Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Urbanism și Arhitectură

Departamentul Arhitectură

Lucrare de curs
La Fizica Construcțiilor
Tema: Calculul acustic a unei săli de capacitate medie

A verificat Lector superior

Ivanov Ludmila

Chișinău 2018
 Calcululul vizibilității al sălii de concert pentru 1200 spectatori
Cerinţe referitor la proiectul de curs:
 Determinarea formei optimale a sălii
 Repartizarea loculrilor pentru spectatori în sală
 Determinarea vizibilității în sală
 Analiza formării fluxurilor de oameni și măsuri de resorbție a aglomerației oamenilor
 Aprecierea calității acustice a sălilor, calculul timpului de reverberației

Date generale:
1. Destinația sălii
Sală de concert
2. Vvolumul sălii 9600 𝒎𝟑

3. Capacitatea 1200 locuri

4. Forma sălii Trapezoidală

Examinarea cerințelor de bază pentru proiectare

În procesul de proiectare este necesar de a lua în seamă dorințele generale pentru calculul acusticii
sălii tip muzical-teatral.

 Toate locurile pentru spectatori se cer să fie bine asigurate cu sunet direct și de asemenea cu energia
reflectată mai devreme
 În săli este organizat câmpul sonor de difuziune care exclude producerea ecoului, cencentrația
sunetului și alte fenomene nedorite
 Timpul de reverberație a sălii corespunde mărimii și destinației încăperii
 Zgomotele străine readuse la minim și înlăturarea lor depinde de izolarea sonoră

Pentru determinarea formei ideale sunt folosite postulatele lui C.Ganus:

1. Distanța dintre sursa sonoră și spectator trebuie să fie cât mai mică.
2. Forma încăperii în plan trebuie să țină cont de direcția sonoră, îndeosebi în timpul transmiterii
sunetului (în regiunea frecvențelor înalte, care au o hotărâtoare însemnătate pentru un limbaj clar),
pentru asta unghiul de viziune este unghiul optic al sălii, din care oratorul poate vedea toate locurile,
trebuie să fie cât mai mic.
3. Suprafețele pereților în apropierea sursei sonore trebuie să fie orientate sub un unghi definit în
considerație cu reflectările necesare în cazul respectiv: de la scenă șiș avanscenă spre spectatori.
4. Trebuie exclusă concentrația sunetului de la suprafețele concave, în apropierea spectatorilor.
5. Reflectările repetate a razelor sonore, provocate de pereții reflectori paraleli care aduc spre apariția
ecoului, când celelalte construcții de barieră sunt înăbușite, trebuie să fie înlăturate.

Calculul volumului optimal de aer pentru un spectator, în 𝑚3 după formula:

𝑉3
𝑉𝑜𝑝𝑡 = 𝐶𝑎𝑝, 𝑚3 /om

V – volumul sălii, egal cu 9600 𝑚3

Cap – capacitatea sălii, egală cu 1200 oameni
 9600
𝑉𝑜𝑝𝑡 = 1200=8 𝑚3 /om

În majoritatea cazurilor forma sălii este dreptunghiulară sau în formă de trapez. Folosind metoda
proporției de armonie găsim modului secțiunii de aur X.

Prin urmare, cu L – lungimea sălii, B – lățimea și H – înălțimea, vom primi raportul L:B:H între
dimensiuni aflate cu limite de la 8:5:3.

3
√𝑉 3 𝑉
X=4.94 ~ poate fi aprimat prin X √120, unde V- volumul sălii, în 𝑚3 .

Determinarea dimensiunilor de bază a sălii, folosind metoda proporțiilor de aur după

formulă
3 𝑉 3 9600
X √120 = √ 120 = 4,30

Raportul L:B:H

L = 8 * 4,30 = 34,4 ~ 36 m
B = 5 * 4.30 = 21.5 ~ 21 m
H = 3 * 4.30 = 12.9 ~ 12m

Lscenei = 10 m

Calculul unghiului de înclinație a pereților, perpendiculare cu avanscena cu 3 grade în părți

E = 𝐿𝑡𝑜𝑡 𝑡𝑔3° = 48 * 0,052 = 2,496 ≈ 2,5 m

𝐵 ′ = B – 2* 2.5 = 21 – 5 = 16 m
 Calcularea ieșirilor din sala de spectacol
Prin caracterul lor de masă manifestările artistice generează concentrări de public. Normele în vigoare
inpun o serie de măsuri care trebuie luate pentru asigurarea evacuării rapide a spectatorilor în caz de
incendiu sau în alte cazuri de forță majoră.

Timpul de evacuarea sălilor este în funcție de categoria clădirii (referitoare la rezistența la incendiu) în
care se ală sala (conform BCH 45-86). Timpul maxim în care spectatorii vor fi evacuați din sală este în
caz de incendiu de 1,5 – 2,5 min.

Pentru calcularea fluxurilor de evacuare a spectatorilor din săli este folosită metoda aproximativă a
profesorului V. Beleaev.

Cantitatea și lățimea golurilor pentru uși sunt determinate prin calculul numărului fluxurilor de
evacuare a oamenilor care se îndreaptă spre uși unul după altul, și lățimea acestui flux este de 0,6 m,
iar debitul constant de 25 persoane pe minut.

Timpul de evacuare se determină conforma tabelului 5.2 din îndrumarul metodic „Calculul acustic a
unei săli de capacitate medie, vizibilitatea”. Adoptăm valoarea 2,0.

Executăm calculul numărului de fluxuri necesare după formula:

𝑵𝒂𝒑 𝟏𝟐𝟎𝟎
𝜹𝒏𝒆𝒄 = = = 𝟑𝟐
𝒏𝒐𝒂𝒎 ∗ 𝒕𝒆𝒗 𝟐𝟓 ∗ 𝟏, 𝟓

𝛿𝑛𝑒𝑐 – numărul de fluxuri necesare

Cap – capacitatea sălii
𝑛𝑜𝑎𝑚 – cantitatea oamenilor în flux
𝑡𝑒𝑣 – timpul evacuării în minut se determină din СниП 2ю08ю02ю – 89 “Clădiri și construcții
publice” pag 13, tabelul 5.2.

Deoarece 𝛿𝑡𝑜𝑡 = 32 ∗ 0.6 = 19.2 𝑚

Unde 𝛿𝑡𝑜𝑡 – lățimea totală necesară fluxurilor.

Determinarea numărului de uși după următoarea formulă:

𝜹𝒕𝒐𝒕 𝟏𝟗,𝟐
𝒏𝒖ș𝒊 = = = 𝟏𝟎 uși
𝒍𝒖ș𝒊 𝟐

𝑛𝑢ș𝑖 – numărul de uși

𝑙𝑢ș𝑖 – lățimea unei uși (lățimea ușilor nu mai puțin de 1,2m și nu mai mult de 2,4m)

Aprecierea condițiilor geometrice de vizibilitate

Alegerea parametrilor încăperii și amplasarea locurilor pentru spectatori în ea, trebuie să asigure
viziunea liberă. Condițiile viziunii pe suprafața orizontală depind de înlăturarea locurilor de la scenă,
avanscenă, estradă, ecranul cinematografic, lățimea rândului și locului, amplasarea locurilor în raport
cu obiectul viziunii, adică legat cu planificarea acestei sălii.
În construcția locurilor pentru spectatori pe suprafața verticală pentru asigurarea viziunii libere a
obiectului în întregime se alege cel mai nefavorabil punct de jos a obiectului de vedere, care se
numește punct de vedere de calcul (PVC).

Nivelul ochilor spectatorului care stă jos trebuie să fie de 1,15 m de la nivelul pardoselii. Depășirea
razei de vedere deasupra nivelului ochiului a spectatorului din față de obicei este egal cu C=0,15m.

Pentru amplasarea corectă a locurilor în sală și a ieșirilor de evacuare este necesar să asigurăm
viziunea normală în sală și de calculat profilul ridicării rândurilor în formă de linie ruptă.

Determinarea înmulțitorului comun K pentru profilul treptelor

𝒎 𝒙𝒏
𝑲= √
𝒙𝟏

𝑥𝑛 - îndepărtarea ultimului rând

𝑥1 – îndepărtarea primului rând
m – cantitatea necesară a segmentului de curbă

Elaborăm scheme de calcul pentru proiectarea vizibilității în sală fig. XXXX

Calculul vizibilității se efectuează prin metoda matematică de determinare a numărului optim de

rânduri în segmente (m) (toată lungimea L a sălii se împarte în segmente).

Numărul segmentelor m este egală cu 8, obținem următoarea relație:

8 39
𝐾= √ ≈ 1.30
4.8

Calcularea numărului rândurilor în segmente

Pentru îndeplinirea calculului se iau următorii parametri:

C = 0.06m – depășirea razei de vedere a spectatorului din față, pentru sălile de concert și teatre

d = 0.9m – lățimea rândurilor

ℎ0 = 0.15m – depășirea razei de vedere a primului rând
𝑙𝑛 – lungimea unui segment, m
rn – cantitatea de rânduri în segmente
𝑥1 – distanța de la F (sursa sonoră) până la primul rând
𝑥𝑛 – distanța de la F pâna la următorul grup de rânduri

Se efectuează calculul numărului de rânduri în segmente și rezultatele se introduc în tabelul de mai

jos.
 Determinarea numărului de rânduri în segmente.
Lungimea de la F
până la începutul Lungimea
Numărul de Lungimea de la F
segmentului; totală a
NR. rânduri în până la sfârșitul
segmentului,
segment segmentului, m
Lungimea m
segmentului, m

𝑥𝑛 = 𝑥𝑛−1 ∗ 𝑘 𝑙𝑛−1 𝑙𝑛−1

𝑟𝑛−1 = 𝑥𝑛 = 𝑥𝑛−1 + 𝑙𝑛−1
𝑙𝑛−1 = 𝑥𝑛 − 𝑥𝑛−1 𝑑 = 𝑟𝑛−1 ∗ 𝑑

0 𝑥1 = 4.9

𝑥2 = 𝑥1 ∗ 1.3 = 4.9 ∗ 𝑙1 1.47

𝑟1 = = 𝑙1 = 𝑟1 ∗ 𝑑 = 𝑥2 = 𝑥1 + 𝑙1 =
1 1.3 = 6.37 𝑙1 = 𝑥2 − 𝑑 0.9
2 ∗ 0.9 = 1.8 4.9 + 1.8 = 6.7
𝑥1 = 6.37 − 4.9 = 1.47 = 1.63 ≈ 2

𝑥3 = 𝑥2 ∗ 1.3 = 6.7 ∗
𝑙2 2.01
1.3 = 8.71 𝑙2 = 𝑥3 − 𝑟2 = = 𝑙2 = 𝑟2 ∗ 𝑑 = 𝑥3 = 𝑥2 + 𝑙2 =
2 𝑑 0.9
𝑥2 = 8.71 − 6.7 = 3 ∗ 0.9 = 2.7 6.7 + 2.7 = 9.4
= 2.23 ≈ 3
2.01

𝑥4 = 𝑥3 ∗ 1.3 = 9.4 ∗
𝑙3 2.82 𝑙_3 = 𝑟_3 ∗
1.3 = 12.22 𝑙3 = 𝑥4 − 𝑟3 = = 𝑥4 = 𝑥3 + 𝑙3 =
3 𝑑 0.9 𝑑 = 4 ∗
𝑥3 = 12.22 − 9.4 = 9.4 + 3.6 = 13
= 3.13 ≈ 4 0.9 = 3.6
2.82

𝑥5 = 13 + 1.8 = 14.8
4 𝑟4 = 1 𝑙4 = 1.8 𝑥5 = 14.8
𝑙4 = 1.8

𝑥6 = 𝑥5 ∗ 1.3 = 14.8 ∗
𝑙5 4.44
1.3 = 19.24 𝑙5 = 𝑥6 − 𝑟5 = = 𝑙5 = 𝑟5 ∗ 𝑑 = 𝑥6 = 𝑥5 + 𝑙5 =
5 𝑑 0.9
𝑥5 = 19.24 − 14,8 = 6 ∗ 0.9 = 5.4 14.8 + 5.4 = 20.2
= 4,93 ≈ 6
4.44

𝑥7 = 𝑥6 ∗ 1.3 = 20.2 ∗
𝑙6 6.06
1.3 = 26.26 𝑙6 = 𝑥7 − 𝑟6 = = 𝑙6 = 𝑟6 ∗ 𝑑 = 𝑥7 = 𝑥6 + 𝑙6 =
6 𝑑 0.9
𝑥6 = 26.26 − 20.2 = 8 ∗ 0.9 = 7.2 20.2 + 7.2 = 27.4
= 6.73 ≈ 8
6.06

𝑥8 = 𝑥7 + 1.8 =
𝑥8 = 𝑥7 + 1.7 =
7 27.4 + 1.8 = 35.62 𝑟7 = 1 𝑙7 = 1.7
27.4 + 1.7 = 29.1
𝑙7 = 1.8

𝑙8 8.76 𝑙8 = 𝑟8 ∗ 𝑑 =
𝑥9 = 𝑥8 ∗ 1.3 = 29.2 ∗ 𝑟8 = = 𝑥9 = 𝑥8 + 𝑙8 =
8 𝑑 0.9 11 ∗ 0.9 =
1.3 = 37.96 29.2 + 9.9 = 39.1
= 9.73 ≈ 11 9.9
 𝑙8 = 𝑥9 − 𝑥8 =
37.96 − 29.2 = 8.76

Deoarece 39.1 > 39m, acești 100 mm vor fi scoși din trecerea 𝑙7 , astfel 𝑙7 = 1,7m.

𝑥8 = 𝑥7 + 1.8 =
𝑥8 = 𝑥7 + 1.7 =
7 27.4 + 1.8 = 35.62 𝑟7 = 1 𝑙7 = 1.7
27.4 + 1.7 = 29.1
𝑙7 = 1.8

𝑥9 = 𝑥8 ∗ 1.3 = 29.1 ∗
𝑙8 8.73 𝑙8 = 𝑟8 ∗ 𝑑 = 𝑥9 = 𝑥8 + 𝑙8
1.3 = 37.83 𝑙8 = 𝑥9 − 𝑟8 = =
8 𝑑 0.9 11 ∗ 0.9 = = 29.1 + 9.9
𝑥8 = 37.83 − 29.1 =
= 9.7 ≈ 11 9.9 = 39
8.73

Calculul ridicării rândurilor

Efectuăm calculul folosind formula:

𝒉𝒏−𝟏 ∗ 𝒍𝒏 𝒄 ∗ 𝒍𝒏 ∗ 𝒙𝒏+𝟏
𝒀𝒏 =
+
𝒙𝒏 𝒅 ∗ 𝒙𝒏
𝑌𝑛 – mărimea ridicării nivelului ochiului spectatorului față de rândul precedent
𝑙𝑛 – lungimea profilului, distanța pe orizontală de la primul până la ultimul rând
r – înălțimea treptei
h –înălțimea grupului de rânduri în segment
ℎ0 = 0,15m – depășirea raxei de vedere a primului rând
C = 0.06m – depășirea razei de vedere a spectatorului din față, pentru sălile de concert și teatre
d = 0.9m – lățimea rândurilor

Rezultatele calculului sunt introduse în următorul tabel:

Nr. Marimea ridicarii nivelului Inaltimea treptei, cm Inaltimea grupului de

ochiului trepte, cm

hn1ln cln xn1  Y 

Yn   rn  n hn  rn rn  hn1
xn dxn rn
ℎ0 ∗𝑙1 𝑐∗𝑙1 ∗𝑥2 15∗180 𝑌 21.92
1 𝑌1 = + = + 𝑟′1 = 𝑟1 = = 10.95 ≈ ℎ1 = 𝑟′1 ∗ 𝑟1 + ℎ0 = 11 ∗
𝑥1 𝑑∗𝑥1 490 2
6∗180∗670
1
2 + 15 = 37
= 21.92 11
90∗490
ℎ1 ∗𝑙2 𝑐∗𝑙2 ∗𝑥3 37∗270 𝑌 40.16
2 𝑌2 = + = + 𝑟′2 = 𝑟2 = = 13.38 ≈ ℎ2 = 𝑟′2 ∗ 𝑟2 + ℎ1 = 14 ∗
𝑥2 𝑑∗𝑥2 670 3
6∗270∗940
2
3 + 37 = 79
= 40.16 14
90∗670
ℎ ∗𝑙 𝑐∗𝑙3 ∗𝑥4 79∗360 𝑌 63,44
3 𝑌3 = 2𝑥 3 + = + 𝑟′3 = 𝑟3 = = 15,86 ≈ ℎ3 = 𝑟′3 ∗ 𝑟3 + ℎ2 = 16 ∗
𝑑∗𝑥3 940 4
3
6∗360∗1300
3
4 + 79 = 143
= 63.44 16
90∗940
 ℎ3 ∗𝑙4 𝑐∗𝑙4 ∗𝑥5 143∗180 𝑌 33,44
4 𝑌4 = + = + 𝑟′4 = 𝑟4 = = 33,44 ≈ ℎ4 = 𝑟′4 ∗ 𝑟4 + ℎ3 = 35 ∗
𝑥4 𝑑∗𝑥4 1300 1
6∗180∗1480
4
1 + 143 = 177
= 33,46 35
90∗1300
ℎ4 ∗𝑙5 𝑐∗𝑙5 ∗𝑥6 177∗540 𝑌 113,71
5 𝑌5 = + = + 𝑟′5 = 𝑟5 = = ℎ5 = 𝑟′5 ∗ 𝑟5 + ℎ4 = 19 ∗
𝑥5 𝑑∗𝑥5 1480 6
6∗540∗2020
5
6 + 177 = 291
= 113,71 18,95 ≈ 19
90∗1480
ℎ5 ∗𝑙6 𝑐∗𝑙6 ∗𝑥7 291∗720 𝑌 168,83
𝑌6 = + = + 𝑟′6 = 𝑟6 = = ℎ6 = 𝑟′6 ∗ 𝑟6 + ℎ5 = 22 ∗
𝑥6 𝑑∗𝑥6 2020 8
6∗720∗2740
6
8 + 291 = 467
= 168,83 21,10 ≈ 22
90∗2020
ℎ6 ∗𝑙7 𝑐∗𝑙7 ∗𝑥8 467∗170 𝑌 41,01
𝑌7 = + = + 𝑟′7 = 𝑟7 = = 41,01 ≈ ℎ7 = 𝑟′7 ∗ 𝑟7 + ℎ6 = 42 ∗
𝑥7 𝑑∗𝑥7 2740 1
6∗170∗2910
7
1 + 467 = 509
= 41,01 42
90∗2740
ℎ7 ∗𝑙8 𝑐∗𝑙8 ∗𝑥9 509∗990 𝑌 261,61
𝑌8 = + = + 𝑟′8 = 𝑟8 = = ℎ8 = 𝑟′8 ∗ 𝑟8 + ℎ7 = 24 ∗
𝑥8 𝑑∗𝑥8 3900 11
6∗990∗3900
8
11 + 509 = 773
= 261,61 23,78 ≈ 24
90∗3900

Verificare:

  
15  r1 * r1  r2 * r2  ...  r8 * r8 
 15  11 * 2  14 * 3  16 * 4  35 *1  19 * 6  22 * 8  42 *1  24 *11  773  h8

Dimensiunile scaunelor în sala de spectacol vor fi de 500x450mm.

Distanța dintre spetezele scaunelor a două rânduri succesive se consideră 0,9m. Capacitatea sălii se
consideră în funcție de numărul total al scaunelor fixe și al celor din lojii și balcoane. Așezarea
locurilor se face simetric, în raport cu axa longitudinală a sălii.

Trecerile care împart sala longitudinal și transversal, trebuie să conducă spre ieșiri, care vor fi cât mai
departe de scenă. Lățimea trecerilor este de 1,2-2,4m, cu panta până la 1:10.

Calculul acustic al sălii de concert pentru 1200 spectatori

Calculăm timpul optimal de reverberaţie după formula:

 k * lg V
Hz
Topt
Unde:
V – volumul sălii,
k – coeficientul dependent de destinaţia sălii = 0.36
Topt z  0.36 * lg 9600  0,36 * 3,98  1,43(sec)
H

 1.4 * 0.36 * lg 9600  2.00(sec)

125
Topt
 1.0 * 0.36 * lg 9600  1.43(sec)
500
Topt
 0.9 * 0.36 * lg 9600  1.29(sec)
2000
Topt
Coeficientul de corectie a timpului de reverberatie
Încăpere Coeficientul de corectie pentru calcularea Tnormat
Hz

125 500 2000

 Teatru dramatic 1,4 1,0 0,9-1,0

Calculăm depăşirea normativă a reverberaţiei (reverberaţia poate fi depăşită cu 10%):

𝑇𝑛𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡 𝑇𝑛𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡 + 10 𝑠𝑒𝑐 𝑇𝑛𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡 -10 sec

125 Hz 2,00 2,2 1,8
500 Hz 1,43 1,57 1,28
2000 Hz 1,29 1,42 1,16

cu abateri normative 10%.

125 500 2000
Construim curba reverberaţiei pentru Topt , Topt , Topt

Tnormat  1.57(sec)
125

2 * 0.1  0.2
125( 10%)
Tnormat  2  0.2  1.8
125( 10%)
Tnormat  2  0.2  2.2

Tnormat  1.43(sec)
500

1.43 * 0.1  0.143

500( 10%)
Tnormat  1.43  0.143  1.28
500( 10%)
Tnormat  1.43  0.143  1.57

Tnormat  1.29(sec)
2000

1.29 * 0.1  0.129

2000( 10%)
Tnormat  1.29  0.129  1.16
2000( 10%)
Tnormat  1.29  0.129  1.42

Construim curba timpului de reverberaţiei a salii concert cu capacitatea de 1200 spectatori cu

abaterile ±10%

Graficul timpului de reverberaţiei a salii concert cu capacitatea de 1200 spectatori cu

abaterile ±10%
Tabelul volumelor fondului de fonoabsorbatie a materialelor de finisare în sala de concert.
Nr Caracteristicile

elementului
fizice şi
Frecvenţa ,Hz.
cantitative

125 500 2000

Densitatea, cg/m3
i iS i iS i iS

Grosimea ,mm
Caracteristica
Denumirea

Aria S, m2
suprafeţei

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 Podeaua Parchet pe 600 20 608 0,04 24,32 0,07 42,56 0,06 36,48
sali material
neocupat bituminos
e cu
fotolii
2 Podeaua Pâslă, 0,5 50 30 0,13 3,9 0,73 21,9 1 30
balconul cm
ui neoc.
cu fotolii
3 Scena Parchet pe 600 40 166 0,15 24,9 0,10 16,6 0,06 9,96
grinzi de
lemn
4 Tavan Tencuiala 723 0,12 86,76 0,31 224,1 0,33 238,59
acustica pe 3
baza de
gips
5 Pereţii Zidarie din 600 25 1571 0,01 15,71 0,02 31,42 0,03 47,13
fără aria caramida, 0
uşilor tencuita si
vopsita
6 Uşile Lemn 30 25 0,14 3,5 0,06 1,5 0,1 2,5
masiv
7 Absorbţi Elemente 3123 0,08 249,8 0,04 124,9 0,04 124,92
a neconsiderabile , gratii 4 2
acustică pentru ventilare ,
suplemin lampe, crăpături şi
tară,sup. dischizături în
S zidărie,culise
8 Fotolii Moi, îmbrăcate cu 270
1200buc. stofă, şi dotarea cu
înlocuitor poros a
fundurilor fotoliilor şi
spatelor
9 Total  Stot 3393
10 Absorbţia sunetului cu elemente 408,9 463,0 498,58
permanente A=i s 3 3
11 Spectatori Spectatorul situat în 840 0,25 210 0,4 336 0,45 378
70% fotoliu
capacitatea
sălii

12 Fotolii Moi ,îmbrăcate cu 360 0,08 28.8 0,15 54 0,2 72

libere, stofă şi dotarea cu
30% înlocuitor poros
pentru fundul
fotoliilor şi spatelor
13 Absorbţia sunetului cu elemente 238.8 390 450
variabile, Aper=is

14 Total Atot= A+A 647,7 853,0 939,58

3 3

Determinăm coeficientul mediu de fonoabsorbţie suplimentar  med după formula

A
 med Hz  tot .
Stot

647,73
 med 125   0.19
3393
853,03
 med 500   0.26
3393
939,58
 med 2000   0.28
3393

Dacă  med Hz  0.2 , atunci sala este răsunătoare şi calculele se efectuiază după formula lui
Săbin
V
 0.163 *
Hz
Topt ,
 med * S tot
dacă  med Hz  0.2 , atunci sala este înăbuşitoare şi calculele se efectuiază după formula lui
Eiring
V
Topt Hz  0.163* .
 ( med ) * Stot

După Eiring obţinem, conform tabelului 9

 med 125  0.19 φ(α125 125

med )= -ln(1- 𝛼𝑚𝑒𝑑 )= 0.21
 med 500  0.26 φ(α500 500
med )= -ln(1- 𝛼𝑚𝑒𝑑 )= 0.30
 med 2000  0.28 φ(α2000 2000
med )= -ln(1- 𝛼𝑚𝑒𝑑 )= 0.33
Determinam timpul de reverberatie pentru sala de teatru dramatic cu volumul de 2450 m3
la frecventele 125 Hz, 500 Hz, 2000 Hz, conform formulelor:
V 9600
Topt  0.163 *  0.163 *  2,42(sec .)
125

 ( med ) * S tot 0.21* 3393

 V 9600
 0.163 *  0.163 *  1,53(sec .)
500
Topt
 ( med ) * S tot 0.30 * 3393
V 9600
 0.163 *  0.163 *  1,39(sec .)
2000
Topt
 ( med ) * S tot 0.33 * 3393

Construim curba timpului de reverberatie Topt a salii de concert cu capacitatea de 1200 de

spectatori

Concluzie:
De aici rezultă că pe fregvenţa Topt 125
este necesar de micșorat absorbţia sunetului,
utilizînd materiale reflectante de finisare. Efectuăm recalcul, schimbând reflecția/abserbția
sunetului pe fregvenţele Topt125
, utilizînd alte materiale acustice în finisarea sălii. Atragem atenţia
la finisarea pereţilor şi pardoselelor. Completăm tabelul pentru materiale de finisare alese a sălii.

Recalcularea volumelor fondului de fonoabsorbtie a materialelor de finisare

Nr Caracteristicile Frecvenţa ,Hz.
fizice şi
cantitative
Denumirea elementului

125 500 2000

Densitatea,,cg/m3

i iS i iS i iS

Grosimea ,mm
Caracteristica

Aria S, m2
suprafeţei

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 Podeaua Parchet pe 60 20 608 0,15 91,2 0,1 60,8 0,06 36,48
sali masă 0
neocupat bituminoa
e cu să
fotolii
2 Podeaua Pâslă, 0,5 50 30 0,13 3,9 0,73 21,9 1 30
balconul cm
ui neoc.
cu fotolii
3 Scena Parchet pe 60 40 166 0,15 24,9 0,10 16,6 0,06 9,96
grinzi de 0
lemn
4 Tavan Tencuiala 723 0,12 86,76 0,31 224,1 0,33 238,59
acustica pe 3
baza de
gips
5 Pereţii Zidarie din 60 25 1571 0,01 15,71 0,02 31,42 0,03 47,13
fără aria caramida, 0 0
uşilor tencuita si
vopsita
6 Uşile Lemn 30 25 0,14 3,5 0,06 1,5 0,1 2,5
masiv
7 Absorbţi Elemente 3123 0,08 249,8 0,04 124,9 0,04 124,92
a neconsiderabile , gratii 4 2
acustică pentru ventilare ,
suplemin lampe, crăpături şi
tară,sup. dischizături în
S zidărie,culise
8 Fotolii Moi, îmbrăcate cu 270
1200buc. stofă, şi dotarea cu
înlocuitor poros a
fundurilor fotoliilor şi
spatelor
9 Total  Stot 3393
10 Absorbţia sunetului cu elemente 475,8 481,2 498,58
permanente A=i s 1 7

11 Spectatori Spectatorul situat în 840 0,25 210 0,4 336 0,45 378
70% fotoliu
capacitatea
sălii

12 Fotolii Moi ,îmbrăcate cu 360 0,08 28.8 0,15 54 0,2 72

libere, stofă şi dotarea cu
30% înlocuitor poros
pentru fundul
fotoliilor şi spatelor
13 Absorbţia sunetului cu elemente 238.8 390 450
variabile, Aper=is

14 Total Atot= A+A 714,6 871,2 939,58

1 7

Recalculam coeficientul mediu de fonoabsorbţie  med pentru sala de spectacol cu volumul

9600 m3 la frecventele 125 Hz, 500 Hz, 2000 Hz in conformitate cu formula:
A
 med Hz  tot .
Stot
714,61 871,27 939,58
 med 125   0.21 ;  med 
500
 0.26 ;  med
2000
  0.28
3393 3393 3393
  med 125  0.21  med 500  0.26  med 2000  0.26
Recalculam timpul de reverberatie pentru sala de teatru dramatic cu volumul de 2450 m3
la frecventele 125 Hz, 500 Hz, 2000 Hz, conform formulelor:
V 9600
Topt  0.163 *  0.163 *  1,92(sec .)
125

 ( med ) * S tot 0.24 * 3393

V 9600
Topt  0.163 *  0.163 *  1,53(sec .)
500

 ( med ) * S tot 0.30 * 3393

V 9600
 0.163 *  0.163 *  1,39(sec .)
2000
Topt
 ( med ) * S tot 0.33 * 3393
Construim curba timpului de reverberatie Topt a salii de conrect cu capacitatea de 1200 de
spectatori

Concluzie:
125 500 2000
Datele obținute 𝑇𝑜𝑝𝑡 , 𝑇𝑜𝑝𝑡 , 𝑇𝑜𝑝𝑡 se află în limitele abaterilor normate ±10%. Respectiv,
acustica sălii poate fi condiserată normală, la situarea corectă a materialelor acustice.

Calculul articulării si clarității vorbirii

În încăperile destinate vorbirii, este necesar de îndeplinit condițiile la care timbrul
glasului va rămâne natural, de asemenea e nevoie să se atingă claritatea vorbirii. În incaperile de
dimensiuni medii claritatea vorbirii în toate locurile aproximativ este la fel, prin urmare, astfel de
încăperi sunt determinate sub pretextul unui numar – procentul mediu de articulare.

Se consider următoarele niveluri de auditibilitate:

1. Dacă articulația atinge 85%-96% condiția de auditibilitate este foarte bună
2. 75%-84% satisfăcătoare, dar e nevoie de o atenție mare
3. 65%-74% bună dar ascultarea este foarte obositoare
4. Mai puțin de 65% condițiile audibilității sunt nesatisfăcătoare

Pentru a determina condițiile audibilității este necesar de ținut cont de coeficienții de corecție:
K1 – depinde de caracteristica de reverberație a încăperii
K2 – depinde de influența puterii sunetului oratorului
K3 – depinde de regimul zgomotului de fon din încăpere
K4 – depinde de volumul și forma încăperii
Determinarea articulării sunetului
Articularea sunetului în săli de spectacole se efectuează în conformitate cu următoarea relație:
𝐴 = 96 ∗ 𝐾1 ∗ 𝐾2 ∗ 𝐾3 ∗ 𝐾4

 În conformitate cu graficele lui V. O. Cnudsen valoarea coeficientului K1=0.98,

500
deoarece timpul de reverberație optim la frecventa de 125 Hz este 𝑇𝑜𝑝𝑡 = 1.43 sec.
 În conformitate cu graficele lui V. O. Cnudsen valoarea coeficientului K2=0.98,
deoarece intensitatea sursei sonore este egala cu 70 dB.
 În conformitate cu graficele lui V. O. Cnudsen valoarea coeficientului K3=0.8.
 În încăperi de formă dreptunghiulară și sectorală K4=1

𝐴 = 96 ∗ 𝐾1 ∗ 𝐾2 ∗ 𝐾3 ∗ 𝐾4 = 96%*0.98*0.98*0.8*1=73.75%
Concluzia:
Așa cum articulația de clacul intră în intervalele 65%-75% la frecvența 125 Hz,
articulația vorbirii în sală este admisibilă, dar nivelul gălăgiei proprii trebuie să fie cât mai mic.

Determinarea clarității vorbirii

Claritatea vorbirii se caracterizează prin coeficientul de claritate Kcl și se calculează dupa
formula:
𝛼̅ ∗ 𝑆 1 1 − 𝛼1 1 − 𝛼2 1 − 𝛼𝑛
𝐾𝑐𝑙 = ∗ [ 2 + 2 + 2 + ⋯ + ]
16𝜋(1 − 𝛼̅)2 𝑟0 𝑟1 𝑟2 𝑟𝑛2

Unde: 𝛼̅ – coeficientul mediu de fonoabsorbție în încăpere la 100% Săli pline

S – suprafața totală
𝑟0 – distanța de la sursa sonora la spectator, m
𝑟1 , 𝑟2 , … 𝑟𝑛 – lungimea primelor reflexii de la sursa sonora până la spectator
𝛼1 , 𝛼2 , … 𝛼𝑛 – coeficientul de fonoabsorbție a suprafeței de la care sunetul se reflectă la spectator
în 50 milisecunde după oprirea fluxului sunetului

Condițiile de calcul pentru claritate și audibilitate satisfăcătoare:

K cl ≥ 0.2

Determinarea coeficientului mediu de fonoabsorbație în încăpere la 100% sala plină

𝐴𝑡𝑜𝑡 804,61
𝛼̅ = = = 0.237
𝑆𝑡𝑜𝑡 3393
Unde: 𝐴𝑡𝑜𝑡 – absorbția totală în încăpere la 100 % sala plină
𝑆𝑡𝑜𝑡 – suprafața totală a sălii

Determinarea lungimii primelor reflexii de la sursa sonora până la spectator

𝑟1 = 𝐹𝑂1 + 𝑂1 𝐴1 = 13,7 + 15 = 28,7 𝑟01 = 𝐹𝐴1 = 5.2
𝑟2 = 𝐹𝑂2 + 𝑂2 𝐴2 = 15,4 + 23,6 = 39 𝑟02 = 𝐹𝐴2 = 27
𝑟3 = 𝐹𝑂3 + 𝑂3 𝐴3 = 18,6 + 29,8 = 48,4 𝑟03 = 𝐹𝐴3 = 38,9
𝑟4 = 𝐹𝑂4 + 𝑂4 𝐴4 = 34,4 + 6,6 = 41 𝑟04 = 𝐹𝐴4 = 37.8

Determinarea coeficientului clarității vorbiri la frecvența 125 Hz

125
0.237 ∗ 3393 1 1 − 0.11
𝐾𝑐𝑙 = 2
∗[ 2+ ] = 1,01
16 ∗ 3.14 ∗ (1 − 0.237) 5,2 28,72
125
0.237 ∗ 3393 1 1 − 0.11
𝐾𝑐𝑙 = 2
∗[ 2+ ] = 0,053
16 ∗ 3.14 ∗ (1 − 0.237) 27 392
 125
0.237 ∗ 3393 1 1 − 0.11
𝐾𝑐𝑙 = 2
∗[ 2
+ ] = 0,028
16 ∗ 3.14 ∗ (1 − 0.237) 38,9 48,42
125
0.237 ∗ 3393 1 1 − 0.11
𝐾𝑐𝑙 = ∗ [ + ] = 0.035
16 ∗ 3.14 ∗ (1 − 0.237)2 37,82 412

125
𝐾𝑐𝑙 = 1,01 ≥ 0.2 – condiții satisfăcătoare
125
𝐾𝑐𝑙 = 0,053 ≤ 0.2 – condiții nesatisfăcătoare
125
𝐾𝑐𝑙 = 0,028 ≤ 0.2 – condiții nesatisfăcătoare
125
𝐾𝑐𝑙 = 0,035 ≤ 0.2 – condiții nesatisfăcătoare

Concluzie:

Din datele obținute reiese, că la frecvența 500 Hz calculul nu este rațional de efectuat, pentru că
indicii vor fi mai răi. De aici rezultă că în primele 9 rânduri claritatea vorbirii oratorului va fi
bună, mai departe nesatisfăcătoare. Aceasta dovedește că sala de concert cu capacitatea de 1200
de spectatori trebuie dotată cu instalații tehnice sonore.

Concluzie generală:
În lucrarea dată am efectuat calculul acustic a unei săli de capacitate medie fiind un lucru
necesar în proiectarea unei săli universale. Am examinat toate cerințele de baza pentru
proiectarea unei săli de concert. Reieșind din aceste principii am ales forma pereților
trapezoidală fiindcă satisface mai multe condiţii importante – formarea unghiului mai mare de
viziune a oratorului, condiţii egale pentru spectatori, excluderea concentrării maselor de la
suprafeţele concave în apropierea spectatorului, înlăturarea ecoului, vizibilitate şi acustică mai
bună pentru spectatori.
Am determinat dimensiunile sălii folosind proportia de armonie și am efectuat desenele
planului şi secţiunii.
Sălile de concert generează concentrări mari de public, astfel normele în vigoare impun o
serie de măsuri care trebuie luate pentru asigurarea evacuării rapide a spectatorilor in caz de
incendiu, sau alte cazuri de forță majoră. Aici a apărut necesitatea să calculăm fluxurile de
evacuare conform metodei aproximative a profesorului S. V. Beleaev, după care a fost posibilă
calcularea lățimii ușilor.
Am ales numărul de segmente în conformitate cu lungimea sălii, după care am efectuat
calcularea numărului de rînduri în segmente. Dimensiunile obţinute a segmentelor au fost
prezentate în secţiune pentru efectuarea ridicării rândurilor. După calculul înălţimii treptei
fiecărui rînd am efectuat verificarea conform căreia ne-am convins că datele sunt corecte.
Construcţia rândurilor în secţiune, mi-a permis să amplasez locurile în sală, şi fiincă
capacitatea propusă la început de 1200 de oameni nu se include în limitele din sală, am recurs la
proiectarea balconului care cuprinde încă 3 rânduri. Pentru a conferi sălii o acustică mai bună am
construit tavanul sălii cu o formă în trepte.
Am efectuat calculul acustic a sălii, alegând în baza datelor obtinuțe materialele necesare
de finisare a suprafețelor sălii, astfel încât curba timpului de reverberație la frecventele de
125Hz, 500Hz, 2000Hz să se includă în abaterile de ±10%.
Am efectuat calculul articulării și clarității vorbirii, pentru a examina situația din sala
respectivă, în rezultat am obținut condiții nesatisfăcătoare ceea ce înseamnă că trebuie
întreprinse anumite măsuri.
Realizând acest proiect de curs am lărgit spectrul de cunoştinţe teoretice şi practice de
proiectare sălilor cu diversă destinație.