch  1 .
Pentru acest regim de consum mediu, la nivelul bazinului R2 se cunosc valorile: H R 2 în metri

și QR 2 în litri/s (care se convertește în m3/s în toate calculele efectuate în afara EPANET).

Pentru acest proiect, curbele caracteristice ale pompelor se vor construi analitic, utilizând
curbe de regresie polinomială de grad 2. După efectuarea calculelor, curbele caracteristice
ale pompelor trebuie să fie introduse în EPANET, în Curve Editor.

Fie pompa Pk, identificată prin k  1 3 . Curba caracteristică energetică (curba de sarcină)
a unei pompe la turația nominală n0 , anume H P k  H P k QP k  , va fi definită printr-o curbă

polinomială de gradul 2 (fără termen de ordinul 1 pentru debit), de forma:

H P k  H P k QP k   a  b QP2k . (1)

cu înălțimea de pompare în metri, pentru debitul inserat în m3/s. Coeficienții polinomului

(1), anume a și b , trebuie să fie determinați/aleși.
Curba caracteristică de randament a pompelor la turația nominală n0 , anume

P k  P k QP k  , va fi definită printr-o curbă polinomială de gradul 2, de forma:

P k  P k QP k   600 QP k  1270 QP2k , pentru k  1 3 , (2)

cu valori ale randamentului în procente [%], pentru valori ale debitului pompat în m3/s.

Pentru regimul de consum mediu, debitul pompat cu pompa P1 are valoarea: QP1 (în m3/s).

Legea energiilor între suprafața liberă a bazinului de aspirație R1 și suprafața liberă a

bazinului de refulare R2, trecând prin pompa P1, se scrie:

H R1  H P1 QP1   H R 2  M1  M 8  QR22  M 2  M 5  QP21 . (3)

Legea energiilor între suprafața liberă a bazinului de aspirație R1 și suprafața liberă a

bazinului de refulare R2, trecând prin pompa P2, care pompează debitul QP 2 (în m3/s), se

scrie:

H R1  H P 2 QP 2   H R 2  M1  M 8  QR22  M 3  M 6  QP22 . (4)

Modulele de rezistență hidraulică M j în s2/m5, cu j = {1, 2, 3, 5, 6, 8}, se calculează cu relația:

Lj
M j  0,0826  j . (5)
D5j
Coeficientul lui Darcy  j este definit prin formula Swamee-Jain, valabilă pentru întreg

regimul de curgere turbulent:

2
  5.74 k 
 j  0.25 lg 0.9   , (6)
  Re j 3.7 D j 

unde k este rugozitatea pereților conductei (în metri). Numărul Reynolds este definit prin
relația:
4 Qj
Re j  , (7)
D j 

cu debitul în m3/s și diametrul în metri; vâscozitatea cinematică a apei este   106 m2/s.
Se înlocuiește expresia (1) în legile energiilor (3) și (4), se adaugă ecuația continuității și se
obține următorul sistem de 3 ecuații cu 4 necunoscute ( a , b , QP1 și QP 2 ):

 H R1  a  b QP21  H R 2  M1  M 8  QR22  M 2  M 5  QP21



 H R1  a  b QP 2  H R 2  M1  M 8  QR 2  M 3  M 6  QP 2 ,
2 2 2
(8)
Q  Q  Q

 R2 P1 P2

unde H R1  0 m.
Ținând seama de faptul că pompele vor funcționa cu turație variabilă în cadrul sistemului
studiat, într-o plajă largă în jurul turației nominale n0 , pentru evitarea obținerii unor turații1 de

peste 1.2n0 , se recomandă alegerea unei pompe cu o curbă energetică cu pantă mai mare, adică
cu o sarcină la mers în gol mai mare. Se poate alege, de exemplu, o pompă care are la mers în
gol sarcina egală cu a  1.5  2H R 2 . Dacă se impune o valoare coeficientului a , sistemul (8)
devine un sistem de 3 ecuații cu 3 necunoscute ( b , QP1 și QP 2 ):

a  b QP21  H R 2  M1  M 8  QR22  M 2  M 5  QP21



a  b QP 2  H R 2  M1  M 8  QR 2  M 3  M 6  QP 2 .
2 2 2
(9)
Q  Q  Q

 R2 P1 P2

Sistemul (9) de ecuații neliniare care poate fi rezolvat în două moduri, notate în cele ce
urmează metoda I, respectiv metoda II. Fiecare student este liber să utilizeze una dintre
cele două metode.

1
Majoritatea motoarelor acționate cu turație variabilă (Variable-Frequency Drive Motor, în engleză)
pot asigura o turație de până la 20% mai mare decât turația nominală.
Metoda I de rezolvare a sistemului (9)
Se aproximează debitele pompate cu relația: QP1  QP2  QR 2 2 . Atenție că aceasta este
numai o aproximație de start. În realitate, cele două debite pompate diferă. Inserând, de
exemplu, condiția QP1  QR 2 2 în sistemul (9), se poate calcula coeficientul b din relația:

a  b QR 2 2  H R 2  M1  M 8  QR22  M 2  M 5  QR 2 2 .

2 2
(10)

Se face următoarea notație:

C  H R 2  M1  M 8  QR22  M 2  M 5  QR 2 2

2

și din ecuația (10) rezultă:

a C
a  b QR 2 2  C  b 
2

QR 2 22 (11)

Cunoscând perechea de valori { a ; b }, pentru valori discrete ale debitului pompat în m3/s, cu
relațiile (1) și (2) se determină valorile înălțimii de pompare în metri, respectiv randamentului
agregatului de pompare în procente (%).

Perechile de valori {debit în litri/s  înălțime de pompare în metri} vor fi inserate pe 2

coloane într-un fișier de tip text, creat cu Notepad++ și denumit HQ.crv, fișier cu următoarea
structură:
EPANET Curve Data
PUMP
curba de sarcina (dacă nu scrieți aici un mic text, lăsați aici un rând gol)
0 300
 (aici sunt inserate valorile debitului pe coloana 1 și înălțimii de pompare pe coloana 2)

Perechile de valori {debit în litri/s  randament în %} vor fi inserate pe 2 coloane într-un

fișier de tip text, creat cu Notepad++ și denumit etaQ.crv, fișier cu următoarea structură:
EPANET Curve Data
EFFICIENCY
curba de randament (dacă nu scrieți aici un mic text, lăsați aici un rând gol)
0 0
10 5.873
 (aici sunt inserate valorile debitului pe coloana 1 și randamentului pe coloana 2)

Se setează ID-urile curbelor caracteristice (curba de sarcină cu ID = 1 și cea de randament

cu ID = 2) în editorul de proprietăți al fiecărei pompe.
Pentru pompa P3 se va seta Status = closed.
Se rulează proiectul (fișierul denumit NumePrenume3.net). Se afișează debitele pe conducte
și se verifică valoarea debitului pe magistrala de refulare (conducta cu j = 8). Dacă acea
valoare nu este egală cu QR 2 , se modifică valoarea coeficientului b , se actualizează curba
de sarcină în EPANET și se rulează din nou proiectul. Procedeul iterativ va fi repetat
până când se va obține pe magistrala de refulare debitul dorit, anume QR 2 .

Observație: După efectuarea câtorva iterații, pentru a se obține exact valoarea QR 2 , punctul de
funcționare energetică aferent unei pompe poate fi mutat pe caracteristica de sarcină (în sensul
creșterii sau descreșterii debitului pompat) dacă se modifică ușor sarcina statică a caracteristicii
instalației (prin adăugarea câtorva centimetri în câmpul Total Head al rezervorului R1).

Metoda II de rezolvare a sistemului (9)

Sistemul (9) de 3 ecuații neliniare cu 3 necunoscute poate fi rezolvat în GNU Octave sau
MATLAB. Pentru aceasta, sistemul (9) se rescrie sub forma a 3 funcții care se egalează cu
zero:
 f1  a  b QP21  H R 2  M1  M 8  QR22  M 2  M 5  QP21  0


 f 2  a  b QP 2  H R 2  M1  M 8  QR 2  M 3  M 6  QP 2  0 .
2 2 2
(12)
 f  Q Q Q  0

 3 R2 P1 P2

Se va utiliza o schimbare de variabile, adică se vor face următoarele notații:

QP1  w1 , QP2  w2 și b  w3 .
Utilizând aceste notații, sistemul (12) devine:
 f1  a  w3 w12  H R 2  M1  M 8  QR22  M 2  M 5  w12  0


 f 2  a  w3 w2  H R 2  M1  M 8  QR 2  M 3  M 6  w2  0 .
2 2 2
(13)
f Q w w  0

 3 R2 1 2

Se scrie următoarea funcție în GNU Octave sau MATLAB și se salvează cu denumirea

sistem3.m (în cadrul funcției, exemplificarea este făcută pentru setul de date prezentat la curs;
fiecare utilizator va particulariza funcția pentru setul său de date):

function f = sistem3(w)
a = 80; HR2 = 47.05; % sarcina piezometrica HR2 in metri
QR2 = 0.48; % debitul QR2 in m^3/s
niu = 1e-6; % vascozitatea cinematica in m^2/s

% datele celor 8 conducte (desi doar 6 conducte sunt in sistemul

(13))
L = [250 30 25 30 70 65 70 1250]; % lungimile in metri
D = [0.6 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.6]; % diametrele in metri
k = 0.2e-3; % rugozitatea k in metri

% acelasi Reynolds si acelasi lambda pentru magistralele j=1 si j=8:

Rey1 = 4*QR2/(pi*D(1)*niu);
lambda1 = 0.25*(log10(5.74/Rey1^0.9 + k/(3.7*D(1))))^(-2);
% module de rezistenta hidr. diferite pentru magistralele j=1 si j=8:
M1 = 0.0826*lambda1*L(1)/D(1)^5;
M8 = 0.0826*lambda1*L(8)/D(8)^5;

% acelasi Reynolds si acelasi lambda pentru conductele j=2 si j=5:

Rey2 = 4*w(1)/(pi*D(2)*niu);
lambda2 = 0.25*(log10(5.74/Rey2^0.9 + k/(3.7*D(2))))^(-2);
% module de rezistenta hidr. diferite pentru conductele j=2 si j=5:
M2 = 0.0826*lambda2*L(2)/D(2)^5;
M5 = 0.0826*lambda2*L(5)/D(5)^5;
% acelasi Reynolds si acelasi lambda pentru conductele j=3 si j=6:
Rey3 = 4*w(2)/(pi*D(3)*niu);
lambda3 = 0.25*(log10(5.74/Rey3^0.9 + k/(3.7*D(3))))^(-2);
% module de rezistenta hidr. diferite pentru conductele j=3 si j=6:
M3 = 0.0826*lambda3*L(3)/D(3)^5;
M6 = 0.0826*lambda3*L(6)/D(6)^5;

% sistemul de ecuatii neliniare (13):

f(1) = -a+w(3)*w(1)^2+HR2+(M1+M8)*QR2^2+(M2+M5)*w(1)^2;
f(2) = -a+w(3)*w(2)^2+HR2+(M1+M8)*QR2^2+(M3+M6)*w(2)^2;
f(3) = QR2-w(1)-w(2);
end

După salvarea funcției sistem3.m, se tastează în fereastra de comenzi următoarele linii:

w0 = [0.24; 0.24; 500]; % w0 este aproximația de start
[w,valf,info] = fsolve(@sistem3, w0)

și rezultă valorile w1  QP1 , w2  QP2 și w3  b (valori valabile pentru datele inserate):

w=

0.23994 deci w1  QP1  0.23994 m3 s  239.94 litri s

0.24006 deci w2  QP2  0.24006 m3 s  240.06 litri s

465.6019 deci w3  b  465.6019

valf = 1.0e-09 *[-0.1559 0.1229 0] % acestea sunt valorile funcțiilor f1, f2, f3 (tind la zero)
info = 1 % pentru info = 1, convergența a fost atinsă, deci soluția este corectă
După determinarea constantelor a și b , calculul continuă după cum s-a explicat la
finalul metodei I, anume cu setarea curbelor HQ.crv și etaQ.crv, setarea ID-ului acestor
curbe în editorul pompelor, urmată de rularea proiectului (vezi figura 2).
Rezultate așteptate:
După rularea fișierului *.net (denumit NumePrenume3.net), pe magistrala de refulare
trebuie să rezulte debitul egal cu QR 2 .
Se va salva imaginea distribuției debitelor pe conducte (fișier denumit NumePrenume3.png
sau NumePrenume3.jpg). Ar trebui să rezulte o imagine ca cea din figura 2.

Fig. 2. Distribuția debitelor pe conducte pentru regimul mediu zilnic ( QR 2  480 litri/s)