laringita acuta

MINISTRUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII
TINERETULUI ŞI SPORTULUI
ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ BUZĂU
LUCRARE DE CERTIFICARE A
COMPETENŢELOR PROFESIONALE
COORDONATOR:
ÎNDRUMATOR:
ABSOLVENT: ROTARU ELENA-LUCIANA
2016
ÎNGRIJIREA COPILULUI CU
LARINGITĂ ACUTĂ
2
MOTIVAŢIA
„Sănătatea” este echilibrul biologic dintre organism si mediu, în care

toate funcţiile organismului se desfăşoară în mod optim.
Sănătatea poate fi influenţată de o serie de factori cum ar fi: factori fizici,
factori psihici, factori sociali, factori biologici, factori socio-economici.
Boala este un proces complex, dinamic, la care ia parte intregul
organism, având o etiologie diferită si reacţii individualizate din partea
organismului.
Preocupările de promovare a sănătăţii se numără printre cele mai vechi
activităţi ale omului. Educaţia pentru sănătate, prevenirea imbolnăvirilor sunt
obiectivele principale ale cadrelor medicale. Dintre multiplele patologii
existente voi prezenta afecţiunea LARINGITA LA COPIL.
Funcţia respiratorie reprezintă una din funcţiile vitale ale organismului
uman. Orice dereglare a aparatului respirator poate duce la complicaţii ce pot
avea urmari grave daca nu se acordă importanţă si daca nu se intervine în timp
util. Copiii, în special cei de varstă fragedă, au cunostinţe reduse despre lumea
inconjurătoare iar noi, cadrele medicale, avem ca obiectiv principal educarea
lor privind prevenirea imbolnăvirilor. Măsurile de profilaxie ce se impun
cuprind:
 educaţia sanitară privind igiena, alimentaţia, somnul, odihna;
 vaccinarile specifice vârstei;
 supravegherea atentă a copiilor de către familie şi cadrele medicale.
Nursa prin sarcinile de bază care-i revin:
 asigurarea condiţiilor optime de ingrijire a pacientului(în
ambulatoriu, circumscripţii sanitare, cămin, creşă, şcoală);
 contribuie la acţiunile de depistare a bolilor;
 contribuie la acţiunile profilactice şi de educaţie sanitară cu
efecte pozitive la imbunătăţirea stării de sănătate.
3
MOTTO:
”Se zice că timpul trece. Timpul nu trece niciodată.

Noi trecem prin el.”
Garabet I Braileanu
4
CUPRINS:
INTRODUCERE..............................................................................................10
NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A APARATULUI
RESPIRATOR..................................................................................................14
NOŢIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE ALE LARINGELUI...............16
GENERALITĂŢI.............................................................................................23
EXAMENELE EFECTUATE..........................................................................24
INFECŢIILE RESPIRATORII ACUTE..........................................................28
ETIOPATOGENIA INFECŢIILOR RESPIRATORII....................................30
PROFILAXIA INFECŢIILOR RESPIRATORII............................................31
LARINGITA ACUTĂ LA COPIL..................................................................32
FORME CLINICE...........................................................................................32
PREZENTARE CAZURI................................................................................44
CAZUL I..........................................................................................................45
CAZUL II.........................................................................................................83
CAZUL III......................................................................................................117
TEHNICI APLICATE....................................................................................149
EVALUARE GLOBALĂ...............................................................................152
OXIGENOTERAPIA......................................................................................155
PROCEDEE LOCALE TERAPEUTICE LARINGIENE..............................159
CONCLUZII REFERITOARE LA ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU
LARINGITĂ ACUTĂ....................................................................................160
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................161
5
6
APARATUL RESPIRATOR
7
LARINGELE
8
INTRODUCERE
Laringele uman, etapa cea mai complexă de dezvoltare a laringelui,

indică, in ontogeneză, acea schemă evolutivă filogenetică, de la simplu la
complex.
La embrionul de 2,4-2,5mm, a 20-a zi de gestaţie, apare la nivelul
peretelui anterior al intestinului primitiv cefalic o concavitate denumită şantul
laringo-traheal. Rapid, apare o proeminenţă care reprezintă mugurele de
formare al tractului respirator. El este situat caudal de primele patru arcuri
branhiale.
In cursul saptămânii a 4-a, extremitatea caudală a proeminenţei se divide
in două schiţe bronşice (a 24-a zi, embrion de 2,5-3mm). Porţiunea cranială a
mugurelui respirator descris, care devine tubular, formează spaţiul laringian
sau despicătura laringiană sau aditusul (la 24 de zile de dezvoltare embrionară),
schiţa cea mai timpurie a laringelui (glota primitivă).
A 26-a zi, embrionul avand 3-5mm, apare un sept celular, despărţind
traheea de esofag, tractul respirator de cel digestiv.
Caudal, tubul laringo-traheal progresează formând mugurii bronşici si
apoi cei pulmonari. In jurul glotei primitive apare o condensare de ţesut
mezenchimatos, din care in timp se vor dezvolta cartilajele şi musculatura
laringiană.
In decursul saptămânii a 5-a, această atmosferă mezenchimatoasă duce la
formarea unor proeminenţe mediane, eminenta hipobranhială, schiţa viitoarei
epiglote si doua proeminenţe laterale, schiţele aritenoide. In felul acesta
9
lumenul laringian are forma de T sau Y, dar lumenul este obstruat rapid de o
proliferare mezenchimală.
Din acest stadiu se pot identifica nervii laringieni superiori, iar septul
traheo-esofagian este complet. Dezvoltarea incompletă a acestui sept duce la
existenţa diastemei laringiene sau traheale posterioare. Cartilajele: cricoid,
aritenoizii, epiglota, iau nastere din arcurile branhiale VI si VII, fiind învelite
dintr-o membrană fibroasă comună, constituind laringele propriu-zis. Cartilajul
tiroid, impreună cu hioidul si musculatura ridicatoare a faringo-laringelui iau
naştere din arcurile IV si V. Cartilajul tiroid este iniţial constituit din două lame
laterale ce se unesc median la embrionul de 3 luni (40mm). Laringele este
obstruat de ţesut mezenchimal pana la sfârşitul lunei a doua de viaţă
intrauterine, moment cand ţesutul se resoarbe complet. Resorbţia sa incompletă
determină persistenţa unor stenoze congenitale endolaringiene, de gravitate
variabilă.
Epiglota se dezvoltă in saptămâna a 8-a, condrificarea durând 5 luni.
Cartilajele cuneiforme se dezvoltă în repliurile antero-epiglotice în luna a 7-a.
Diferenţierea musculaturii laringiene este dependentă de dezvoltarea
cartilajelor cu care fiecare muşchi este asociat. Imediat după apariţia
rudimentelor cartilaginoase, din condensarea mezenchimatoasă intra-laringiană
se dezvoltă o masă musculară cuprinsă între lama cartilajului tiroid în exterior
şi cartilajele aritenoide posterior. În musculatura corzii vocale există o
importantă dualitate embriologică; muşchiul arivocal situat posterior este
format precoce, pe când muşchiul tirovocal este multă vreme o substanţă
mezoblastică încă nediferenţiată. La embrionul de 3 luni laringele are formate
toate părtile componente.
Ventriculul laringian apare în momentul dezvoltării adevăratelor corzi
vocale, ca o evaginaţie a cavităţii laringiene, în săptamâna a 8-a. Separarea
adevăratelor corzi de benzile ventriculare, ce conţin o stromă fibroasă din
mezemchimul condensat intralaringian, se realizează in luna a 3-a de viaţă.
10
Repliurile ariteno-epiglotice se dezvoltă din marginile laterale ale arcului
IV în lungul unei linii cuprinsă intre eminenta hipobranhială si eminenta
aritenoidiană a arcului VI. Chisturile congenitale ale regiunii supraglotice sunt
rămăşiţe posibile ale pungii III branhiale situate cranial de derivatele arcului
IV.
Crescând treptat, laringele prezintă o cavitate endolaringiană, definitivă
în a 3-a lună iar în exterior se alungeşte şi se subţiază. In luna a 2-a laringele
are lungimea de 2,5mm, în luna a 6-a 15mm iar în luna a 9-a 20mm. Corzile
vocale ocupă o parte importantă a endo-laringelui astfel încat evolueză treptat
spre funcţia fonatorie.
In stadiile precoce ale dezvoltării, laringele este situat cranial, aproape in
contact cu orificiile choanelor. Evoluţia sa caudală se face progresiv şi se
continuă după naştere. Acest descens este propriu omului.
La naştere, marginea superioară a epiglotei atinge marginea superioară a
C3, marginea inferioară a cricoidului atinge mijlocul lui C6. La adult, marginea
superioară a epiglotei ajunge la C4 iar marginea inferioară a cricoidului la C7.
Epiteliul intern de înveliş al laringelui provine din endoderm. Iniţial, de
tip poliedric embrionar, epiteliul se ingroaşă progresiv. In a 3-a lună apar
primele elemente ciliate la nivelul benzilor ventriculare şi ventriculilor. Spre
luna a 5-a–a 6-a, epiteliul corzilor se modifică si devine pavimentos stratificat,
de tip malpighian. Iniţial limitat la marginea liberă a corzilor, acest epiteliu se
întinde la nivelul benzilor ventriculare şi al epiglotei.
Primii burjoni glandulari apar spre luna a 4-a, la început pe faţa
vestibulară a epiglotei şi a benzilor ventriculare. Apoi glandele acinoase se
dezvoltă în tot vestibulul, în ventriculi, subglotic, dar nu există la nivelul
corzilor.
Ca o concluzie a datelor de embriologie, menţionăm următoarele:
 evoluţia ontogenetică a laringelui uman este urmarea firească a evoluţiei
sale filogenetice, pe care o urmează întocmai;
11
 apariţia cartilajului şi a musculaturii laringiene este strâns legată de
evoluţia aparatului mezenchimatos branhial;
 în cursul dezvoltării ontogenetice, laringele suferă un proces de
caudalizare care nu încetează nici după naştere, proces propriu speciei
umane;
 epiteliul intern laringian provine din endoderm si prezintă o evoluţie
particulară la nivelul corzilor şi al altor regiuni ale laringelui,
transformandu-se din poliedric embrionar în pavimentos.
12
NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE ALE
APARATULUI RESPIRATOR
Aparatul respirator este responsabil de menţinerea într-un ritm optim a

schimbului de gaze între organism şi aerul atmosferic, funcţia vitală a
organismului ce ne permite introducerea oxigenului şi folosirea lui de către
celulele corpului pentru producerea de energie şi eliminarea dioxidului de
carbon – substanţă toxică pentru organism.
Aparatul respirator este format din:
 căile aeriene superioare: - nas si cavităţile nazale;
- faringe;
- laringe;
 căile aeriene inferioare: - trahee;
- bronhii;
- alveole pulmonare;
 plămâni.
Primul organ prin care trece aerul inspirat este nasul (fosele nazale),
care reglează in mod reflex reacţia aparatului respirator faţă de aerul
atmosferic. Aerul trece din nas in faringe, iar de la nivelul acestuia trece in
laringe. Între faringe şi laringe există un cartilaj cu formă de limbă numit
epiglotă, care în timpul deglutiţiei se închide spre spate şi obturează intrarea în
căile aeriene.
Căile aeriene inferioare sunt reprezentate de trahee, bronhii şi alveole
pulmonare, constituind arborele traheo-bronşic.
13
Traheea este un conductor unic şi median care se bifurcă în cele două
bronhii principale. La nivelul traheei, aerul indiferent de temperatura externă,
are 36°C. Bronhiile ajung la nivelul plămânilor unde se ramifică în bronhii
lobare, apoi în bronhiole. Locul de pătrundere a bronhiilor în plămâni se
numeşte hil.
Plămânii sunt aşezaţi de o parte şi de alta a mediastinului în cutia
toracică.
Plămânul drept este alcătuit din 3 lobi, iar plămânul stâng din 2 lobi.
Ambii plămâni sunt înveliţi într-o foiţă subţire dublă numită pleură. Alveolele
formează ţesătura fină a plămânului.
Mucoasa căilor aeriene de la nas până la alveolele pulmonare este
acoperită cu cili aflaţi într-o continuă mişcare vibratilă, ei deplasează
particulele străine de la interior către exterior şi le elimină.
14
NOŢIUNI DE ANATOMIE ALE LARINGELUI
DEFINIŢIE
Laringele este un organ cavitar, tubular, care face parte din căile aeriene
superioare care îndeplineşte două roluri:
 conduce aerul către plămâni;
 reprezintă principalul organ al fonaţiei;
LOCALIZARE
Laringele se află în regiunea anterioră a gâtului, sub osul hioid şi

înaintea faringelui, este acoperit de piele, muşchi şi de glanda tiroidă. Situarea
laringelui variază odată cu vârsta: la nou-născut este situat la nivelul primelor 4
vertebre cervicale, la vârsta de 12-14 ani ocupă poziţia sa definitivă, iar în
funcţie de sex – la femei este mai ridicat cu 0,5-1 cm faţă de bărbaţi.
15
CONFIGURAŢIA EXTERNĂ
Laringele are forma unei piramide triunghiulare cu baza îndreptată în

sus, spre faringe este reprezentată de către orificiul superior al laringelui.
Vârful este îndreptat în jos şi se continuă cu traheea.
Faţa posterioară formează peretele anterior al hipofaringelui şi este
acoperită de mucoasa faringiană.
Feţele anterolaterale (dreaptă şi stângă) sunt acoperite de glanda tiroidă,
muşchii subhioidieni, fascia cervicală, muşchiul pielos şi pielea. Marginile sunt
în număr de trei, două posterolaterale şi una anterioară.
CONFIGURAŢIA INTERNĂ
Laringele este un organ tubular situat vertical. Dacă vom privi în

interiorul lui prin orificiul superior, vom observa patru plici întinse în sens
16
sagital, câte două de fiecare parte. Se deosebesc două plici superioare, numite
plici ventriculare sau coarde vocale superioare (dreaptă şi stângă) şi două plici
inferioare numite şi plici vocale sau coarde vocale inferioare.
LARINGE NORMAL
Plicile ventriculare sunt formate dintr-o lamă fibroelastică acoperită de

mucoasa laringiană. Ele se mai numesc şi coarde vocale false, deoarece au un
rol pasiv în fonaţie.
Plicile vocale, formate din ligamente şi muşchi sunt acoperite de
mucoasa laringiană. Ele se mai numesc şi coarde vocale adevărate, deoarece au
rol activ în fonaţie prin muşchiul vocal.
Între plicile ventriculare şi plicile vocale de pe aceiaşi parte se află un
spaţiu numit ventricul laringian (Morgagni). Între coardele vocale inferioare şi
cartilajele aritenoide se gaseşte glota. Marginile cartilajelor aritenoide
alcătuiesc glota intercartilaginoasă sau respiratorie, de formă patrulateră, iar
marginile coardelor vocale inferioare alcatuiesc glota vocală sau
intermembranoasă de forma unui triunghi isoscel. Glota variază ca dimensiuni
după cum coardele vocale de apropiere se departează. Coardele vocale împart
cavitatea laringelui în trei etaje: glotic, supraglotic şi subglotic.
17
 Etajul glotic sau mijlociu, este spaţiul din cavitatea laringiană în
care se găsesc coardele vocale şi ventriculii laringelui.
 Etajul supraglotic sau vestibular, este spaţiul care corespunde bazei
laringelui, are aspect de pâlnie îndreptată cu partea largă în sus şi
prezintă un orificiu superior limitat la nivelul unghiului tiroidian de
epiglotă şi un orificiu inferior limitat de coardele vocale superioare.
 Etajul subglotic reprezintă spaţiul de sub coardele vocale inferioare.
Are formă de pâlnie şi se continuă cu traheea.
18
STRUCTURA ANATOMICĂ
Laringele este constituit din schelet cartilaginos, ligamente (care unesc

cartilajele), musculatura laringelui si mucoasa laringiană.
Scheletul cartilaginos este alcătuit din nouă cartilaje: trei neperechi
(tiroid, cricoid, epiglota) şi şase perechi (aritenoide, corniculate, cuneiforme).
Cartilajul tiroid are forma unei cărţi deschise şi este format din două
lame dreptunghiulare unite pe linia mediană. Această muchie este mai
pronunţată la barbaţi decât la femei şi se numeste "mărul lui Adam". Cartilajul
tiroid mai prezintă o incizură superioară , numită incizură tiroidiană şi patru
coarne: două mari superioare care se articulează cu coarnele mari ale osului
hioid şi două mici inferioare care se articulează cu cartilajul cricoid.
Cartilajul cricoid are forma unui inel cu pecete, arcul inelului este aşezat
în partea anterioară iar lama (pecetea) în partea posterioară. Lama cricoidului
formează peretele posterior al laringelui, care se articulează cu cartilajele
aritenoide şi cu coarnele inferioare ala cartilajului tiroid.
Cartilajul epiglotic formează scheletul epiglotei, are forma unei frunze
dispuse vertical înaintea orificiului laringian. Baza priveşte în sus, iar vârful se
prinde de unghiul cartilajului tiroid. Faţa anterioară a cartilajului epiglotic este
acoperită de o mucoasă care se răsfrânge pe limbă, formând trei plici
glosoepiglotice (două laterale şi una mediană). Faţa posterioară a cartilajului
epiglotic este acoperită de mucoasa laringiană.
Cartilajele aritenoide au forma unor piramide triunghiulare. Cartilajele
corniculate sunt sub forma unor noduli conici, situate deasupra cartilajelor
aritenoide. Cartilajele cuneiforme au forma unor noduli cilindrici.
Ligamentele laringelui (membrana tirohioidiană, ligamentele
tirohiodiene, tiroepiglotice, glosoepiglotice, faringoepiglotice, hioepiglotice,
19
aritenoepiglotice, ligamentul vocal şi ligamentul ventricular) unesc cartilajele
laringelui între ele; acestea mai sunt legate şi prin două articulaţii
(cricotiroidiană şi cricoaritenoidiană).
Muşchii laringelui se împart în două grupe: extrinseci şi intrinseci.
Muşchii extrinseci au rol atât în deglutiţie cât şi în fonaţie, se inseră cu
un capăt pe laringe iar cu celălalt capăt pe un organ învecinat, astfel pot
imprima laringelui diferite mişcări.
Muşchii intrinseci au rol în funcţia respiratorie şi de fonaţie a laringelui,
ambele capete ale acestora sunt inserate pe cartilajele laringelui. După acţiunea
lor asupra coardelor vocale, aceştia se subîmpart în urmatoarele grupe de
muşchi:
 muşchi dilatatori şi constrictori ai glotei;
 muşchi tensori ai coardelor vocale;
Laringele este căptuşit pe toată suprafaţa sa interioară de o mucoasă
care se continuă în sus cu mucoasa faringiană, iar în jos cu mucoasa
traheală.
VASCULARIZAŢIA ŞI INERVAŢIA LARINGELUI
Arterele laringelui provin din artera tiroidiană superioară şi din artera

tiroidiană inferioară.
Venele laringelui urmează traiectul arterelor. Limfaticele conduc limfa
spre ganglionii regionali (cervicali profunzi, laringieni şi traheali).
Nervii laringiali provin din nervul vag.
Nervul laringeal superior este senzitiv şi accesor motor ataşat de
nervul vag, ramurile lui se distribuie în zona subglotică şi glotică.
Nervul laringeal inferior sau recurent este o ramură a nervului vag,
detaşat în zona superioară toracică, cu rol motor pentru muşchii intrinseci.
20
NOŢIUNI DE FIZIOLOGIE ALE LARINGELUI
FUNCŢIILE LARINGELUI:
Laringele îndeplineşte funcţii vitale de prim ordin:

 funcţie respiratorie: prin mişcări de îndepartare şi apropiere ale
corzilor vocale, se reglează automat debitul de aer care pătrunde în
plămâni;
 funcţie de protecţie: a căilor respiratorii aeriene în timpul deglutiţiei,
orificiul superior al laringelui, se deschide pentru a împiedica
pătrunderea alimentelor în căile aeriene inferioare;
 funcţie în tuse şi expectoraţie: în timpul tusei glota se închide, apoi
aerul care se gaseşte în cutia toracică este expulzat brusc, deschizând
glota şi antrenând concomitent secreţiile din trahee;
 funcţie de fixare toracică: în timpul eforturilor fizice mari, glota este
închisă, ea blochează ieşirea aerului din plămâni, asigurand rigiditatea
cutiei toracice. Dacă este deschisă, diafragmul este împins în sus prin
contracţia muşchilor abdominali şi nu se mai realizeză presiunea
intraabdominală necesară;
 funcţie fonatorie: formarea vocii este un mecanism complex,
dependent de numeroase organe a căror acţiune este reglată continuu
de sistemul nervos;
 funcţia laringelui în circulaţia sângelui: variaţiile presiunii
intratoracice negative în inspir şi pozitive în expir, influentează şi
circulaţia sanguină intratoracică ca o pompă aspiro-respingătoare.
21
GENERALITĂŢI
Laringita este produsă de inflamaţia, iritarea sau folosirea excesivă a

corzilor vocale ce aparţin laringelui.
Unele din cele mai comune cauze sunt:
– infecţiile tractului respirator superior, in special viroza respiratorie
(raceala) sau gripa;
– folosirea excesivă a corzilor vocale prin vorbitul îndelung si cu voce tare,
prin ţipat sau cântat;
– alergiile;
– expunerea la substanţe iritante, cum ar fi fumul sau substanţele chimice;
– boala de reflux gastro-esofagian: in acest caz este vorba de un reflux
laringian.
Simptomele cronice sunt cele care durează două săptamâni sau chiar mai
mult si ne indică o afectare mult mai severă a corzilor vocale, decât o simplă
inflamaţie, cum ar fi afectarea nervilor, apariţia unor leziuni sau a unor polipi
la nivelul laringelui si o posibilă apariţie a unor zone îndurate, asa numiţii
noduli laringieni.
Aceste probleme sunt cauzate cel mai frecvent de:
– infectii virale cronice;
– boala de reflux gastro-esofagian;
– aparitia cancerului;
– aparitia unor leziuni la nivelul laringelui;
Vocea ingrosată poate aparea si in mod natural, odată cu înaintarea în
vârstă, pe măsură ce corzile vocale se subţiază şi îşi pierd din tonicitate.
22
NOŢIUNI DE SEMIOLOGIE
EXAMENUL LARINGELUI
I. EXAMENUL SUBIECTIV
Bolnavul poate prezenta:

1. Dispnee - senzaţie subiectivă de lipsă de aer. În afecţiunile obstructive
ale laringelui, anatomice sau funcţionale, dispneea poate fi obiectivată prin
semne clinice, sindromul purtând numele de insuficienţă respiratorie
obstructivă superioară laringiană, nume lung ce în limbajul curent este înlocuit
cu termunul de "sindrom de dispnee laringiană".
2. Disfonia – este o alterare a sunetului de fond laringian, produsă de
modificări anatomice (malformaţii, traumatisme, corpi străini, inflamaţii,
tumori), sau de tulburări funcţionale ale musculaturii laringelui. Sunetul
laringian poate fi influenţat de modificări toraco-pulmonare, endocrine,
neuropsihice.
3. Tusea – poate avea o etiologie laringiană, când este de obicei uscată şi
însoţită de alte semen (disfonie, dispnee).
4. Durerea – laringiană este exacerbată de deglutiţie, de fonaţie şi poate
iradia spre ureche.
II. EXAMENUL OBIECTIV
1. Inspecţia. Laringele se găseşte în mijlocul regiunii cervicale

anterioare, delimitate de unghiul dintre regiunea submandibulară şi cervicală,
stern şi cei doi muşchi sterno-cleido-mastoidieni. Capul bolnavului trebuie să
fie în rectitudine sau în uşoară extensie.
23
La bărbaţii slabi, proeminenţa cartilajului tiroid este vizibilă şi a fost
denumită "mărul lui Adam". În stări patologice, laringele poate fi deplasat
lateral(tumora, colecţie purulentă masivă), poate fi excesiv de
proeminent(tumori, pericondrită). Putem întâlni fistule mediane (de tract
tireoglos) sau laterale (branhiale), proeminente în regiunea hioidiană (chist),
sau în regiunea glandei tiroide (tumori, guşă, noduli tiroidieni).
Adenopatia, se manifestă prin tumefacţii laterale, la fel flegmoanele
laterocervicale, chisturile congenitale, anevrismele carotidiene. Tot inspecţia
pune în evidenţă două dintre semnele majore ale sindromului de insuficienţă
respiratorie obstructivă laringiană şi anume coborârea laringelui în inspiraţie şi
tirajul suprasternal şi supraclavicular (apariţia unei depresiuni în aceste regiuni
în timpul inspirului).
2. Palparea completează informaţiile culese la inspecţie. Ea se face
metodic:
 Palparea reperelor axului visceral: în mod normal unghiul cartilajului
tiroid se simte bine, ca o proeminenţă dură, verticală, mediană. Aripile
cartilajului se palpează între police şi medius.
Deasupra se palpează o depresiune (membrană tirohioidiană), iar la
marginea ei superioară se poate palpa osul hioid, ca o potcoavă, între regiunea
submandibulară şi cervicală anterioară. Sub unghiul cartilajului tiroid se poate
palpa o mică depresiune, este o membrană cricotiroidiană, locul unde se
practică traheostomia de extremă urgenţă.
Mai jos, o proeminenţă dură arată prezenţa cartilajului cricoid. Sub
acesta, traheea cervicală se palpează cu capul în extensie, uneori prea profundă
şi acoperită cu prea multe ţesuturi pentru a putea fi palpată.
Lobii glandei tiroide se caută de o parte şi de alta a traheei.
 Mobilizarea laterală a laringelui determină o senzaţie denumită cracment
laringian, determinat de frecarea acestuia de coloana vertebrală.
24
 Mobilitatea avtivă a laringelui şi a glandei tiroide care în timpul
deglutiţiei suferă o ascensiune, prin contracţia musculaturii subhioidiene.
 Palparea ariilor ganglionare cervicale se face aşezându-ne înapoia
bolnavului; acesta ţine capul uşor flectat, se imobilizează laringele cu o
mână, iar cealaltă mână palpează diferitele regiuni, prin mici mişcări de
rotaţie.
Se apreciază prezenţa adenopatiei, sensibilitatea, numărul, consistenţa,
forma, volumul (în centimetri), mobilitatea în sens vertical şi orizontal. În
situaţii patologice, laringele poate fi dureros (pericondrită), putem constata
deformarea sa (traumatisme, tumori), dispariţia cracmentului laringian (tumori
laringiene sau ale faringelui), imobilizarea laringelui (tumori, cicatrici). Se
poate constata emfizem subcutanat (plăgi înţepate laringotraheale, fracturi
laringiene, perforaţii esofagiene), hematoane (la hemofilici). Adenopatia poate
fi inflamatorie, acută, cronică (tbc. Ganglionar), afecţiuni de sistem
(limfogranulomatoză, tumori limfoganglionare), dar adesea este vorba despre
adenopatie neoplazică în cancerele faringelui, ale laringelui sau ale glandei
tiroide.
III. EXAMENUL FUCŢIONAL
Se execută concomitent cu examenul fizic, întrucât anumite tulburări

funcţionale pot fi constante la examenul obiectiv (de exemplu o paralizie a unei
corzi vocale).
Stroboscopia este o metodă de evidenţiere a mişcărilor corzilor vocale.
Ea se bazează pe principiul stroboscopic din fizică. Lumina becului
stroboscopului se aprinde cu o frecvenţă egală cu vibraţia corzii vocale.
Această vibraţie este preluată de un microfon aplicat extern pe laringe şi
transmisă la partea electronică a aparatului. În această situaţie, făcând o
laringoscopie indirectă, corzile vocale se văd imobilizate chiar în timpul
25
fonaţiei, întrucât lumina le surprinde în aceeaşi poziţie. Dacă însă, cu ajutorul
unui cursor, se defazează puţin cele două frecvenţe (ale corzilor şi ale becului),
atunci la fiecare aprindere a luminii, coarda va fi surprinsă în altă poziţie şi
astfel mişcările ei devin vizibile, mai lente sau mai rapide, în funcţie de poziţia
cursorului. Stroboscopia are importanţă în depistarea defectelor mici de
vibraţie, în special la cântăreţi.
Electromiografia înregistrează potenţialele de acţiune neuromuscularea
şi poate face deosebirea dintre o imobilitate a corzii prin paralizie nervoasă,
prin artrită crico-aritenoidiană sau prin invazie neoplazică. Electroglotografia,
sonografia, sunt metode de înregistrare electronică a sunetelor emise de
laringe. Se folosesc în special în şcolile de deficienţi auditivi, unde copilul surd
învaţă să pronunţe sunetele, căutând să imite sunetele produse de profesor sau
pe ecranul osciloscopului. Probele ventilatorii, foarte utile în pneumologie, nu
sunt specifice pentru laringe. Doar VEMS (volumul expirator maxim pe
secundă) este influenţat în obstrucţiile laringelui.
IV. EXAMINĂRILE PARACLINICE
1. Examenul radiologic completează datele la examenul clinic.

Radiografiile se execută din profil, iar tomografiile din faţă. Se pot vedea
reduceri ale lumenului laringian, distrugeri ale cartilajelor (tumori, fracturi,
supuraţii), împingerea organelor vecine etc. Se pot folosi substanţe de contrast
(lichide sau pulbere aspirate). Tomodensitometria computerizată poate depista
unele leziuni care nu apar pe radiografii.
2. Biopsia este un examen curent şi obligatoriu, ori de câte ori leziunea
poate ridica suspiciunea de cancer. Se practică, ori prin larigoscopie indirectă,
cu pense curbe, ori prin laringoscopie directă. O biopsie negativă nu exclude
cancerul şi adesea trebuie repetată de mai multe ori, până se trage o concluzie
valabilă. Cu variante, se poate utiliza citologia din exudatul laringian recoltat
26
cu un fragment de burete, direct din laringe sau puncţia bioptică din masele
tumorale accesibile din exterior, mai ales adenopatia laterocervicală.
INFECŢIILE RESPIRATORII
Infecţiile respiratorii reprezintă prima cauză de boală infecţioasă la copil.

În medie copilul prezintă 2-4 episoade pe an, cu două vâefuri mai
semnificative.
Primul vârf este întâlnit la vârsta de 18-24 luni când copilul intră în
contact cu tot mai multe persoane, însă infecţiile respiratorii se pot produce şi
imediat după naştere, apariţia lor fiind dependenţa de: locul îngrijirii copilului
(domiciliu sau colectivitate), calitatea îngrijirilor, frecvenţa cu care aceasta
intră în contact cu alte persoane din afara familiei.
Al doilea vârf este atins în jurul vârstei de 4-5 ani ca urmare a intrării
copilului în colectivitate, iar după vârsta de 10-12 ani frecvenţa infecţiilor
respiratorii scade.
În perioada copilăriei, mai ales în perioadele friguroase, afecţiunile
căilor respiratorii cu etiologie infecţioase au o incidenţă crescută. Extinderea
procesului infecţios, spasmul, edemul, determină fenomene obstructive,
blochează fluxul aerian şi provoacă manifestări de hipoxie ce pot duce până la
insuficienţa respiratorie acută.
La sugari şi copiii mici, există unele particularităţi anatomo-funcţionale
care favorizează sindromul obstructiv:
♦ dimensiune redusă a laringelui în comparaţie cu preşcolarul, şcolarul şi
adoleşcentul;
♦ tendinţa edemului inflamator de extindere în sens descendent.
27
CLASIFICAREA INFECŢIILOR CĂILOR RESPIRATORII
Infecţia şi inflamaţia căilor respiratorii nu se limitează strict la o anumită

structură anatomică, de aceea se împart în:
♦ infecţii ale căilor respiratorii superioare (CRS);
♦ infecţii ale căilor respiratorii inferioare (CRI).
TABLOUL CLINIC AL INFECŢIILOR CRS LA COPIL
Tabloul clinic caracteristic, comun pentru afecţiunile acute ale căilor

respiratorii (CRUP) la copil sunt următoarele:
♦ dispnee de tip inspirator;
♦ disfonie " voce răguşită ", voce voalată, voce aspră, " voce înabuşită "
(datorită afectării corzilor vocale);
♦ tuse – de obicei spastică cu caracter lătrător;
Manifestări obstructive tipice:
♦ stridor (zgomot şuierător al respiraţiei, specific în cazuri de spasm sau
obstrucţiei a laringelui);
♦ cornaj (zgomot inspirator cu caracter de şuierătură ce se produce la
trecerea aerului prin căile respiratorii îngustate din cauza unor leziuni, infecţii).
Se aude de la distanţă.
♦ tiraj (depresiune ce apare în momentul inspirului la nivelul părţilor moi
intercostale, suprasternale, supraclaviculare, datorate presiunii atmosferice
superioare presiunii aerului din trahee şi laringe).
În formele severe ale CRUP-ului pot aparea semne de insuficienţă
respiratorie acută:
♦ dispnee intensă;
♦ paloare;
♦ cianoză;
28
♦ efort respirator epuizant;
♦ alterarea stării de conştienţă.
ETIOPATOGENIA INFECŢIILOR
RESPIRATORII
Cauzele afecţiunilor căilor respiratorii superioare sunt numeroase şi

variate, rar se întâlnesc izolate. Aceste cauze includ: factori determinanţi,
factori favorizanţi, factori locoregionali şi factori predispozanţi.
Unul dintre factorii determinanţi ai afecţiunilor căilor respiratorii
superioare este infecţia (mono sau polimicrobiană), iar aproximativ 90 %
dintre aceste infecţii sunt virale. Rolul jucat de bacterii este mai dificil de
evaluat, dar tablourile clinice determinate de ele sunt cele mai severe. De cele
mai multe ori contaminarea se face pe calea aeriană prin inhalarea germenilor
răspândiţi prin tuse şi strănut.
Flora saprofită conţinută de mucoasa căilor respiratorii, devine virulentă
sub acţiunea factorilor favorizanţi, care determină reacţii congestive ale
mucoasei respiratorii la nivelul organelor componente, micşorând rezistenţa şi
puterea locală de apărare. Rolul cel mai important, ca factor favorizant, îl joacă
climatul rece şi umed, dând un caracter sezonier afecţiunilor respiratorii.
Factorii locoregionali sunt reprezentaţi de: obstrucţii ale căilor
respiratorii; atmosferă impură – plină de praf, fum, gaze toxice; abuzurile şi
eforturile vocale; consumarea unor băuturi foarte reci când copilul este
supraîncălzit.
Predispoziţia (de a face o îmbolnăvire) afecţiunilor respiratorii ţine de
factorii care înlesnesc producerea inflamaţiei mucoasei respiratorii: defecte
anatomice, boli infecţioase.
29
PROFILAXIA INFECŢIILOR RESPIRATORII
Prevenirea şi combarea afecţiunilor căilor respiratorii necesită o serie de

măsuri de profilaxie generală şi locală în vederea fortificării organismului
copilului şi evitării îmbolnăvirii lui.
Măsurile generale de profilaxie sunt în primul rând, de ordin igienic,
adresându-se mediului şi modului de viaţă al copilului şi de creştere a rezistenţei
organismului acestuia împotriva infecţiilor prin vaccino-seroprofilaxie.
Mediul – ambianţa în care trăieşte copilul, trebuie să fie cât mai
sănătoasă, cu un microclimat optim, cameră separată, aerisită, cu o temperatură
între 18-22 °C, şi cu atmosfera nu prea uscată. Copilul trebuie obişnuit cu apa
rece, aerul, soarele şi chiar (prudent) curentul.
Alimentaţia – copilul trebuie alimentat conform vârstei. Educarea
mamelor de a-şi alăpta copiii, participă la întreţinerea imunităţii transmise.
Regimul alimentar al copilului, trebuie să fie bogat în vitamine, fapt ce creşte
rezistenţa organismului acestuia şi previne inflamaţia căilor aeriene.
Factorii naturali – copilului indiferent de vârstă, nu trebuie să-i lipsească
plimbările, jocurile în aer liber, expunerea la soare, baile de curăţenie şi duşurile
de înviorare, vacanţele la munte sau la mare, în funcţie de indicaţii. Copilul
trebuie educat de timpuriu, în vederea însuşirii regulilor zilnice de igienă
(spălatul dinţilor, al feţei, cum şi când să se spele pe mâini, pieptănatul) şi
supravegheat în primii ani de viaţă, pentru a efectua cât mai corect aceste
lucruri.
Măsurile locale – constau în măsuri de igienă specifice a componentelor
anatomice ale aparatului respirator. Se interzice introducerea şi ţinerea în
cavitatea bucală a diferitelor obiecte necomestibile, traumatizante, contaminate;
interzicerea alimentelor şi băuturilor iritante, prea fierbinţi sau prea reci;
30
educarea copilului de a-şi folosi vocea într-un mod raţional, evitând ţipetele şi
abuzurile de exerciţii vocale.
LARINGITA LA COPIL
DEFINIŢIE: Laringitele sunt afecţiuni caracterizate prin inflamaţii

acute ale mucoasei laringiene, determinate de diverse bacterii şi virusuri, cu
etiologie polimorfă; astfel funcţia respiratorie a laringelui este tulburată,
constituind o problemă în trecerea aerului prin spaţiul glotic şi incapacitatea
plămânilor de a asigura oxigenarea sângelui şi eliminarea dioxidului de carbon.
FORME CLINICE
În funcţie de frecvenţă şi de severitate, laringitele acute se împart în:

♦ Laringita acută supraglotică (Epiglotita);
♦ Laringita acută subglotică virală (Crup viral; Laringita nebacteriană);
♦ Laringita spasmodică (Laringita stridulosă; Crupul spasmodic recurent);
♦ Laringita membranoasă (Laringo-Traheita-Bacteriană; Crupul membranos;
Traheita);
♦ Edemul laringian (Edemul Quincke).
LARINGITA ACUTĂ SUPRAGLOTICĂ (EPIGLOTITA)
DEFINIŢIE: Laringita acută subglotică (Epiglotita) este o afecţiune

determinată exclusiv de bacterii (o infecţie severă bacteriană) rapid progresivă,
localizată la epiglotă şi ţesuturile supraglotice care îngustează lumenul căilor
respiratorii superioare cu risc major de obstrucţie completă. Haemophilus
influentae tip b (HIb) este responsabilă de aproape toate cazurile de epiglotite
31
acute infecţioase. Sunt citate cazuri rare produse de streptococul beta-hemolitic
din grupele A, B, C, de pneumococ şi stafilococul auriu.
Trebuie considerată o urgenţă pediatrică, având debut brusc, evoluţie
rapidă uneori chiar dramatică, punând viaţa în pericol.
INCIDENŢA: Epiglotita survine la copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 7
ani. Îmbolnavirile pot surveni în orice perioadă a anului, dar cu preponderenţa
primavara şi iarna.
TABLOUL CLINIC:
♦ debut brusc „în plină sănătate” ceea ce o diferenţiază de alte îmbolnăviri
precedate de manifestări locale discrete;
♦ pe fond de stare septică cu: hipertermie, paloare, apnee, conştienţă alterată;
♦ dispnee inspiratorie severă, durere faringiană, disfonie, hipersalivaţie;
♦ stridor inspirator cu tonalitate mai joasă, însoţit de tiraj sub şi suprasternal;
SEMNUL PATOGNOMONIC:
Asocierea sialoreei cu stridorul inspirator este semnul patognomonic
pentru epiglotita acută. Copilul are o poziţie caracteristică: şezând cu capul
flectat şi corpul înainte, pentru a putea respira mai bine el ţine gura întredeschisă
şi la fiecare inspiraţie are mişcări de profuzie a limbii creând astfel un spaţiu mai
larg de ciculaţie a aerului. Copilul cu febră ridicată (38,5 39 °C), dispnee
inspiratorie, disfagie, sialoree, vocea este stinsă.
ETIOLOGIE:
În procent de 95% din cazuri, agentul patogen infecţios este Hemophillus
Influentae B; streptococ β hemolitic grup A, B, C; stafilococ, pneumococ, bacili
gram negativi sau alţi agenţi patogeni pe un teren cu imunitate scăzută.
Pot exista şi epiglotite neinfecţioase:
♦ arsuri termice sau chimice;
♦ inhalare de fum sau vapori calzi;
♦ arsuri prin ingestia unor substanţe caustice;
♦ iritaţie secundară ingestiei unui corp străin;
32
♦ ca urmare a unei reacţii alergice;
EXAMENE PARACLINICE
Examen O.R.L. – laringoscopia se efectuează cu multă prudenţă, arată o

epiglotă intens edemaţiată, de culoare roşie, ce interesează zonele din jur.
Examen radiologic: radiografia căilor respiratorii superioare pentru a se
face diferenţierea de abcesul retrofaringian, laringita subglotică.
Examene de laborator – V.S.H., hemogramă (arată leucocitoza cu
neutrofilie), hemocultură (în peste 80% din cazuri, hemoculturile sunt pozitive
pentru HIB).
DIAGNOSTICUL POZITIV
Diagnosticul pozitiv se va pune pe examenul clinic şi paraclinic.

La examenul clinic se observă: febră ridicată, dispnee inspiratorie, poziţie
şezând cu capul flectat şi corpul aplecat înainte, sialoree asociată cu stridorul
inspirator, disfagia. La examenele paraclinice: laringoscopia şi hemocultura
pozitivă pentru agentul infecţios H.I.B., hemogramă caracterizată prin
leucocitoză şi neutrofilie.
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL
Diagnosticul diferenţial se face cu:

♦ dispneea asmatiformă;
♦ laringitele subglotice (rinoree, tuse lătrătoare, voce răguşită);
♦ corpi străini faringieni;
♦ abcesul retrofaringian (tulburări de deglutiţie, hipersalivaţie, voce pastrată,
refulare nazală a lichidelor ingerate);
♦ hipertrofia vegetaţiilor adenoide;
33
♦ stenoză subglotică (la cei cu laringite recidivante).
COMPLICAŢII:
♦ edem pulmonar;
♦ asocierea cu pneumonie;
♦ şoc septic;
♦ laringotraheită bacteriană (copilul avand aspect toxic).
TRATAMENT
Epiglotita se tratează ca o infecţie bacteriană severă cu antibioterapie (în

funcţie de agentul patogen), calea de administrare I.V.. Durata tratamentului este
variabilă în fucţie de gravitatea bolii şi de răspunsul organismului la antibioticul
administrat. În cazurile grave, internarea copiilor cu epiglotită este obligatorie.
PRIORITĂŢILE TERAPEUTICE:
1. Restabilirea permeabilităţii căilor respiratorii superioare prin:

♦ transportul de urgenţă la spital în poziţie şezând;
♦ oxigenoterapie;
♦ supravegherea în permanenţă a funcţiilor vitale şi vegetative ale copilului;
♦ intubaţie oro-traheală sau nazo-traheală cu o sondă cu diametrul mai mic cu
1 cm decât cea care ar trebui utilizată conform vârstei pacientului.
2. Antibioterapia: la indicaţia medicului.
Medicaţia va cuprinde:
♦ cefalosporine: cefatoxine sau ceftazidine în doze de 150 mg/kg/24h,
administrare I.V. în 3 prize pe o durată de 7-10 zile;
♦ ampicilină 50-100 mg/kg/24h, administrare I.V. în 4 prize pe o durată de 7-
10 zile;
34
♦ penicilină 100-150 mg/kg/24h, administrare I.V. în 3 prize pe o durată de 7-
10 zile.
LARINGITA ACUTĂ SUBGLOTICĂ

(CRUPUL VIRAL. LARINGITA NEBACTERIANĂ)
DEFINIŢIE: Laringita acută subglotică este forma cea mai comună de

laringită la copil şi care prezintă un tablou clinic major având manifestări
principale datorate exclusiv edemului inflamator.
INCIDENŢA: Cel mai frecvent sunt afectaţi copiii cu vârsta cuprinsă
între 6 luni şi 3 ani. Îmbolnavirile sunt legate de sezon, există un vârf al
incidenţei la vârsta de 2 ani şi un vârf de sezon la sfârşitul toamnei şi începutul
iernii.
TABLOUL CLINIC: Debut progresiv, precedat de o banală infecţie a
căilor respiratorii superioare, cu urmatoarele simptome specifice: dispnee
intensă inspiratorie, disfonie, stridor, tuse aspră lătrătoare, fenomene de tip
obstructiv cu insuficienţă respiratorie(apar în cursul nopţii), febră moderată (sub
37,8 °C), voce răguşită, expiraţie prelungită chinuitoare, inspiraţie zgomotoasă,
dispnee cu polipnee (ce se agravează).
Copilul respiră dificil, dar nu prezintă cianoză, dispneea este de tip
inspirator, iar când este interesată şi traheea prezintă dispnee de tip expirator.
Din tabloul clinic lipsesc: hipertermia, disfagia, starea toxico-septică,
manifestări ce sunt prezente în epiglotită.
Laringita acută subglotică virală, este o urgenţă medicală, ea putându-se
agrava datorită epuizării în timpul respiraţiei determinând: tahicardie,
hipotensiune arterială, cianoză, tulburări de conştienţă, comă.
35
ETIOLOGIE: Laringita acută subglotică are aproape întotdeauna
etiologie virală produsă de: virusuri gripale (A, B, C) şi paragripale (tip 1,2,3),
virus sincitial respirator, virus rujeolic, herpes simplex, adenovirusuri.
DIAGNOSTICUL POZITIV se va pune pe examenul clinic şi
paraclinic. La examenul clinic se observă: dispnee intensă respiratorie, stridor,
disfonie, tuse lătrătoare, voce răguşită. La examenele paraclinice: hemocultura
este sterilă, V.S.H. cu valori normale, examenul ORL evidenţiază un proces
inflamator la nivelul corzilor vocale şi al regiunii subglotice.
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL se face cu:
− dispnee asmatiformă;
− crupul rujeolic (enantem şi exantem);
− bronşiolită acută;
− crupul difteric ( voce stinsă până la afonie, la nivelul faringelui observam
membrana difterică specifică bolii ce se poate extinde în trahee şi bronhii);
− hemangiomul subglotic;
− laringomalacia;
− stenoză subglotică (la cei cu laringite recidivante).
COMPLICAŢII:
− edem pulmonar;
− laringită bacteriană;
− laringotraheită bacteriană (copilul are aspect toxic).
TRATAMENT
Obiectivul principal este ameliorarea şi îmbunătăţirea schimburilor
gazoase în funcţie de severitatea manifestărilor clinice, tratamentul se poate
efectua în ambulatoriu sau în spital.
În cazurile uşoare, când tratamentul se poate administra la domiciliu:
√ pentru a ameliora accesele de tuse şi a îmbunătăţi schimburile gazoase,
camera în care stă copilul va avea permanent o atmosferă caldă şi umedă;
36
√ pentru a umidifica aerul din cameră se recomandă utilizarea unui
vaporizator sau nebulizator.
În acest fel se obţine o ameliorare a simptomatologiei copilului în câteva
minute.
În cazurile grave, când tratamentul se administreză la spital:
√ administrare de oxigen umidificat;
√ urmărirea atentă a stării copilului, monitorizarea şi notarea în F.O. a
funcţiilor vitale şi vegetative;
√ asigurarea unei atmosfere liniştite şi confortabile în salonul copilului;
√ când copilul este stabilizat, i se administrează aerosoli cu adrenalină;
√ adrenalină – pentru copiii mai mici de 1 an, folosim un amestec ce conţine
0,25 ml din soluţie 2,5% adrenalină racemică + 3,75 ml ser fiziologic pentru
nebulizări.
√ pentru > 1 an folosim un amestec ce conţine 0,50 ml din soluţie 2,5%
adrenalină racemică + 3,75 ml ser fiziologic pentru nebulizări, se poate repeta
doza dupa 30 de minute în ambele cazuri determinând o reducere a edemului
(acţiune aproximativ 2 ore);
√ hemisuccinat de hidrocortizon (H.S.H.) i.v. în doză de 10 mg/kg corp;
√ căldură uscată sub formă de comprese în regiunea cervicală anterioară;
√ microclimat adecvat: cameră cu temperatură între 20-30 °C, umiditate mai
mare de 65%;
√ corticoterapie în doze mari şi scurte: (H.S.H. 10-30 mg/kg/zi i.v. în 3-4
doze; dexametazonă 0,2-0,6 mg/kg/doză la 12 h i.v. 2-3 zile);
√ antibioterapie cu ampicilină 100-200 mg/kg/zi în 4 doze i.m., i.v., 5-7 zile.
În raport cu severitatea obstrucţiei, se va face intubaţie nazo-traheală
folosindu-se sonde cu calibrul în funcţie de vârsta copilului: 6-36 luni − 3,5 mm;
3-5 ani − 4 mm; > 5 ani − 4,5 mm; iar în caz de imposibilitate se face
traheostomie. Copilul va fi supravegheat permanent.
37
LARINGITA SPASMODICĂ
(CRUPUL SPASMODIC RECURENT, LARINGITA
STRIDULOASĂ)
DEFINIŢIE: Laringita spasmodică este un sindrom obstuctiv acut,

recurent cu localizare laringină, cu debut brusc, de obicei nocturn, fără a fi
însoţit de semne de infecţie respiratorie.
INCIDENŢĂ: Frecvent la copiii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 3 ani.
TABLOUL CLINIC: Tipic, copilul se culcă seara complet sănătos şi se
trezeşte brusc în timpul nopţii, prezentând următoarele manifestări:
♦ tuse spasmodică lătrătoare;
♦ stridor;
♦ disfonie;
♦ cianoză discretă peribucal, perinazal şi la extremităţi;
♦ afebril.
Manifestările cedează după câteva ore, a doua zi, copilul având o stare
generălă bună, persistă tusea lătrătoare şi dispneea. Aceste fenomene se pot
repeta 1-2 nopţi la rând sau la intervale variabile de mai multe ori pe an.
ETIOLOGIE: Incomplet elucidate, poate apărea la copii cu teren atopic,
la copii cu profil psihologic particular (agitaţi, anxioşi, sub influenţa factorilor
alergeni).
EXAMENE PARACLINICE: Examenul O.R.L., lipsa semnelor de
infecţie respiratorie, afebrilitate.
TRATAMENT: Conduita terapeutică – nu necesită spitalizare.
Tratamentul în ambulatoriu:
♦ asigurarea unei atmosfere liniştite şi confortabile în camera copilului;
♦ microclimat adecvat: camera cu temperatură între 20-30 °C, umiditate >
65%;
38
♦ în cazurile prelungite, se administrează corticoterapie şi aerosoli.
LARINGITA MEMBRANOASĂ
(CRUPUL MEMBRANOS, TRAHEITA, LARINGO-TRAHEITA
BACTERIANĂ)
DEFINIŢIE: Laringita membranoasă este o afecţiune severă deseori

produsă de o combinaţie între bacteriile şi virusurile patogene. Este forma cea
mai gravă şi se caracterizează prin secreţii purulente abundente şi uneori
prezintă membrane sau pseudomembrane în lumenul traheal.
INCIDENŢA: Traheita este predominantă la copiii de sex masculin cu
vârsta de aproximativ 5 ani.
TABLOUL CLINIC: Debutul şi evoluţia bolii este progresivă, precedată
de o infecţie banală a căilor respiratorii superioare. Copilul se trezeşte brusc
noaptea, cu urmatoarele manifestări:
√ tuse care se diminuează sau încetează brusc ca şi cum traheea s-ar degaja
de un dop de puroi;
√ dispnee inspiratorie;
√ disfonie;
√ febră ridicată (peste 38,5 °C);
√ anxietate;
√ nelinişte;
√ convulsii;
√ cianoză;
√ somnolenţă;
√ insuficienţă respiratorie obtructivă.
Fonomenele se amplifică progresiv putând duce până la asfixie şi exitus.
39
ETIOLOGIE:
√ agenţii patogeni infecţioşi incriminaţi; Hemophillus Influentae; streptococ
β hemolitic grup A, B, C; stafilococul auriu; pneumococ sau alţi agenţi patogeni
pe un teren cu imunitate scăzută;
√ bacilul Loffler – agentul patogen al difteriei cu localizare laringiană.
EXAMENE PARACLINICE:
Examenul O.R.L. evidenţiază edem al mucoasei laringiene, false
membrane, secreţii purulente foarte vâscoase.
Examene de laborator: recoltăm exudatul faringian pentru punerea în
evidenţă a agentului patogen şi antibiograma pentru a vedea la ce este sensibil
acesta, V.S.H., hemogramă, hemocultură (în peste 80% din cazuri hemocultura
pozitivă pentru HIB).
DIAGNOSTICUL POZITIV se va pune pe examenul clinic şi pe
rezultatul hemoculturii (pozitivă).
DIAGNOSTIGUL DIFERENŢIAL se face cu:
√ epiglotita;
√ laringita acută subglotică;
√ insuficienţa respiratorie acută.
COMPLICAŢII: edem pulmonar, convulsii, stop cardio-respirator,
granulom al corzii vocale.
TRATAMENT
Traheita fiind o urgenţă majoră impune tratament în cadrul secţiei de
terapie intensivă a spitalului. Tratamentul cuprinde:
√ izolarea copilului (cât mai precoce);
√ administrarea de oxigen umidificat;
√ din 15 în 15 minute să se efectueze aspirarea secreţiilor, secreţiile aspirate
se analizează macroscopic şi microscopic;
√ se recoltează produse biologice pentru examene de laborator;
√ supravegherea permanentă a copilului;
40
√ se realizează o buna umidificare a căilor respiratorii superioare pentru a
împiedica uscarea secreţiilor;
√ în caz de insuficienţă respiratorie acută se efectuează intubaţie nazo-
traheală sau la nevoie traheostomie;
√ în funcţie de antibiogramă administrăm antibioticul de elecţie (iniţial
Ampicilină i.v., asociată cu un alt antibiotic − Gentamicină − Streptomicină −
Kanamicină);
√ corticoterapie i.v. sau sub formă de aerosoli.
EDEMUL QUINCKE
DEFINIŢIE: Edemul angionevrotic Quincke este un edem acut, rapid

şi tranzitoriu, bine demarcat, ce impică straturile mai profunde ale pieli, inclusiv
ţesutul celulo-adipos subcutanat şi poate fi manifestat cu sau fără urticarie.
TABLOUL CLINIC: Afectează tegumentele şi mucoasele copilului.
Edemul Quincke este un edem indurativ, răspandit, palid, nepruriginos al pielii
şi tesutului adipos subcutanat care la presiune nu lasă amprentă. Copilul prezintă
senzaţie de amorţire, care se poate asocia sau nu cu urticarie.
LOCALIZARE: Frecvent interesează faţa copilului, în special buzele şi
pleopele, dar se poate localiza şi la nivelul laringelui (cea mai periculoasă
localizare, deoarece poate provoca asfixie) în procent de 25% din cazuri.
Edemul localizat la nivelul laringelui, prezintă următoarele semne: debut acut
brusc, voce răguşită, tuse lătrătoare, dispnee inspiratorie, respiraţie zgomotoasă,
agitaţie, cianoză. Edemul are aspect palid, se extinde pe arii mari şi este foarte
dur. La copii edemul progresează rapid (în câteva ore) şi se localizează la nivelul
tractului digestiv şi al mucoasei căilor aeriene. Se impune tratament de urgenţă
(antihistaminice, corticosteroizi), iar prognosticul este deseori nefavorabil.
ETIOLOGIE:
♦ necunoscută, apare ca o reacţie alergică la alimente şi medicamente;
41
♦ la sugari şi copiii mici edemul Quincke este ereditar.
DIAGNOSTICUL POZITIV se va pune pe examenul clinic: edem,
hiperemie a mucoaselor căilor respiratorii.
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL se face cu:
♦ dermatita de contact;
♦ edem limfatic;
♦ erizipelul.
COMPLICAŢII: edem pulmonar, asfixia (datorită edemului laringian),
şoc anafilactic.
TRATAMENT:
♦ întreruperea imediată a medicamentului incriminat;
♦ administrarea de oxigen umidificat;
♦ aşezarea copilului în poziţie de şoc, pentru a împiedica leziunile cerebrale
ireversibile;
♦ administrăm medicamentul de elecţie al şocului: Adrenalină 0,5 – 1 mg din
soluţia 1 ‰ ;
♦ supravegherea permanentă a copilului;
♦ corticoterapie după administrarea Adrenalinei: H.S.H. administrat i.v.
începând cu 250 mg până la 500-1000 mg/zi fracţionat sau în perfuzie continuă;
♦ refacerea dezechilibrului volemic prin administrarea de soluţii perfuzabile;
♦ se efectuează intubaţie nazo-traheală sau la nevoie traheostomie pentru
combaterea hipoxiei;
♦ preventiv administrăm antihistaminice (romergan, feniramin).
42
STUDIU PERSONAL
PROCESE DE NURSING A TREI PACIENŢI CU

LARINGITĂ ACUTĂ
43
CAZUL I
44
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Surse de informare:
♦ Pacient;
♦ Familie;
♦ F.O.;
♦ Echipa de îngrijire.
CULEGEREA DATELOR
Date relative stabile:

Nume Manea
Prenume Costel
Sex masculin
Data naşterii: 10.03.2011
Vârsta 5 ani şi 11 luni
Origine română
Religie ortodoxă
Alergii nu prezintă alergii medicamentoase sau alimentare
Aspectul cavităţii bucale: – gingii roz şi aderente dinţilor;
– dentiţie conform vârstei;
– limba normal colorată, fără depozite;
– la examenul cavităţii bucale şi a faringelui
copilul resimte o durere intensă a
mucoasei faringiene şi laringiene.
Aspect facies: suferind, uşoară paliditate, încercănat;

Acuitate vizuală: ochi emetropi în limite fiziologice;
45
Acuitate olfactivă şi gustativă: percepe gustul şi mirosul bine;
Acuitate auditivă: fără semnificaţie patologică;
Semne particulare: nu prezintă;
Mobilitate articulară: articulaţii mobile, nu prezintă modificări de
coordonare a mişcărilor active voluntare;
Sistem osos: integru morfo-funcţional;
Grupa sanguină: A II, Rh+;
Date antropometrice: G= 12 kg, H= 89 cm;
Date variabile:
Domiciliu: Buzău, com. Cilibia;
Condiţii de locuit: locuieşte cu părinţii şi bunicul (fumător) în zona
rurală intr-o casă de cărămidă, compusă din doua camere, salubră, încălzită
cu lemne, racordată la canalizare, grup sanitar;
Condiţii psiho-sociale: stare de conştienţă, anxietate moderată,
comunicare eficientă;
Data internării: 06.02.2016
Data externării: 11.02.2016
ANAMNEZA
AHC – mama neagă bolile infecto–contagioase;

APC – nu a suferit intervenţii chirurgicale;
APF – primul copil, sarcină fiziologică, născut la termen, prezentaţie
craniană, greutate 3200 g, înălţime la naştere 52 cm, icter
fiziologic 3 zile, alimentat natural până la vârsta de 11 luni, i-a
fost făcută profilaxia rahitismului, a fost imunizat conform
schemei de vaccinare în vigoare;
46
APP – la vârsta de un an şi 6 luni, a mai fost internat în secţia de
pediatrie cu diagnosticul PNEUMONIE CU COMPONENTĂ
ASMATIFORMĂ.
Motivele internării:
– dispnee inspiratorie;
– tuse productivă;
– obstrucţie nazală;
– disfonie;
– faringe hiperemic;
– febră 39,5 °C;
– tegumente hiperemiate;
– transpiraţii abundente;
– agitaţie psihomotorie;
– inapetenţă;
– anxietate moderată.
Istoricul bolii: Debutul – în urmă cu două zile, copilul prezenta tuse

productivă, febră 39,5 °C, respiraţie dificilă. Mama i-a administrat (Panadol,
Nurofen), simptomatologia a persistat, motiv pentru care se prezintă la Spitalul
Judeţean Buzău la camera de gardă. În urma consultaţiilor medicale copilul este
internat pentru investigaţii şi tratament de specialitate în secţia de Pediatrie cu
diagnosticul de Laringită acută; Pneumonie acută.
EXAMENUL CLINIC GENERAL
Starea generală – influenţată, febră 39,5 °C;
47
Tegumente şi mucoase – tegumente hiperemiate, mucoase umede, faringe
hiperemic;
Sistem ganglionar – superficial, nepalpabil;
Sistem osteo-articular – integru, mobil;
Aparat respirator: torace normal conformat, dispnee inspiratorie,
obstrucţie nazală, tuse productivă, raluri subcrepitante,
murmur vezicular diminuat, fracvenţa respiratorie 48
r/min., respiraţie de tip costal inferior;
Aparat cardio-vascular: şoc apexian în spaţiul 5 intercostal stg. pe linia
medio-cervicală, cord în limite normale, zgomote
cardiace ritmice bine bătute, artere periferice
permeabile, 128 pulsaţii/min.;
Aparat digestiv: abdomen suplu, mobil cu respiraţia, nedureros la palpare,
tranzit intestinal normal;
Ficat, căi biliare, splină: în limite normale, nepalpabile;
Aparat uro-genital: loje renale nedureroase, rinichi nepalpabili, micţiuni
fiziologice, diureză 800 – 1000 ml., frecvenţa
micţiunilor 6 ziua, 1 noaptea;
Sistemul Nervos Central (SNC): orientat temporo-spaţial, nu prezintă
semne de iritaţie meningeană;
ELEMENTE DE IGIENĂ
Înainte de apariţia procesului hiperemic faringian, pacientul avea

urmatoarele:
Obişnuinţe alimentare: Pacientul consuma preparate din carne de vită
sau pasăre, legume proaspete, produse lactate şi ocazional dulciuri conform
vârstei.
Lichide preferate: lapte, ceaiuri, compot, apă plată;
48
Alimente preferate: supe de legume şi carne, iaurt, piure de cartofi,
fructe.
Alimente refuzate: ciorbă, smantână, brânzeturi, mezeluri;
Regim: normosodat;
Cantitatea de lichide consumate: 600 – 1000 ml/zi;
Orarul meselor: 3 mese principale şi două gustări la ora 13ºº şi ora 16ºº;
Masticaţie: prezentă, uşoară cu gura închisă;
Reflex de deglutiţie: prezent;
În prezent, pacientul este inapetent.
SUPRAVEGHEREA DEZVOLTĂRII A COPILULUI

PRESCOLAR ÎN VÂRSTĂ DE5 ANI ŞI 11 LUNI
Dezvoltarea copilului se face într-un ritm rapid:

– mobilitate crescută: urcă şi coboară scările cu usurinţă, aruncă mingea,
aleargă;
– motricitatea fină îi permite să coloreze;
– gândirea egocentrică este înlocuită de gândirea intuitivă;
– ştie care comportament se pedepseşte şi care se recompensează;
– are un vocabular îmbogăţit (1500-2000 de cuvinte), dar poate pronunţa
corect 15-20 de cuvinte;
– numeşte culorile, părţile corpului;
– construieşte fraze lungi, imită;
– se serveşte bine de linguriţă pentru a mânca;
– caută contactele sociale (copii sau persoane străine);
– merge singur la oliţă când are nevoie.
49
ELIMINĂRI
URINĂ
♦ cantitatea: 800-1000 ml/24 h;
♦ frecvenţa: 6-7 micţiuni/24 h;
♦ ritmul: 6 ziua, 1 noaptea;
♦ culoare: galben deschis;
♦ miros: caracteristic;
♦ densitate: 1010.
SCAUN
♦ frecvenţa: zilnic;
♦ orarul: dimineaţa la trezire;
♦ cantitatea: 100-150 g/zi materii fecale;
♦ miros: fecaloid;
♦ consistenţa: păstoasă, omogenă.
Vărsături: nu prezintă;
Expectoraţie: nu prezintă;
Diaforeza: în limite fiziologice;
Obişnuinţe igienice: copilului i se face baie generală zilnic, toaletă parţială
după fiecare micţiune şi scaun;
Obişnuinţe zilnice: merge la plimbare cu mama sa, se uită la programe TV
pentru copii 1-3h/zi, se joacă cu jucării adecvate vârstei sale;
Activităţi de recreere: pacientului îi place să vizioneze programele TV;
Diagnostic medical: Laringită acută; Pneumonie acută.
50
NEVOI PERTURBATE
1. NEVOIA DE A RESPIRA.
2. NEVOIA DE A-ŞI PĂSTRA TEMPERATURA ÎN LIMITELE
NORMALE.
3. NEVOIA DE A BEA ŞI A MÂNCA.
4. NEVOIA DE A DORMI ŞI DE A SE ODIHNI.
5. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE.
6. NEVOIA DE A FI CURAT.
7. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA CUM SĂ-TI PĂSTREZI SĂNĂTATEA.
ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
Probleme actuale: dispnee inspiratorie, tuse productivă, obstrucţie

nazală, disfonie, faringe hiperemic, febră ridicată 39,5 °C, tegumente
hiperemiate, transpiraţii abundente, agitaţie psihomotorie, inapetenţă,
anxietate moderată.
Probleme potenţiale: convulsii febrile, IRA, SDA, şoc septic.
DIAGNOSTICE NURSING LA INTERNARE
1. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE.

Obstrucţia căilor respiratorii, cauzată de inflamaţia laringiană, manifestată
prin dispnee inspiratorie, tuse productivă, obstrucţie nazală.
51
NORMALE.
Hipertermie cauzată de proces inflamator laringian, agitaţie manifestată
prin febră ridicată, tegumente hiperemiate, stare generală alterată.
Dificultate de a se alimenta şi hidrata, cauzată de hiperemia faringiană,
manifestată prin refuzul alimentaţiei şi al lichidelor.
4. NEVOIA DE A DORMI ŞI A SE ODIHNI.
Insomnie cauzată de dispnee, febră ridicată 39,5 °C, tuse productivă
manifestată prin ore insuficiente de somn calitativ şi cantitativ, treziri
frecvente, oboseală, agitaţie psihomotorie.
Vulnerabilitate în faţa infecţiilor cauzată de mediul necunoscut,
hipertermie, edemul laringian, manifestat prin riscul de complicaţii,
risc de infecţii nosocomiale.
Risc de alterare a integrităţii tegumentelor, cauza agitaţiei psihomotorii,
manifestată prin transpiraţii abundente.
7. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA CUM SĂ-ŢI PĂSTREZI
SĂNĂTATEA.
Lipsa de cunoştinţe a familiei în legătură cu boala copilului, cauza
inaccesibilitatea la informaţii, manifestări, cunoştinţe insuficiente asupra
bolii, diagnosticului şi tratamentului medical.
52
53
PLAN DE ÎNGRIJIRE PE PERIOADA 06.02.2016 – 11.02.2016
DIAGNOSTIC DE INTERVENŢIILE ASISTENTEI MEDICALE CU

OBIECTIVE EVALUARE
ÎNGRIJIRE ROL PROPRIU ŞI DELEGAT
1. Obstrucţia căilor Pacientul să prezinte Rolul autonom: 06.02.2016

respiratorii căi respiratorii – asigur condiţiile de microclimat: salon aerisit cu
Ora 06ºº
permeabile şi o bună umiditate între 50-60%, temperatura mediului ambient
Stare generală alterată,
Cauza: respiraţie în 3 zile 20°C, fără curenţi de aer;
dispnee marcată, tuse
OTS. – asigur condiţiile care favorizează respiraţia: aşez
productivă.
Inflamaţia laringiană copilul în poziţie semişezând;
R=48r/min.
– implic mama în acordarea de îngrijiri;
TA=110/60 mm Hg
Manifestări: – evaluez funcţia respiratorie din 15 în 15 minute în
P=128p/min.
prima oră şi notez în foaia de observaţie;
– dispnee inspiratorie; – supraveghez funcţiile vitale şi vegetative şi le notez în
Ora 06:15
– tuse productivă; foaia de temperatură;
Stare generală uşor
– obstrucţie nazală; – administrez lichide cu linguriţa cât mai des, pentru a
ameliorată, dispnee
menţine umedă mucoasa şi pentru a combate iritaţia
marcată, tuse productivă.
respectiv tusea, favorizează eliminarea secreţiilor şi
R=40r/min.
previne uscarea secreţiilor bronşice;
– aplic comprese calde la nivelul laringelui;
Ora 06:30
– pregatesc materiale necesare pentru dezobstruarea
Stare generală
căilor aeriene şi oxigenoterapie: dispozitiv de aspirare,
mănuşi sterile, sondă Nelaton sterilă, soluţie sterilă
moderată, tuse
pentru umezirea sondei, sursă de oxigen, apă sterilă,
productivă.
leucoplast;
R=38r/min.
– pregătesc pacientul din punct de vedere psihic şi fizic;
DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢIILE ASISTENTEI MEDICALE CU EVALUARE
– îi explic mamei ceea ce îi voi face copilului (aspirarea Ora 06:45
secreţiilor, montarea branulei, recoltarea exudatului Dispnee redusă ca
faringian, recoltarea de sânge pentru examene de intensitate, stare generală
laborator) pe înţelesul ei, o liniştesc; ameliorată.
– testez sensibilitatea pacientului la medicamente; R=38r/min.
Rolul delegat: Ora 07ºº

– dezobstruez căile respiratorii prin aspirarea secreţiilor Dispnee redusă în
cu sonda Nelaton; intensitate, stare generală
– administrez cu sonda, oxigen umidificat 2-4 l/min. cu ameliorată.
intermitenţă; R=35r/min.
– recoltez: exudat faringian, sânge pentru examene;
– hematologice: VSH, HT, HB, HLG, L; 07.02.2016
– biochimice: glicemie, uree serică, TGP, TGO,
fibrinogen; Stare generală mult
– examen sumar de urină; ameliorată, tuse rară,
– însoţesc copilul până la sala de radiologie, unde i se va dispnee redusă în
efectua o radiologie pulmonară; intensitate.
– administrez la indicaţia medicului: R=40r/min.
TA=110/60 mm Hg
06.02.2016 P=120p/min.
*H.S.H. (fiolă+solventul 25 mg.) 3 f i.v. la ora 06ºº, apoi
2 f la 6 ore, i.v. (antiinflamator, decongestiv, antialergic)
55
12ºº – 18ºº – 24ºº; 08.02.2016
*MIOFILIN (1 f=2ml=0,048g) 1 f + 2ml SF 0,9% - 1
Stare generală mult
ml+ SF 0,9% la 6 ore, i.v. foarte lent (bronhodilatator)
ameliorată, tuse rară,
06ºº – 12ºº – 18ºº – 24ºº;
dispnee remisă.
*AMPICILINĂ (1 fl=500mg) 1 fl la 6 ore, i.v.
R=35r/min.
(antibiotic) 06ºº – 12ºº – 18ºº – 24ºº;
TA=90/60 mm Hg;
*GENTAMICINĂ (1 f=40mg=1ml) 1 f la 12 ore, i.m.
P=110p/min.
(antibiotic) 06ºº – 18ºº;
*VENTOLIN SPRAY 1 puf la 6 ore în cavitatea bucală,
09.02.2016
(agonist, adrenergic selectiv) 06ºº – 12ºº – 18ºº – 24ºº;
*NEBULIZĂRI cu ADRENALINĂ 1‰ pentru
Stare generală relativ
combaterea fenomenelor inflamatorii după schemă: 1 f
bună, tuse rară.
adrenalină 1‰ + 9ml SF 0,9%, 1 ml + 9ml SF 0,9% în
R=35r/min.
nebulizator, timp de 10-15 minute, la 12 ore; 07ºº – 19ºº;
TA=100/60 mm Hg
*DNF picături nazale – ser efedrinat 2 pic./nară la 8 ore
P=100p/min.
06ºº – 14ºº – 22ºº;
*NEXIUM (1 f=10mg) 5 mg la 12 ore per os diluat în
10.02.2016
100 ml apă plată (antialergic, antiinflamator) 06ºº – 18ºº;
Respiraţie eficientă, căi
respiratorii permeabile.
R=30r/min.
TA=100/60 mm Hg
P=100p/min.
56
*FLIXOTIDE INHALER 50 mg (flacon cu 60 de doze) 11.02.2016
1puf la 12 ore (antiinflamator) 07ºº – 19ºº;
Pacientul prezintă o stare
– urmăresc efectul medicamentelor şi păstrez
generală bună cu
intervenţiile proprii şi delegate.
respiraţie eficintă, (în
limite fiziologice), căi
07.02.2016 – 09.02.2016
respiratorii permeabile.
*H.S.H. (fiolă + solventul 25 mg) 2 f la 6 ore, i.v.,
(antiinflamator, decongestiv, antialergic),
R=30r/min.
06ºº – 12ºº – 18ºº – 24ºº;
*MIOFILIN (1 f=2ml = 0,048) 1 f + 2ml SF 0,9%→1ml
TA=100/60 mm Hg
+ 4ml SF 0,9% la 6 ore, i.v., foarte lent,
(bronhodilatator), 06ºº – 12ºº – 18ºº – 24ºº;
P=100p/min.
(antibiotic), 06ºº – 12ºº – 18ºº – 24ºº;
Obiectiv realizat.
*GENTAMICINĂ (1 f=40mg=1ml), 1 f la 12 ore, i.m.
(antibiotic) 06:00 – 18:00;
*VENTOLIN SPRAY 2 pufuri la 8 ore în cavitatea
bucală, (aganist adrenergic selectiv), 06ºº – 14ºº – 22ºº;
combaterea fenomenelor inflamatorii după schema: 1 f
adrenalină 1‰ + 9ml SF 0,9% → 3,5ml + 8ml SF
0,9% în nebulizator timp de 10-15 minute, la 12 ore;
07ºº – 19ºº;
57
*DNF picături nazale – ser efedrinat 2 pic./nară la 8 ore,
06ºº – 14ºº– 22ºº;
100 ml apă plată (antialergic, antiinflamator), 06ºº– 18ºº;
*FLIXOTIDE INHALER 50 mg (flacon cu 60 de doze)
1 puf la 12 ore (antiinflamator), 07ºº– 19º;
*AERIUS SIROP 2,5 ml la 8 ore per os, (antialergic),
06ºº – 14ºº – 22ºº;
intervenţiile proprii şi delegate;
10.02.2016 – 11.02.2016
*H.S.H.(fiolă + solventul 25 mg) 2 f la 6 ore, i.v.,
(antiinflamator, decongestiv, antialergic),
06ºº – 12ºº – 18ºº – 24ºº;
(antibiotic), 06ºº – 12ºº – 18ºº – 24ºº;
*GENTAMICINĂ (1 f=40mg=1ml), 1 f la 12 ore, i.m.
*VENTOLIN SPRAY 2 pufuri la 8 ore în cavitatea
bucală, (aganist adrenergic selectiv), 06ºº – 14ºº– 22ºº;

58
combaterea fenomenelor inflamatorii după schema: 1 f
adrenalină 1‰ + 9ml SF 0,9% → 3,5ml + 8ml SF
0,9% în nebulizator timp de 10-15 minute, la 12 ore; 07ºº
– 19ºº;
*DNF picături nazale – ser efedrinat 2 pic./nară la 8 ore,
06ºº– 14ºº – 22ºº;
100 ml apă plată (antialergic, antiinflamator), 06ºº – 18ºº;
*FLIXOTIDE INHALER 50 mg (flacon cu 60 de doze)
1 puf la 12 ore (antiinflamator), 07ºº – 19ºº;
*AERIUS SIROP 2,5 ml la 8 ore per os, (antialergic),
06ºº – 14ºº– 22ºº;
*CALCIU GLUCONIC 10% (1 f=10 ml) 5 ml la 12 ore
per os (antialergic, antiinflamator), 06ºº – 18ºº;
– observ efectul medicamentelor;

59
2. Hipertermie Pacientul să-şi Rolul autonom: 06.02.2016
menţină – asigur condiţiile de microclimat: salon aerisit cu
Cauza: Ora 06ºº
temperatura umiditate între 50-60%, temperatura mediului ambiant
Proces inflamator laringian. corpului în limite 20-22 °C;
febră ridicată 39,5°C.
Agitaţie psihomotorie. fiziologice (36°C- – măsor temperatura rectală din 30 în 30 de minute şi
37°C) în 3 zile notez în foaia de temperatură;
Ora 06:30
Manifestări: OTS; – înainte de a măsura temperatura rectal lubrifiez
termometrul;
ameliorată, febră
– febră ridicată 39,5°C; – asigur îmbrăcăminte lejeră;
moderată 38,5°C;
– calculez bilanţul ingestie – excreţie şi servesc pacientul
– stare de agitaţie alterată; cu lichide călduţe 1000-1200 ml;
Ora 07ºº
– administrez lichide călduţe cu linguriţa: ceai de plante,
–pile roşie, hiperemiată; apă plată;
ameliorată, subfebrilitate
– suplimentez aportul de lichide cu 500 ml lichid pentru
37,9°C;
fiecare grad de temperatură peste 37°C;
– aplic comprese reci pe frunte;
Ora 07:30
– menţin igiena tegumentelor;
Stare generală
– schimb ori de câte ori este nevoie, lenjeria de corp şi de
pat;
37,5°C;
– asigur repausul la pat în perioada febrilă;
– măsor pulsul, respiraţia, temperatura, diureza şi le
Ora 08ºº
notez în foaia de temperatură;
Stare generală
ameliorată, temperatura
pregătirea psihică constă în faptul că i voi explica mamei
corporală în limite
ce îi voi face copilului (măsurarea temperaturii rectale)
normale 36,8°C;
pe înţelesul ei, o liniştesc;
60
Rol delegat: 07.02.2016
– administrez la indicaţia medicului:
*NUROFEN SIROP 3,5 ml la 8 ore per os (antitermic),
subfebrilitate.
07ºº – 15ºº – 23ºº;
Dimineaţa
*FENOBARBITAL (1 f=2ml=200mg) 0,5 ml i.m. seara
Ora 07ºº – 37,8 °C.
(sedativ, hipnotic, anticonvulsivant), ora 22ºº;
Seara
– observ efectul medicamentelor asupra organismului;
Ora 19ºº – 38 °C.
Menţin intervenţiile proprii şi delegate în zilele
următoare.
08.02.2016
Stare generală amelio-

rată, subfebrilitate.
Dimineaţa
Ora 07ºº – 37,5 °C.
Seara
Ora 19ºº– 37,8 °C.
09.02.2016
Stare generală bună, sub-

febrilitate.
Dimineaţa
Ora 07ºº – 37,2 °C.
Seara
Ora 19ºº– 37,5 °C.
61
10.02.2016
Stare generală bună,
afebril.
Dimineaţa ora 7ºº – 36,5
°C.
Seara ora 19ºº – 37 °C.
11.02.2016

generală bună cu
temperatura corporală
menţinută în limitele
fiziologice.
Obiectiv realizat.

62
3. Dificultate de a se Pacientul să fie Rolul autonom: 06.02.2016
alimenta şi hidrata. echilibrat hidric şi
– conştietizez mama asupra importanţei respectării Hidratare şi alimentare
nutriţional pe toată
alimentaţiei în menţinerea sănătăţii; prin perfuzie.
Cauza: durata spitalizării în
– aleg alimentele, ţinând cont de gusturile, obiceiurile
4 zile.
alimentare şi nevoile pacientului, dar şi de regimul 07.02.2016
Inflamaţia mucoasei
desodat;
faringiene. OTM
– alimentez pacientul ţinând cont de perioada febrilă, Hidratare şi alimentare
când nu poate consuma alimente; per os şi prin perfuzie.
Manifestări:
– creez o atmosferă plăcută care să îi crească apetitul;
– alimentez pacientul la interval de 4 ore în timpul zilei 08.02.2016 – 10.02.2016
– refuzul alimentaţiei şi al
(07ºº – 11ºº– 15ºº– 19ºº– 23ºº);
lichidelor;
– servesc pacientul cu alimente (conform vârstei) la o Alimentaţie desodată.
temperatură moderată, prezentată cât mai atrăgător (supe Pacientul este echilibrat
de legume, lactate, ceai îndulcit, brânză de vaci hidroelectrolitic.
proaspătă, dulciuri în cantitate moderată);
– evit alimentele şi lichidele reci; 11.02.20165
– servesc pacientul între mese cu lichide calde (ceai
îndulcit, lapte); Pacientul prezintă o stare
– efectuez bilanţul ingestie – excreţie pe 24 h; generală bună, este
– monitorizez greutatea pacientului prin cântărire zilnică; echilibrat hidric şi
– urmăresc orarul şi distribuţia meselor; nutriţional.
– supraveghez pacientul, să consume numai alimente
cuprinse în regim, supraveghez apetitul; Obiectiv realizat.
– calculez numărul de calorii pe kg corp, pentru fiecare
grad de temperatură peste 37°C suplimentez cu 13%, iar
63
pentru agitaţie 20-30%;
– servesc pacientului un regim bogat în vitamine şi
calorii;
– ajut pacientul să-şi spele mâinile înainte de fiecare
masă;
– educ mama în privinţa igienei mâinilor şi consumului
alimentelor şi lichidelor reci;
– educ familia cu privire la alimentele interzise: carne
grasă, afumături, lactate grase, condimente, dulciuri în
exces, conserve, ouă în cantităţi mari;
Rolul delegat:
– administrez la indicaţia medicului: soluţie glucoză 10%
(1 fl=500ml) prin P.E.V. – 500 ml;
– observ efectul medicamentelor asupra organismului.

64
4. Insomnie Pacientul să Rolul autonom: 06.02.2016
beneficieze de somn – apreciez gradul de adaptare la mediul spitalicesc;
Cauza:
fiziologic Asigur confortul pacientului prin: Somn agitat cu treziri
– dispnee inspiratorie; corespunzător – învăţ pacientul, sub forma unor jocuri, tehnici de frecvente.
– febră ridicată; calitativ şi cantitativ relaxare care să le practice înainte de somn (exerciţii Somn medicamentos.
– tuse productivă; în 2 zile. respiratorii timp de 10-15 min. Cu 30 de min. Înainte de
OTS culcare); 07.02.2016
Manifestări: – învăţ mama să efectueze tehnici de relaxare a copilului:
– ore insuficiente de somn masajul spatelui şi al membrelor; Somn liniştit, fără treziri
calitativ şi cantitativ; – servesc pacientul cu ceai de tei, lapte călduţ, înainte de în cursul nopţii.
–treziri frecvente; somn;
– oboseală; – creez condiţii optime pentru odihnă (linişte, obscuritate 08.02.2016 – 10.02.2016
– agitaţie psihomotorie; în cameră, temperatură adecvată);
– aerisesc salonul înainte de culcare; Somn liniştit fiziologic.
– asigur igiena corporală a pacientului şi a patului;
– asigur adoptarea unei poziţii comode în pat; 11.02.2016
– evit discuţiile cu voce tare;
– observ şi notez calitatea somnului, orarul somnului şi Pacientul a beneficiat de
gradul de satisfacere a celorlalte nevoi; somn fiziologic
– observ dacă perioada de somn corespunde vârstei (9 corespunzător cantitativ
ore de somn noaptea şi 1-2 ore ziua); şi calitativ respectiv 9
– diminuez intervenţiile în perioada de somn; ore în timpul nopţii şi
– menţin intervenţiile proprii şi delegate şi în zilele 1-2 ore în timpul zilei.
următoare;
Obiectiv realizat.

65
5. Vulnerabilitatea în faţa Pacientul să Rolul autonom: Pe timpul spitalizării
infecţiilor beneficieze de un – respect cu stricteţe, măsurile de asepsie şi antisepsie, în pacientul nu prezintă
mediu de siguranţă, timpul efectuării manevrelor terapeutice; complicaţii ale bolii.
Cauza: fără accidente şi – asigur condiţii de mediu adecvat, pentru a evita
infecţii pe toată pericolele prin accidente: căderi, lovituri; Temperatura în limite
Mediul necunoscut durata spitalizării. – amplasez copilul într-un pătuţ prevăzut cu laterale; fiziologice.
Hipertermie – copilul va fi însoţit pe toata durata spitalizării de mama
Edemul laringian sa; Debit unitar satisfăcător.
– repartizez copilul într-un salon, în funcţie de afecţiune
Manifestări: şi de receptivitate; Respiraţia a devenit
– aleg proceduri şi investigaţii cu risc minim de eficientă.
Riscul de complicaţii accidente şi infecţii;
Risc de infecţii nosocomiale – respect circuitele şi măsurile de igiena spitalicească: Pacientul nu prezintă
sterilizare, dezinfecţie, curăţenie; modificări tegumentare,
– instruiesc mama şi echipa de îngrijire, să nu lase ale pulsului şi tensiunii
pacientul nesupravegheat, să nu alerge, să nu facă vizite arteriale.
în alte saloane, să evite contactul cu alţi copii bolnavi, să
limiteze accesul aparţinătorilor; Obiectiv realizat.
– educ mama să evite, scoaterea copilului în frig,
umezeală, curent;
– asigur regimul alimentar impus şi am grijă să fie
respectat;
– asigur igiena lenjeriei de pat şi de corp, igiena
corporală;
– asigur toaleta zilnic şi ori de câte ori este nevoie;

66
– instruiesc mama să-şi spele mâinile înainte şi după
orice manevră, să anunţe orice semn sesizat în evoluţia
copilului şi sa respecte cu stricteţe regimul alimentar al
copilului;
– furnizez informaţii clare şi precise asupra îngrijirilor
programate;
Rolul delegat:
– administrez la indicaţia medicului tratamentul
antiinfecţios, antiinflamator;
– observ efectul medicamentelor asupra organismului şi
menţin intervenţiile.
6. Risc de alterare a Pacientul să Rolul autonom:

integrităţii tegumentelor prezinte – planific un program de igienă; Pe timpul spitalizării,
tegumentele şi – asigur igiena corporală a pacientului; pacientul a fost îmbăiat
Cauza: mucoasele curate şi – asigur igiena patului; zilnic şi s-a efectuat
integre pe toată – evaluez aspectul tegumentelor din regiunile predispuse toaleta locală ori de câte
Agitaţie psihomotorie durata spitalizării. la modificări; ori a fost nevoie.
– cer ajutor mamei în acordarea de îngrijiri;
– efectuez baia generală zilnic, şi pe regiuni ori de câte Pacientul nu prezintă
Manifestări: ori este nevoie; modificări tegumentare.
– pregătesc materialele pentru baie: cadă, apa la o
– transpiraţii abundente temperatură de 37-38°C, săpun, şampon;
– asigur temperatura camerei 20-22°C;

67
– instruiesc mama să pregătească din timp
îmbrăcămintea, cu care o să se îmbrace copilul după
baie;
– efectuez baia generală; Obiectiv realizat.
– explic mamei importanţa menţinerii tegumentelor şi
mucoaselor curate, pentru a preveni alte îmbolnăviri;
– menţin o igienă riguroasă retroauricular, a plicilor şi a
spaţiilor interdigitale;
– aplic o cremă emolientă pe întreg corpul, printr-un
masaj uşor de relaxare;
– corectez prin dialog şi prin demonstraţie practica,
modalităţile de îngrijire a tegumentelor care se referă la:
mâini curate, spălate ale mamei; pregătirea materialelor
pentru baie; tehnica propriu-zisă a băii urmată de
ştergerea, tamponarea pielii, acordând o atenţie deosebită
la plicile şi cutele pielii; protejarea zonelor predispuse la
leziuni cu creme emoliente; îmbrăcarea corespunzător
vârstei;
– învăţ mama să usuce tegumentele spălate ale copilului
prin tamponare, nu prin frecare pentru a nu produce
leziuni;
– mă asigur, ca pacientul să nu devină sursă de infecţie
nosocomială.

68
7. Lipsă de cunoştinţe ale Mama să acumuleze Rolul autonom: Mama a fost receptivă la
familiei în legătură cu boala cunoştinţe, – explorez nivelul de cunoştinţe al mamei cu privire la informaţiile furnizate, a
copilului deprinderi şi boală, modul de manifestare, măsurile preventive – înţeles informaţiile
obiceiuri noi. curative, regimul alimentar, tratamentul, modul de transmise şi a promis că
Cauza: participare la intervenţii şi la procesul de recuperare; respectă instrucţiunile
– conştientizez mama privind starea de sănătate a primare.
Inaccesibilitatea la informaţii copilului;
– stimulez dorinţa de cunoaştere a mamei şi a familiei;
Manifestări: – motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe; Obiectiv realizat.
– folosesc metode de învăţământ cunoscute: expunere,
– cunoştinţe insuficiente conversaţie, demonstraţie;
asupra bolii, diagnosticului şi – verific dacă mama a înţeles corect mesajul şi corectez
tratamentului medical; deprinderile dăunătoare vieţii;
– informez mama asupra deprinderilor dăunătoare
sănătăţii copilului: fumatul în camera copilului,
alimentaţia necorespunzătoare;
– îi explic, că este interzis consumul de alimente iritante
şi băuturi reci;
– încurajez şi antrenez mama în acordarea îngrijirilor;
– instruiesc mama să nu lase copilul să plângă, să ţipe, să
nu introducă în gură obiecte contaminate;
– explic mamei importaţa controlului periodic al stării de
sănătate al copilului la medicul de familie;
– învăţ mama şi o informez asupra semnelor în bolile
respiratorii, a bolilor transmisibile, modaliatea de izolare
la domiciliu;
69
– învăţ mama cum să-i efectueze împachetări în caz de
febră;
– ajut şi încurajez mama în însuşirea noilor deprinderi
benefice pentru copil.
TABEL CU MEDICAMENTE PENTRU PERIOADA 06.02.2016 – 11.02.2016
70
Data Denumire Mod de Cale Doza unică Doza Acţiune Reacţii adverse
medicament prezenta- de totală
re admini
-strare
06.02.2016 H.S.H. 1 f = 5 ml i.v. 3f 3f antiinflamator, ulceraţii ale
= 25 mg decongestiv, intestinului subţire,
06ºº
antialergic pancreatită acută
11.02.2016 = 25 mg decongestiv, intestinului subţire,
12ºº – 18ºº – 24ºº
06.02.2016 AMPICILINĂ 1 fl = 500 i.v. 1 fl 4 fl antibiotic prurit, erupţii
11.02.2016 mg 06ºº – 12ºº – 18ºº – cutanate, şoc
24ºº anafilactic
06.02.2016 GENTAMICINĂ 1 f = 40 i.m. 1f 2f antibiotic lezarea nervului
11.02.2016 mg = 1 ml acustic, surditate,
06ºº – 18ºº
cefalee, parestezii
06.02.2016 VENTOLIN spray per os 1 puf 4 antagonist angioedem, urticarie,
pufuri adrenergic bronhospasm,
06ºº– 12ºº – 18ºº –
selectiv hipotensiune
24ºº
07.02.2016 VENTOLIN spray per os 2 puf 6 antagonist angioedem, urticarie,
11.02.2016 pufuri adrenergic bronhospasm,
06ºº – 14ºº– 22ºº
selectiv hipotensiune
06.02.2016 MIOFILIN 1 f = 2 ml i.v.
1 f + 2 ml SF 0,9% - 2f bronhodilatator vărsături,
11.02.2016 1 ml = 4 ml SF 0,9% hematemeză, poliurie
= 0,048
06ºº – 12ºº – 18ºº
71
06.02.2016 SER EFEDRINAT picături nazal 2 picături 6 decongestionat senzaţie de uscăciune
11.03.2016 06ºº – 14ºº– 22ºº picături nazal nazală, iritaţie locală
06.02.2016 1 f = 1 ml nebuli- 1 f adrenalină 1‰ + 9 2
ADRENALINĂ = 1 mg zare ml SF 0,9% → 1 ml + nebuliză- antialergic, cefalee, ameţeli,
1‰ 9 ml SF 0,9% ri bronhodilatator parestezii
07ºº – 19ºº
06.02.2016 ADRENALINĂ 1 f = 1 ml nebuli- 1 f adrenalină 1‰ + 9 2
11.02.2016 1‰ = 1 mg zare ml SF 0,9% → 3,5 ml antialergic, cefalee, ameţeli,
nebuliză-
+ 8 ml SF 0,9% bronhodilatator parestezii
ri
07ºº – 19ºº
plicuri ce cefaleee, diaree,
06.02.2016 conţin 5 mg flatulenţă, greţuri,
NEXIUM per os 10 mg antialergic,
11.02.2016 granule 06ºº – 18ºº vărsături, dermatită,
antiinflamator
gastro- prurit, urticarie
rezistente
1 puf raguşeală, edeme la
06.02.2016 FLIXOTIDE spray 2 nivelul feţei,
per os 07ºº – 19ºº antiinflamator
11.02.2016 pufuri pleoapelor, limbii,
gâtului, urticarie
07.02.2016 AERIUS sirop per os 2,5 ml cefalee, ameţeli,
11.02.2016 06ºº – 14ºº– 22ºº 7,5 ml antialergic diaree, urticarie,
edeme
10.02.2016 CALCIU spray per os 5 ml antialergic, greaţă, vărsături,
11.02.2016 GLUCONIC 10% 10 ml antiinflamator sudoraţie
06ºº – 18ºº
72
06.02.2016 NUROFEN sirop per os 3,5 ml 10,5 ml
09.02.2016 07ºº – 15ºº– 23ºº diaree, greaţă,
antitermic
vărsături
06.02.2016 FENOBARBITAL 1 f = 2ml i.m. 0,5 ml 0,5 ml sedativ, erupţii alergice de
= 200 22ºº hipnotic, tip urticarian
mg anticonvulsivan
t
06.02.2016 1 flacon 1 fl de la 10:30 până hidratare, diureză osmotică,
07.02.2016 SOLUŢIE DE = 500 ml P.E.V. la 21ºº 1 fl remineralizare paravenos –
GLUCOZĂ iritaţie, necroză
73
TABEL CU ANALIZE DE LABORATOR
Data Analiza Mod de recoltare Valori găsite Valori normale
06.02.2016 Hemoglobina Se va recolta prin puncţie venoasă. Pentru aceasta se 11,9 g% 16 g%
recoltează 2 ml de sânge pe cristale de EDTA "a jeune",
vacutainer mov.
06.02.2016 Hematocrit Se va recolta prin puncţie venoasă. Pentru aceasta se 34,7 g% 41 g%
vacutainer mov.
06.02.2016 Leucocite Se va recolta prin puncţie venoasă. Pentru aceasta se 7900 mm3 4200 – 8000
recoltează 2 ml de sânge pe cristale de EDTA "a jeune", mm3
vacutainer mov.
06.02.2016 V.S.H. Se va recolta prin puncţie venoasă, "a jeune", fără stază.
Pentru aceasta se aspiră în prealabil în seringă 0,4 ml citrat
8 mm/2h 5 – 13 mm/2h
de sodiu 3,8% şi se recoltează 1,6 ml sânge – vacutainer
negru.
06.02.2016 Uree sanguină Se va recolta prin puncţie venoasă "a jeune". Pentru aceasta 0,27 mg% 0,20 – 0,40 mg%
se recoltează 5 ml sânge, vacutainer roşu.
06.02.2016 TGP Se va recolta prin puncţie venoasă "a jeune". Pentru aceasta 14 ui 2 - 16 ui
06.02.2016 TGO Se va recolta prin puncţie venoasă "a jeune". Pentru aceasta 17 ui 2 - 20 ui
06.02.2016 Glicemie Se va recolta prin puncţie venoasă "a jeune". Pentru acesta 98 mg% 80 – 120 mg%
se recoltează 2 ml sânge pe 4 mg florură de sodiu,
vacutainer roşu.
06.02.2016 Exudat Se recoltează înaintea administrării antibioticelor, cu un Flora Steril
faringian tampon faringian steril într-o eprubetă sterilă în condiţii de microbiană
perfectă asepsie. absentă
74
06.02.2016 Examen sumar de urină
Test Rezultat Valori normale
Ph 6.0 5.0 – 8.0
Nitriţi Absent Absent
Glucoză în urină Absent Absent
Acid ascorbic Absent Absent
Densitate 1010 1005 - 1030
Eritrocite Absent Absent
Proteine Absent Absent
Bilirubină Absent Absent
Urobilinogen Normal Normal
Corpi cetonici Absent Absent
Leucocite Absent Absent
Intervenţii constante Evaluare
75
♦ Asigur un microclimat corespunzător: temperatura, luminozitate, umiditate;
♦ Aşez bolnavul într-o poziţie cât mai comodă în pat şi înlătur toţi excitanţii auditivi, vizuali şi
olfactivi cu efecte negative asupra sistemului nervos;
♦ Asigur un microclimat favorabil prin aerisirea salonului şi schimbarea lenjeriei de pat;
♦ Asigur un mediu securitar (plasez patul la distanţă de sursa de căldură; patul să fie prevăzut cu
bare laterale, îndepărtez obiectele tăioase);
♦ Asigur îngrijirile igienice şi supraveghez pacientul; Intervenţiile propuse au fost
♦ Abordez pacientul cu calm, blândeţe, răbdare; realizate, fiind satisfăcute nevoile
♦ Recoltez sânge, urină, pentru examene de laborator; fundamentale ale pacientului.
♦ Măsor şi notez funcţiile vitale şi vegetative;
♦ Observ tegumentele şi mucoasele;
♦ Comunic cu pacientul, ajutându-l să se acomodeze la mediul spitalicesc.
♦ Apreciez comportamentul pacientului;
♦ Pregătesc pacientul psihic şi fizic în vederea efectuării examenelor;
♦ Am administrat delegat medicaţia prescrisă de medic respectând doza, calea şi ritmul de
administrare;
♦ Particip la vizita medicală a copilului;
♦ Am ajutat pacientul să-şi învingă teama, să nu mai fie anxios şi neliniştit, să respecte regimul
alimentar;
♦ Asigur un regim de viaţă echilibrat, cu respectarea orelor de somn şi odihnă precum şi
respectarea regimului alimentar;
♦ Aplic măsuri de prevenire a infecţiilor nosocomiale: curăţenie, dezinfecţie, sterilizare, izolare,
purtarea echipamentului de protecţie, respect circuitele funcţionale;
♦ Educ mama pacientului privind îngrijirile ulterioare la domiciliu.
76
EVALUAREA FINALĂ
De comun acord cu familia pacientului, medicul a hotărât externarea

acestuia pe data de 11.02.2016.
Starea pacientului la exernare, ameliorată clinic.
BILANŢ DE AUTONOMIE
Pacientul, Manea.Costel în vârstă de 5 ani şi 11 luni, cu domiciliul în
Buzău, loc. Cilibia, se prezintă împreună cu mama sa pe data de 06.02.2016 la
camera de gardă a Spitalului Judeţean Buzău, cu următoarele simptome:
− dispnee inspiratorie;
− tuse productivă;
− disfonie;
− febră 39,5°C;
− insomnie;
− inapetenţă;
− diaforeză;
− faringe hiperemic;
− obstrucţie nazală;
− anxietate moderată;
− agitaţie psihomotorie.
INTERVENŢII
● Pregătesc pacientul pentru efectuarea de examene clinice şi paraclinice:
♦ examene hematologice: − HB - 11,9g%;
− HT - 34,7%;
− L - 7900mm3;
−VSH - 8mm/2h;
77
♦ examene biochimice: − Uree sanguină: 0,27mg%;
− TGP - 14ui;
− TGO - 17ui;
− Glicemie - 98mg%;
♦ exudat faringian − flora microbiană absentă;
♦ examen sumar de urină − în limite fiziologice.
● Administrez tratamentul medicamentos la indicaţia medicului:

− Ampicilina - 500mg - 1 f la 6 ore;
− Gentamicina - 40mg la 12 ore;
− HSH 3 f doza iniţială, apoi 2 f la 6 ore;
− Fenobarbital 0,5ml seara în prima zi pentru prevenirea convulsiilor şi
asigurarea unui somn liniştit;
− Panadol sirop - 3,5ml la 8 ore;
− Gluconat de calciu per os 5ml la 12 ore;
− Nebulizări cu Adrenalină 1‰;
− Hidratare parenterală cu soluţie de glucoză 10%.
● Explic mamei pacientului, normele igienico-dietetice pe care aceasta

trebuie să le recunoască şi să le respecte.
√ In urma inervenţiilor, pacientul are o evoluţie bună şi se externează cu
o stare ameliorată.
MAMEI SE RECOMANDĂ URMĂTORUL PLAN DE ÎNGRIJIRE:
√ Să respecte indicaţiile şi continuarea tratamentului conform prescripţiei

medicale:
♦ AXETINE (1f=750mg) 500mg la 8 ore, i.v. (antibiotic) 06°°-14°°-22°° (6
zile);
78
♦ DEXAMETAZONĂ (1f=2ml) 1ml/zi seara, i.m. (antiinflamatic) (2 zile);
♦ RHINATHIOL sirop 5ml la 12 ore, per os (antitusiv, mucolitic) 06°°-18°°
(10 zile);
♦ SALBUTAMOL sirop 2ml la 8 ore, per os (bronhodilatator) 06°°-14°°-
22°°(10 zile);
♦ AERIUS sirop 2,5ml la 12ore (antialergic) 07°°-19°° (10 zile);
♦ CALCIU GLUCONIC 10% (1f=10ml) 5ml/zi per os (antialergic,
antiinflamator) (6 zile);
♦ VIBROCIL picături 1 pic/nară la 12 ore (decongestionant nazal) 06°°-18°°
(6 zile).
√ Să evite complicaţiile şi factorii de risc.
√ Să beneficieze de educaţie sanitară adecvată:
− să adopte o îmbrăcăminte adecvată sezonului;
− să evite frigul, curenţii de aer reci;
− să evite contactul cu persoanele bolnave;
− să evite consumul de lichide reci şi substanţe iritante;
− să se prezinte la medicul de familie pentru control periodic;
− să se prezinte cu copilul la control medical după 6 zile.
● Sfatuiesc mama, să supravegheze formarea unor deprinderi ce se învaţă

în această perioadă şi să le perfecţioneze:
− mersul singur;
− aruncarea mingii;
− desenatul şi scrisul cu creionul;
− alergatul, săritul;
− controlul voluntar al intestinului şi vezicii urinare;
− dezvoltarea comportamentului personal-social.
79
● Educ mama să respecte un program, un regim de viaţă individualizat în
familie, ţinând cont de:
− vârstă;
− starea generală de sănătate;
− gradul de dezvoltate fizică şi psihică;
− îngrijiri igienice zilnice;
− regim alimentar corespunzător vârstei (calitativ şi cantitativ);
− orarul meselor, diversificarea alimentaţiei;
− evitarea excesului de dulciuri.
80
CAZUL II
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Surse de informare:
– Pacient;
– Familie;
– F.O.;
– Echipa de îngrijire;
CULEGEREA DATELOR
Date relativ stabile:
Nume Voicu
Prenume Cistian
Sex masculin
Vârsta 5 ani şi 7 luni
Origine română
Religie ortodoxă
Alergii nu prezintă alergii medicamentoase sau alimentare;
– limba normal colorată, fără depozit;
– la examenul cavităţii bucale şi a faringelui,
copilul resimte o durere intensă a mucoasei
faringiene şi laringiene;
Acuitate vizuală: ochi emetropi în limite fiziologice;
82
Acuitate auditivă: fără semnificaţie patologică;
Mobilitate articulară: articulaţii mobile, nu prezintă modificări de
Grupa sanguină: 0I; Rh+;
Date antropometrice: G = 10 kg, H = 82 cm;
Date variabile:
Domiciliul: Buzău, str. Crişan, nr. 18;
Condiţii de locuit: locuieşte cu părinţii şi sora într-o casă din
cărămidă, compusă din două camere, salubră,
încălzită cu gaz, racordată la canalizare, grup
sanitar, iluminată electric;
comunicare eficientă;
ANAMNEZA
AHC – mama neagă bolile infecto-contagioase;

APC – nu a suferit intervenţii chirurgicale;
APF – al 2-lea copil, sarcină fiziologică, născut la termen, prezentaţie
craniană, greutatea 2400 g, înălţime la naştere 50 cm, icter
fiziologic 3 zile, alimentat natural până la vârsta de 8 luni, i-a fost
făcută profilaxia rahitismului, a fost imunizat conform schemei de
vaccinare în vigoare;
APP – la vârsta de 1 an a mai fost internat în secţia de Pediatrie cu
Diagnosticul I.A.C.R.S.
83
Motivele internării: tuse lătrătoare, disfonie, febră 39 ºC, insomnie,
inapetenţă, diaforeză, dispnee inspiratorie, faringe
hiperemic, obstrucţie nazală, rinoree, anxietate
moderată, agitaţie psihomotorie;
Istoricul bolii: Debutul – în urmă cu o zi, copilul prezintă tuse lătrătoare,
febră 39 ºC, dispnee, agitaţie psihomotorie. Mama i-a administrat Augumentin şi
antitermice (Panadol, Nurofen), simptomatologia a persistat, motiv pentru care
se prezintă la Spitalul Judeţean Buzău la camera de gardă. În urma consultaţiilor
medicale, copilul este internat pentru investigaţii şi tratament de specialitate în
secţia de Pediatrie cu diagnosticul de LARINGITĂ ACUTĂ, I.R.A. medie.
EXAMENUL CLINIC GENERAL
Stare generală – influenţată, febră 39 ºC;

Tegumente şi mucoase – tegumente palide, mucoase umede, faringe
hiperemic;
Sistem ganglionar – superficial, nepalpabil;
Sistem osteo-articular – integru, mobil;
Ţesut conjunctiv – normal reprezentat;
Aparat respirator: ♦ torace normal conformat;
♦ dispnee inspiratorie;
♦ tuse lătrătoare;
♦ rinoree;
♦ obstrucţie nazală;
♦ disfonie;
♦ cornaj;
♦ murmur vezicular diminuat;
♦ frecvenţa respiratorie 40r/min.;
♦ respiraţie de tip costal inferior;
84
Aparat cardio-vascular: ♦ şoc apexian în spaţiul 5 intercostal stg. pe
linia medio-claviculară;
♦ cord în limite normale;
♦ zgomote cardiace ritmice bine bătute;
♦ artere periferice permeabile;
♦ P = 110p/min.;
Aparat digestiv:
♦ abdomen suplu, mobil cu respiraţia,
nedureros la palpare;
♦ tranzit intestinal normal;
Aparat uro-genital: ♦ loje renale nedureroase;
♦ rinichi nepalpabili;
♦ micţiuni fiziologice;
♦ diureza ~ 1000 ml;
♦ frecvenţa micţiunilor 5 ziua, 2 noaptea;
SNC: orientat temporo-spaţial, nu prezintă semne de iritaţie meningeană.
ELEMENTE DE IGIENĂ
Înainte de apariţia procesului hiperemic faringian, pacientul avea

următoarele:
Obişnuinţe alimentare: Pacientul consumă preparate din carne de vită
sau pasăre, legume, produse lactate şi ocazional dulciuri.
Lichide preferate: supe de legume şi carne, iaurt, piure de cartofi;
Alimente refuzate: ouăle, mezeluri;
Regim: normosodat;
Orarul meselor: 3 mese principale şi 2 gustări la ora 13ºº şi ora 16ºº;
Masticaţie: prezentă, uşoară cu gura închisă;
85
Reflex de deglutiţie – prezent;
În prezent pacientul este inapetent.
Supravegherea dezvoltării psiho-motorie a copilului

prescolar, în vârstă de 5 ani şi 7 luni
Dezvoltarea copilului se face într-un ritm rapid:

– mobilitate crescută: urcă şi coboară scările cu uşurinţă, aruncă mingea,
aleargă;
– motrocitatea fină îi permite să coloreze;
– gândirea egocentrică este înlocuită de gândirea intuitivă;
– ştie care comportament se pedepseşte şi care se recompensează;
– are un vocabular îmbogăţit (1500-2000 de cuvinte), dar poate pronunţa
corect 15-20 de cuvinte;
– numeşte culorile, părţile corpului;
– construieşte fraze lungi, imită;
– se serveşte bine de linguriţă pentru a mânca;
– caută contactele sociale (copii sau persoane străine);
– merge singur la oliţă când are nevoie.
ELIMINĂRI
URINĂ
♦ cantitatea: 1000 ml/24 h;
86
SCAUN
Obişnuinţe igienice: copilului i se face baie generală la 2 zile, toaletă
parţială după fiecare micţiune şi scaun;
pentru copii 1-3h/zi, se joacă cu jucării adecvate vârstei sale;
Activităţi de recreere: Pacientului îi place să se joace cu maşinuţe şi
cuburi;
Diagnostic medical: Laringită acută; I.R.A. medie.
NEVOI PERTURBATE
NORMALE.
87
Probleme actuale: febră ridicată 39 ºC, tuse lătrătore, disfonie,

dispnee inspiratorie, diaforeză, insomnie, faringe hiperemic, rinoree,
obstrucţie nazală, inapetenţă, anxietate moderată, agitaţie psihomotorie.
Probleme potenţiale: risc de complicaţii: deshidratare, convulsii
febrile, accentuarea edemului laringian – asfixie, stop respirator.

Obstrucţia căilor respiratorii, cauzată de edemul laringian, manifestată
prin: dispnee inspiratorie, tuse lătrătoare, obstrucţie nazală.
NORMALE.
Hipertermia cauzată de proces inflamator laringian, agitaţie pshihomotorie
manifestată prin febră ridicată 39 ºC, diaforeză, piele roşie hiperemiată.
Dificultate de a se alimenta şi hidrata, cauzată de inflamaţia mucoasei
faringiene, manifestată prin refuzul alimentaţiei.
Insomnie cauzată de dispnee, febră ridicată 39 °C, tuse lătrătoare
Vulnerabilitate în faţa infecţiilor cauzată de febră ridicată,
edemul laringian, spitalizare manifestată prin riscul de complicaţii,
risc de infecţii nosocomiale.
88
SĂNĂTATEA.
89

OBIECTIVE EVALUARE
1. Obstrucţia căilor Pacientul să prezinte Rolul autonom: 26.02.2016

Ora 10:30
Cauza: respiraţie în 3 zile 20°C, fără curenţi de aer;
lătrătoare.
Edemul laringian copilul în poziţie semişezând;
R=40r/min.
TA=110/60 mm Hg
Manifestări: – evaluez funcţia respiratorie din 15 în 15 minute în
P=120p/min.
prima oră şi notez în foaia de observaţie;
Ora 10:45
– tuse lătrătoare; foaia de temperatură;
– rinoree; – administrez lichide cu linguriţa cât mai des, pentru a
– obstrucţie nazală; menţine umedă mucoasa şi pentru a combate iritaţia
marcată, tuse lătrătoare.
R=40r/min.
Ora 11ºº
Stare generală
căilor aeriene şi oxigenoterapie: dispozitiv de aspirare,
mănuşi sterile, sondă Nelaton sterilă, soluţie sterilă
redusă în intensitate, tuse
pentru umezirea sondei, sursă de oxigen, apă sterilă,
lătrătoare.
leucoplast;
R=38r/min.
– îi explic mamei ceea ce îi voi face copilului (aspirarea Ora 11:15
secreţiilor, montarea branulei, recoltarea exudatului Stare generală uşor
faringian, recoltarea de sânge pentru examene de ameliorată, dispnee
laborator) pe înţelesul ei, o liniştesc; redusă în intensitate, tuse
– testez sensibilitatea pacientului la medicamente; rară.
R=38r/min.
Rolul delegat: TA=110/60 mm Hg
– dezobstruez căile respiratorii prin aspirarea secreţiilor P=110p/min.
cu sonda Nelaton;
– administrez cu sonda, oxigen umidificat 2-4 l/min. cu Ora 11:30
intermitenţă; Stare generală
– recoltez: exudat faringian, sânge pentru examene; ameliorată, dispnee
– hematologice: VSH, HT, HB, HLG, L; moderată.
– biochimice: glicemie, uree serică, TGP, TGO, R=35r/min.
fibrinogen; TA=110/60 mm Hg
– examen sumar de urină; P=110p/min.
– administrez la indicaţia medicului:
Ora 19ºº
26.02.2016 Dispnee remisă.
*H.S.H. (fiolă+solventul 25 mg.) doza iniţială 2 f i.v. la R=30r/min.
ora 10:30 cu repetarea dozei la 30 de minute (11ºº – TA=90/60 mm Hg
11:30 – 12ºº) apoi 1 f la 6 ore i.v. (antiinflamator, P=110p/min.
decongestiv, antialergic) 18ºº – 24ºº;
91
*AMPICILINĂ (1 fl=500mg) 1 fl la 12 ore, i.v. 27.02.2016
(antibiotic) 12ºº – 24ºº; Stare generală mult
*GENTAMICINĂ (1 f=40mg=1ml) 30 mg la 12 ore, ameliorată, tuse rară.
i.m. (antibiotic) 06ºº – 18ºº; R=36r/min.
*NEBULIZĂRI cu ADRENALINĂ 1‰ pentru TA=90/70 mm Hg
combaterea fenomenelor inflamatorii după schemă: 1 f P=100p/min.
adrenalină 1‰ + 9ml SF 0,9% → 1 ml + 9ml SF 0,9% în
nebulizator, timp de 10-15 minute, la 12 ore; 07ºº – 19ºº; 28.02.2016
*CALCIU GLUCONIC 10% (1f=10ml) 5ml la 12 ore Stare generală relative
per os (antialergic, antiinflamator) 06ºº – 18ºº; bună, respiraţie eficientă.
– urmăresc efectul medicamentelor şi păstrez R=30r/min.
intervenţiile proprii şi delegate. TA=90/60 mm Hg
P=90p/min.
27.02.2016
*H.S.H. (fiola = solventul 25 mg) 1 f la 6 ore i.v. 29.02.2016
(antiinflamator, decongestiv, antialergic) Pacientul prezintă o stare
06ºº – 12ºº – 18ºº – 24ºº; generală bună cu
*AMPICILINĂ (1 fl=500mg) 1 fl la 12 ore, i.v. respiraţie eficientă (în
(antibiotic) 12ºº – 24ºº; limite fiziologice), căi
*AMPICILINĂ (1 fl=250mg) 1 fl la 12 ore, i.v. respiratorii permeabile.
(antibiotic) 06ºº – 18ºº; R=30r/min.
*GENTAMICINĂ (1 f=40mg=1ml) 30 mg la 12 ore, TA=90/60 mm Hg
i.m. (antibiotic) 06ºº– 18ºº; P=100p/min.
Obiectiv realizat.
92
combaterea fenomenelor inflamatorii(congestive şi
edematoase) după schemă: 1 f adrenalină 1‰ + 9ml SF
0,9% → 1 ml + 9ml SF 0,9% în nebulizator, timp de 10-
15 minute, la 12 ore; 07ºº – 19ºº;
*CALCIU GLUCONIC 10% (1f=10ml) 5ml la 12 ore
per os (antialergic, antiinflamator) 06ºº – 18ºº;
28.02.2016 – 29.02.2016
*GENTAMICINĂ (1 f=40mg=1ml) 30 mg la 12 ore,
i.m. (antibiotic) 06ºº– 18ºº;
per os (antialergic, antiinflamator) 06ºº – 18ºº;
93
2. Hipertermie Pacientul să-şi Rolul autonom: 26.02.2016
Cauza: Ora 10:30
Proces inflamator laringian. corpului în limite 20-22 °C;
febră ridicată 39°C.
Agitaţie psihomotorie. fiziologice (36°C- – măsor temperatura rectală din 30 în 30 de minute şi
37°C) în 3 zile notez în foaia de temperatură;
Ora 11ºº
Manifestări: OTS. – înainte de a măsura temperatura rectal lubrifiez
termometrul cu ulei de vaselină;
febră moderată 38,5°C;
– febră ridicată 39°C; – asigur îmbrăcăminte lejeră;
–diaforeză; – calculez bilanţul ingestie – excreţie şi servesc pacientul
Ora 11:30
–pile roşie, hiperemiată; cu lichide călduţe 1000-1200 ml;
– administrez lichide călduţe cu linguriţa: ceai de plante,
apă plată;
37,5°C, temperatura
scade sub efectul
antitermicelor;
Ora 12ºº
Stare generală
pat;
normale 36,8 ºC, febra se
remite sub efectul
antitermicelor;
pregătirea psihică constă în faptul că i voi explica mamei
ce îi voi face copilului (măsurarea temperaturii rectale)
pe înţelesul ei, o liniştesc;
94
Rolul delegat: 27.02.2016
– administrez la indicaţia medicului: Stare generală bună,
*NUROFEN SIROP 3,5 ml la 8 ore per os (antitermic) subfebrilitate.
07ºº – 15ºº– 23ºº; Dimineaţa
*FENOBARBITAL (1 f=2ml=200mg) 0,5ml i.m. seara ora 07ºº – 37 ºC
(sedativ, hipnotic, anticonvulsivant) 22ºº; Seara
Observ efectul medicamentelor asupra organismului. ora 19ºº – 37,5 ºC
Menţin intervenţiile proprii şi delegate şi în zilele
următoare. 28.02.2016
afebril.
Dimineaţa
ora 07ºº – 36,5 ºC
Seara
ora 19ºº– 37 ºC
29.02.2016
generală bună cu
menţinută în limite
fiziologice.
Obiectiv realizat.
95
3. Dificultate de a se Pacientul să fie Rolul autonom: 26.02.2016
alimenta şi hidrata. echilibrat hidric şi
– conştietizez mama asupra importanţei respectării Hidratare şi alimentare
alimentaţiei în menţinerea sănătăţii; prin perfuzie.
Cauza: durata spitalizării.
– aleg alimentele, ţinând cont de gusturile, obiceiurile
În 4 zile OTM.
alimentare şi nevoile pacientului; 27.02.2016 – 28.02.2016
Inflamaţia mucoasei
– alimentez pacientul ţinând cont de perioada febrilă,
faringiene.
când nu poate consuma alimente; Alimentaţie desodată.
– creez o atmosferă plăcută care să îi crească apetitul; Pacientul este echilibrat
Manifestări:
– alimentez pacientul la interval de 4 ore în timpul zilei hidroelectrolitic.
(07ºº – 11ºº– 15ºº– 19ºº– 23ºº); Inapetenţă remisă.
– dificultate la înghiţire;
– servesc pacientul cu alimente (conform vârstei) la o
– refuzul alimentaţiei;
temperatură moderată, prezentată cât mai atrăgător (supe 29.02.2016
de legume, lactate, ceai îndulcit, brânză de vaci
proaspătă, dulciuri în cantitate moderată); Pacientul prezintă o stare
– evit alimentele şi lichidele reci; generală bună, este
– servesc pacientul între mese cu lichide calde (ceai echilibrat hidric şi
îndulcit, lapte); nutriţional.
– efectuez bilanţul ingestie – excreţie pe 24 h;
– monitorizez greutatea pacientului prin cântărire zilnică; Obiectiv realizat.
– urmăresc orarul şi distribuţia meselor;
– supraveghez pacientul, să consume numai alimente
cuprinse în regim, supraveghez apetitul;
96
– servesc pacientului un regim bogat în vitamine şi
calorii;
– ajut pacientul să-şi spele mâinile înainte de fiecare
masă;
– educ mama în privinţa igienei mâinilor şi consumului
Rolul delegat:
(1 fl=500ml) prin P.E.V. – 500 ml;
– observ efectul medicamentelor asupra organismului.
97
4. Insomnie Pacientul să Rolul autonom: 26.02.2016
Cauza:
fiziologic Asigur confortul pacientului prin: Somn agitat cu treziri
– dispnee inspiratorie; corespunzător – învăţ pacientul sub forma unor jocuri, tehnici de frecvente.
– febră ridicată; calitativ şi cantitativ relaxare care să le practice înainte de somn (exerciţii Somn medicamentos.
– tuse lătrătoare; în 2 zile OTS. respiratorii timp de 10-15 min. Cu 30 de min. Înainte de
culcare); 27.02.2016
Manifestări: – învăţ mama să efectueze tehnici de relaxare a copilului:
– ore insuficiente de somn masajul spatelui şi al membrelor; Somn liniştit, fără treziri
calitativ şi cantitativ; – servesc pacientul cu ceai de tei, lapte călduţ, înainte de în cursul nopţii.
–treziri frecvente; somn;
– oboseală; – creez condiţii optime pentru odihnă (linişte, obscuritate 28.02.2016
– agitaţie psihomotorie; în cameră, temperatură adecvată în salon);
– aerisesc salonul înainte de culcare; Somn liniştit fiziologic.
– asigur igiena corporală a pacientului şi a patului;
– asigur adoptarea unei poziţii comode în pat; 29.02.2016
– observ şi notez calitatea somnului, orarul somnului şi Pacientul a beneficiat de
gradul de satisfacere a celorlalte nevoi; somn fiziologic
– observ dacă perioada de somn corespunde vârstei (9 corespunzător cantitativ
ore de somn noaptea şi 1-2 ore ziua); şi calitativ respectiv 9
– diminuez intervenţiile în perioada de somn; ore în timpul nopţii şi
– menţin intervenţiile proprii şi delegate şi în zilele 1-2 ore în timpul zilei.
următoare;
Obiectiv realizat.
98
5. Vulnerabilitatea în faţa Pacientul să Rolul autonom: Pe timpul spitalizării
infecţiilor beneficieze de un – respect cu stricteţe, măsurile de asepsie şi antisepsie, în pacientul nu prezintă
Febră ridicată perioada spitalizării; – amplasez copilul într-un pătuţ prevăzut cu laterale; normale.
Edemul laringian – copilul va fi însoţit pe toata durata spitalizării de mama
Spitalizare sa; Debit unitar satisfăcător.
– repartizez copilul într-un salon, în funcţie de afecţiune
Manifestări: şi de receptivitate; Respiraţia a devenit
– aleg proceduri şi investigaţii cu risc minim de eficientă.
– riscul de complicaţii; accidente şi infecţii;
– risc de infecţii nosocomiale; – respect circuitele şi măsurile de igiena spitalicească: Pacientul nu prezintă
sterilizare, dezinfecţie, curăţenie; modificări tegumentare,
– instruiesc mama şi echipa de îngrijire, să nu lase ale pulsului şi tensiunii
pacientul nesupravegheat, să nu alerge, să nu facă vizite arteriale.
în alte saloane, să evite contactul cu alţi copii bolnavi, să
evite accesul aparţinătorilor; Obiectiv realizat.
– educ mama să evite, scoaterea copilului în frig,
umezeală, curent;
– asigur regimul alimentar impus şi am grijă să fie
respectat;
– asigur igiena lenjeriei de pat şi de corp, igiena
corporală;
99
– instruiesc mama să-şi spele mâinile înainte şi după
orice manevră, să anunţe orice semn sesizat în evoluţia
copilului şi sa respecte cu stricteţe regimul alimentar al
copilului;
– furnizez informaţii clare şi precise asupra îngrijirilor
programate;
Rolul delegat:
menţin intervenţiile şi în zilele urmatoare.
Rolul autonom:
6. Risc de alterare a
Pacientul să – planific un program de igienă; Pe timpul spitalizării,
integrităţii tegumentelor
prezinte – asigur igiena corporală a pacientului, schimbarea pacientul a fost îmbăiat
tegumentele şi lenjeriei de pat şi de corp; zilnic şi s-a efectuat
Cauza:
mucoasele curate şi – evaluez aspectul tegumentelor din regiunile predispuse toaleta locală ori de câte
integre pe toată la modificări; ori a fost nevoie.
Agitaţie psihomotorie
durata spitalizării. – cer ajutor mamei în acordarea de îngrijiri;
– efectuez baia generală zilnic, şi pe regiuni ori de câte Pacientul nu prezintă
ori este nevoie; modificări tegumentare.
Manifestări:
– pregătesc materialele pentru baie: cadă, apa la o
temperatură de 37-38°C, săpun, şampon;
– transpiraţii abundente
– asigur temperatura camerei 20-22°C;
100
– instruiesc mama să pregătească din timp
îmbrăcămintea, cu care o să se îmbrace copilul după
baie;
– efectuez baia generală; Obiectiv realizat.
– explic mamei importanţa menţinerii tegumentelor şi
mucoaselor curate, pentru a preveni alte îmbolnăviri;
– aplic o cremă emolientă pe întreg corpul, printr-un
masaj uşor de relaxare, iar în regiunile cu risc
(retroauricular, plici, interdigital) alternez cu badijonări
cu albastru de metilen 1 %;
– corectez prin dialog şi prin demonstraţie practică,
modalităţile de îngrijire a tegumentelor care se referă la:
mâini curate, spălate ale mamei; pregătirea materialelor
pentru baie; tehnica propriu-zisă a băii urmată de
ştergerea, tamponarea pielii, acordând o atenţie deosebită
la plicile şi cutele pielii; protejarea zonelor predispuse la
leziuni cu creme emoliente; îmbrăcarea corespunzător
vârstei;
– învăţ mama să usuce tegumentele spălate ale copilului
prin tamponare, nu prin frecare pentru a nu produce
leziuni;
– mă asigur, ca pacientul să nu devină sursă de infecţie
nosocomială.
101
7. Lipsă de cunoştinţe ale Mama să acumuleze Rolul autonom: Mama a fost receptivă la
familiei în legătură cu boala cunoştinţe, – explorez nivelul de cunoştinţe al mamei cu privire la informaţiile furnizate, le-
copilului deprinderi şi boală, modul de manifestare, măsurile preventive – a înţeles şi a promis că
obiceiuri noi. curative, regimul alimentar, tratamentul, modul de respectă instrucţiunile
Cauza: participare la intervenţii şi la procesul de recuperare; date.
– conştientizez mama privind starea de sănătate a
Inaccesibilitatea la informaţii copilului;
– stimulez dorinţa de cunoaştere a mamei şi a familiei; Obiectiv realizat.
Manifestări: – motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe;
– folosesc metode de învăţământ cunoscute: expunere,
– cunoştinţe insuficiente conversaţie, demonstraţie;
asupra bolii, diagnosticului şi – verific dacă mama a înţeles corect mesajul şi corectez
tratamentului medical; deprinderile dăunătoare sănătăţii;
– informez mama asupra deprinderilor dăunătoare
sănătăţii copilului: fumatul în camera copilului,
alimentaţia necorespunzătoare;
– îi explic, că este interzis consumul de alimente iritante
şi băuturi reci;
– încurajez şi antrenez mama în acordarea îngrijirilor;
– instruiesc mama să nu lase copilul să plângă, să ţipe, să
nu introducă în gură obiecte contaminate;
– explic mamei importaţa controlului periodic al stării de
sănătate al copilului la medicul de familie;
– învăţ mama şi o informez asupra semnelor în bolile
respiratorii, a bolilor transmisibile, modaliatea de izolare
la domiciliu;
102
– instruiesc mama făcând referire la momentele de
nesupraveghere, la jocul cu obiecte contaminate sau
traumatizante, la lăsarea la îndemâna copilului a
medicamentelor şi a substanţelor toxice;
– învăţ mama să aibă în casă medicamente antitermice,
dar nu la îndemâna copilului;
– învăţ mama cum să-i efectueze împachetări în caz de
febră;
– ajut şi încurajez mama în însuşirea noilor deprinderi
benefice pentru copil.
103
Mod de Cale
Denumire prezenta- de Doza Reacţii adverse
Data Doza unică Acţiune
medicament re admini totală
-strare
2f antiinflamator, ulceraţii ale
1 f = 5 ml decongestiv, intestinului subţire,
26.02.2016 H.S.H. i.v. 10:30 – 11ºº – 11:30 – 8f
= 25 mg antialergic pancreatită acută
12ºº
= 25 mg decongestiv, intestinului subţire,
18ºº – 24ºº
27.02.2016 H.S.H. 1 f = 5 ml i.v. 1f 4 fl antiinflamator, ulceraţii ale
= 25 mg 06ºº – 12ºº– 18ºº– decongestiv, intestinului subţire,
24ºº antialergic pancreatită acută
29.02.2016 mg cutanate, şoc
12ºº– 24ºº
anafilactic
06ºº– 18ºº
anafilactic
30 mg lezarea nervului
26.02.2016 1 f = 40 60 mg antibiotic acustic, surditate,
GENTAMICINĂ i.m. 06ºº– 18ºº
29.02.2016 mg = 1 ml cefalee, parestezii
104
Mod de Cale
-strare
26.02.2016 CALCIU 1 f = 10 ml per os 5 ml antialergic, greaţă, vărsături,
29.02.2016 GLUCONIC 10% antiinflamator sudoraţie
06ºº – 18ºº 10 ml
1f 2
26.02.2016 1 f = 1 ml = 1 nebuli- antialergic, cefalee, ameţeli,
ADRENALINĂ 1% adrenalină 1% + 9 ml nebuli-
27.02.2016 mg zare bronhodilatator parestezii
SF 0,9% → 1ml + 9 zări
ml SF
07ºº– 19ºº
26.02.2016 NUROFEN sirop per os 3,5 ml 10,5 antitermic diaree, greaţă,
27.02.2016 07ºº – 15ºº– 23ºº ml vărsături
1 f = 2 ml = i.m.. 0,5 ml 0,5 ml sedativ, hipnotic, erupţii alergice de tip
26.02.2016 FENOBARBITAL 200 mg anticonvulsivant urticarian
26.02.2016 SOLUŢIE DE 1 fl = 500 ml P.E.V. 1 fl de la 10:30 până 1 fl hidratare, diureză osmotică,

GLUCOZĂ 10% la 21ºº remineralizare paravenos-iritaţie,
necroză
lezarea nervului
26.02.2016 ALBASTRU DE substanţă badijo- 0,80 antiseptic local, acustic, surditate,
0,40 g
29.02.2016 METILEN 1% dezinfectantă nări g dezinfectant cefalee, parestezii

105
vacutainer mov.
vacutainer mov.
vacutainer mov.
26.02.2016 Se va recolta prin puncţie venoasă, "a jeune", fără stază.
V.S.H. 8 mm/2h 5 – 13 mm/2h
negru.
26.02.2016 TGP Se va recolta prin puncţie venoasă "a jeune". Pentru aceasta 14 ui 2 - 16 ui
26.02.2016 TGO Se va recolta prin puncţie venoasă "a jeune". Pentru aceasta 17 ui 2 - 20 ui
vacutainer roşu.
26.02.2016 Exudat Se recoltează înaintea administrării antibioticelor, cu un Flora Steril

faringian tampon de vată sterilă, fixat pe porttampon steril într-o microbiană
eprubetă sterilă în condiţii de asepsie perfectă. absentă
106
Ph 6.0 5.0 – 8.0
Densitate 1015 1005 - 1030
107
♦ Aşez bolnavul într-o poziţie cât mai comodă în pat şi înlătur toţi excitanţii auditivi, vizuali şi
♦ Asigur un mediu securitar (plasez patul la distanţă de sursa de căldură; patul să fie prevăzut cu
bare laterale, îndepărtez obiectele tăioase);
♦ Asigur îngrijirile igienice şi supraveghez pacientul; Intervenţiile propuse au fost
♦ Abordez pacientul cu calm, blândeţe, răbdare; realizate, fiind satisfăcute nevoile
♦ Recoltez sânge, urină, pentru examene de laborator; fundamentale ale pacientului.
♦ Măsor şi notez funcţiile vitale şi vegetative;
♦ Observ tegumentele şi mucoasele;
♦ Comunic cu pacientul, ajutându-l să se acomodeze la mediul spitalicesc.
♦ Apreciez comportamentul pacientului;
♦ Pregătesc pacientul psihic şi fizic în vederea efectuării examenelor;
administrare;
♦ Particip la vizita medicală a copilului;
♦ Am ajutat pacientul să-şi învingă teama, să nu mai fie anxios şi neliniştit, să respecte regimul
alimentar;
♦ Educ mama pacientului privind îngrijirile ulterioare la domiciliu.
108
EVALUAREA FINALĂ
De comun acord cu familia pacientului, medicul a hotărât externarea

Starea pacientului la exernare este ameliorată clinic.
Pacientul, Voicu.CristianI. în vârstă de 5ani şi 7 luni, cu domiciliul în
Buzău, str. Crişan, se prezintă împreună cu mama sa pe data de 26.02.2016 la
camera de gardă a Spitalului Judeţean Buzău, cu următoarele simptome:
− tuse lătrătoare;
− disfonie;
− febră 39°C;
− insomnie;
− inapetenţă;
− diaforeză;
– dispnee inspiratorie;
− obstrucţie nazală;
– rinoree;
− anxietate moderată;
− agitaţie psihomotorie.
INTERVENŢII
● Pregătesc pacientul pentru efectuarea de examene clinice şi paraclinice:
− HT - 33,7%;
− L - 7600mm3;
−VSH - 8mm/2h;
♦ examene biochimice: − Uree sanguină: 0,27mg%;
− TGP - 14ui;
− TGO - 17ui;

− Ampicilina - 500mg - 1 f la 12 ore;
− Gentamicina - 30mg la 12 ore;
− H.S.H. 2 f la 30 min. – 4 doze apoi 1 f la 6 ore în prima zi iar în urmatoarea zi
1 f la 12 ore;
− Fenobarbital 0,5ml seara în prima zi pentru prevenirea convulsiilor şi
asigurarea unui somn liniştit;
− Nurofen sirop - 3,5ml la 8 ore;
− Gluconat de calciu per os 5ml la 12 ore;
● Explic mamei pacientului, normele igienico-dietetice pe care aceasta

√ In urma inervenţiilor, pacientul are o evoluţie bună şi se externează cu

medicale:
110
♦ AMPICILINĂ (1 fl = 500 mg) 1 fl la 6 ore, i.v. (antibiotic) 12ºº – 24ºº;
♦ AMPICILINĂ (1fl = 250mg) 1fl la 12 ore, i.v. (antibiotic) 06ºº – 18ºº;
♦ GENTAMICINĂ (1 f = 40 mg = 1 ml) 30 mg la 12 ore, i.m. (antibiotic) 06ºº
– 18ºº;
♦ CALCIU GLUCONIC 10% (1f=10ml) 5ml la 12 ore per os (antialergic,
antiinflamator) 06ºº– 18ºº;

− mersul singur;
− aruncarea mingii;
− desenatul şi scrisul cu creionul;
− alergatul, săritul;
− controlul voluntar al intestinului şi vezicii urinare;
– perfecţionarea limbajului;
− dezvoltarea comportamentului personal-social.

− vârstă;
111
112
CAZUL III
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Surse de informare
– Pacient;
– Familie;
– F.O;
– Echipa de îngrijire;
CULEGEREA DATELOR
Date relativ stabile:
Nume: Crisan
Prenume: Ana.-Maria.
Sex: feminin
Vârstă: 9 ani şi 11 luni
Origine: română
Religie: ortodoxă
Alergii: nu prezintă alergii medicamentoase sau alimentare;
– limba normal colorată, fără depozit;
Acuitate vizuală: ochi emetropi în limitele fiziologice;
Acuitate auditivă: fară semnificaţie patologică;
Acuitate dureroasă: sensibilitate tactilă în limite fiziologice;
114
Modalitate articulară: articulaţii mobile, nu prezintă modificări de
Grupa sanguină: OI, RH+;
Date antropometrice: G=26Kg, H=119cm;
Date variabile:
Domiciliul: Buzău, com. Merei
Condiţii de locuit: locuieşte cu părinţii, în zonă rurală, într-o casă
din cărămidă, salubră, compusă din 5 camere,
încălzită cu lemne, racordată la canalizare,
grup sanitar
comunicare eficientă
ANAMNEZA
AHC – mama neagă bolile infecto-contagioase;

APCH – nu a suferit intervenţii chirurgicale;
APF – primul copil, sarcină fiziologică, născută la termen, prezentaţie
craniană, greutate 2500kg, înălţime la naştere 52 cm, icter
fiziologic 3 zile, alimentat natural până la vârsta de 6 luni, i-a fost
făcută profilaxia rahitismului, a fost imunizată conform schemei de
vaccinare în viguare;
APP – la vârsta de 4 ani, a mai fost internată în secţia de Pediatrie cu
diagnosticul LARINGITĂ ACUTĂ.
115
Motivele internării: tuse lătrătoare, disfonie, febră moderată 38 ºC,
insomnie, inapetenţă, diaforeză, dispnee inspiratorie, faringe hiperemic.
Istoricul bolii: Debutul – în urmă cu 2 zile copilul prezenta tuse, febră
moderată 38°C, respiraţie dificilă. Mama i-a administrat antitermice
(Panadol,Nurofen), simptomatologia a persistat, motiv pentru care se prezintă la
Spitalul Judeţean Buzău la camera de gardă. În urma consultaţiilor medicale,
copilul este internat pentru investigaţii şi tratament de specialitate în secţia de
Pediatrie cu diagnosticul de Laringită acută.
EXAMENUL CLINIC GENERL
Stare generală: – influenţată, febră moderată 38°C;

Tegumente şi mucoase: – tegumente palige, mucoase umede, faringe
hiperemic;
Sistem ganglionar: – superficial, nepalpabil;
Sistem osteo-articular: – integru, mobil;
Ţesut conjunctiv: – normal reprezentat;
Aparat respirator: ♦ torace normal conformat;
♦ dispnee inspiratorie;
♦ tuse lătrătoare;
♦ disfonie;
♦ cornaj;
♦ murmur vezicular diminuat;
♦ frecvenţa respiratorie 40r/min;
♦ respiraţie de tip costal superior;
Aparat cardio-vascular:
♦ şoc apexian în spaţiul 5 intercostal stg. pe linia
medio-claviculară;
116
♦ cord în limite normale;
♦ zgomote cardiace ritmice bine bătute;
♦ artere periferice permeabile;
♦ P=120 pulsaţii/min.
Aparat digestiv: ♦ abdomen suplu, mobil cu respiraţia;

♦ nedureros la palpare;
♦ tranzit intestinal normal;
Aparat uro-genital: ♦ loje renale nedureroase;
♦ rinichi nepalpabili;
♦ micţiuni fiziologice;
♦ diureză ~ 1000ml;
♦ frecvenţa micţiunilor 6 ziua, 1 noaptea;
SNC: – orientat temporo-spaţial, nu prezintă semne de iritaţie meningeană.
ELEMENTE DE IGIENĂ
Înainte de apariţia procesului hiperemic faringian, pacienta avea

următoarele:
Obişnuinţe alimentare: Pacienta consuma preparate din carne de vită sau
pasăre, produse lactate şi ocazional dulciuri.
Lichide preferate: ceaiuri, compot, apă plată;
Alimente preferate: supe de legume şi carne, ciorbe, piure de cartofi, ouă;
Alimente refuzate: brânzeturi, mezeluri;
Regim: normosodat;
Cantitatea de lichide consumate: 600-1000ml/zi;
Orarul meselor: 3 mese principale şi 2 gustări la ora 13ºº şi ora 16ºº;
Mastificaţie: prezentă, uşoară cu gura închisă;
117
Reflex de deglutiţie – prezent;
În prezent pacienta este inapetentă.
Supravegherea dezvoltării psiho-motorie a copilului şcolar în

vârstă de9 ani şi 11 luni
Copilul manifestă dominant o serie de tendinţe care trebuie încurajate de

familie:
– dorinţa de autonomie (se îmbracă şi se dezbracă fără ajutor, îşi alege
îmbrăcămintea pe placul său, îşi aranjează lucrurile personale, îşi face patul);
– preocuparea pentru propriul corp (se spală singură, inclusiv pe dinţi, este
interesată de părţile corpului, de îmbolnăvirile acestora);
– creativitatea (îşi îmbrăcă şi animează păpuşile/animalele de jucărie,
modelează, desenează, contruieşte din cuburi/nisip/puzzle, creează poveşti,
imaginează, vorbeşte despre lucruri la care s-a gândit);
– socializarea (caută compania altor copii, se joacă activ cu ei);
– dezvoltarea îndemânării (în jocuri, dansuri, desen, pregătirea unor mâncăruri,
îngrijirea animalului din casă) şi formarea deprinderilor;
– îmbogăţirea şi dezvoltarea limbajului (ascultă cu atenţie poveştile citite, spune
cuvinte noi, uneori fără a le înţelege sensul, ceea ce îi obligă pe adulţi la
controlarea vocabularului folosit).
ELIMINĂRI
URINĂ
♦ cantitatea: 1000 ml/24 h;
118
SCAUN
Obişnuinţe igienice: copilului i se face baie generală la 2 zile, toaletă
parţială după fiecare micţiune şi scaun;
adecvate vârstei sale, se joacă cu păpuşile;
Activităţi de recreere: Pacientei îi place să deseneze şi să coloreze.
Diagnostic medical: Laringită acută subglotică.
NEVOI PERTURBATE
NORMALE.
119
Probleme actuale: febră moderată 38 ºC, tuse lătrătore, disfonie,

dispnee inspiratorie, diaforeză, insomnie, inapetenţă, anxietate moderată;
Probleme potenţiale: risc de complicaţii: hipertermie, deshidratare,
insuficienţă respiratorie.

Alterarea funcţiei respiratorii, cauzată de edemul laringian, manifestată
prin: dispnee inspiratorie, tuse lătrătoare.
NORMALE.
Hipertermia cauzată de proces inflamator laringian, manifestată prin febră
moderată, diaforeză, piele roşie hiperemiată.

Dificultate de a se alimenta şi hidrata, cauzată de procesul hiperemic
faringian, manifestată prin jena la deglutiţie.
Insomnie cauzată de dispnee, febră ridicată 39 °C, tuse lătrătoare
Alterarea confortului, cauzată de prezenţa edemului laringian, manifestată
prin dispnee. Vulnerabilitatea în faţa infecţiilor cauzată de febră, edemul
laringian, manifestată prin riscul de complicaţii, risc de infecţii nosocomiale.
120
SĂNĂTATEA.
121

OBIECTIVE EVALUARE
1. Alterarea funcţiei Pacienta să prezinte Rolul autonom: 08.02.2016

Ora 11ºº
Cauza: respiraţie în 3 zile 20°C;
lătrătoare.
Edemul laringian copilul în poziţie semişezând;
R=40r/min.
TA=110/60 mm Hg
Manifestări: – evaluez funcţia respiratorie din 30 în 30 de minute şi
P=120p/min.
notez în foaia de observaţie;
Ora 11:30
– tuse lătrătoare; foaia de temperatură;
– administrez lichide cu linguriţa cât mai des, pentru a
ameliorată, dispnee, tuse
menţine umedă mucoasa şi pentru a combate iritaţia
lătrătoare.
R=38r/min.
Ora 12ºº
Stare generală
căilor aeriene: dispozitiv de aspirare, mănuşi sterile,
sondă Nelaton sterilă, soluţie sterilă pentru umezirea
moderată.
sondei;
R=35r/min.
– pregătesc pacienta din punct de vedere psihic şi fizic:
îi explic ceea ce îi voi face (aspirarea secreţiilor, Ora 12:30
montarea branulei, recoltarea exudatului faringian, Dispnee redusă ca
recoltarea de sânge pentru examene de laborator) pe intensitate, stare generală
înţelesul ei, o liniştesc; ameliorată.
– testez sensibilitatea pacientei la medicamente; R=27r/min.
Rolul delegat: Ora 19ºº

– dezobstruez căile respiratorii prin aspirarea secreţiilor Dispnee remisă
cu sonda Nelaton; R=24r/min.
– recoltez: exudat faringian, sânge pentru examene;
– hematologice: VSH, HT, HB, HLG, L; 09.02.2016
– biochimice: glicemie, uree serică, TGP, TGO, Stare generală mult
fibrinogen; ameliorată, tuse rară.
– examen sumar de urină; R=22r/min.
– administrez la indicaţia medicului: TA=110/70 mm Hg
P=110p/min.
08.02.2016
*DEXAMETAZONĂ (1 f = 2 ml = 8 mg) i.m. 1 ml 10.02.2016
(antiinflamator); Stare generală relativ
*HSH (fiolă+solventul 25 mg) 2 f la 6 ore, i.v. bună, respiraţie eficientă.
(antiinflamator, decongestiv, antialergic) R=20r/min.
12ºº – 18ºº– 24ºº; TA=100/60 mm Hg
*MIOFILIN (1 f = 2 ml = 0,048 g) 1 f + 2 ml SF 0,9% P=100p/min.
→ 1 ml + 5 ml SF 0,9% la 6 ore, i.v. foarte lent,
(bronhodilatator) 06ºº – 12ºº– 18ºº – 24ºº;
123
*AMPICILINĂ (1 fl=500mg) 1 fl la 6 ore, i.v. 11.02.2016
(antibiotic) 06:00 – 12:00 – 18:00 – 24:00; Respiraţie eficientă, căi
*GENTAMICINĂ (1 f=40mg=1ml) 30 mg la 12 ore, respiratorii permeabile.
i.m. (antibiotic) 06:00 – 18:00; R=20r/min.
*VENTOLIN SIROP 2,5 ml la 12 ore per os (agonist, TA=100/60 mm Hg
adrenergic selectiv) 06:00 – 18:00; P=100p/min.
combaterea fenomenelor inflamatorii după schemă: 1 f 12.02.2016
adrenalină 1‰ + 9ml SF 0,9% → 1 ml + 9ml SF 0,9% în Respiraţie eficientă, căi
nebulizator, timp de 10-15 minute, la 12 ore; 07:00 – respiratorii permeabile.
19:00; R=20r/min.
*CALCIU GLUCONIC 10% (1f=10ml) 5ml la 12 ore TA=100/60 mm Hg
per os (antialergic, antiinflamator) 06:00 – 18:00; P=100p/min.
intervenţiile proprii şi delegate. 13.02.2016
09.02.2016 – 10.02.2016 generală bună cu
*HSH (fiola + solventul 25 mg) 1 f la 6 ore i.v. respiraţie eficientă (în
(antiinflamator, decongestiv, antialergic) limite fiziologice), căi
06ºº – 12ºº– 18ºº – 24ºº; respiratorii permeabile.
*MIOFILIN (1 f = 2 ml = 0,048 g) 1 f + 2 ml SF 0,9% R=20r/min.
→ 1 ml + 5 ml SF 0,9% la 6 ore, i.v. foarte lent, TA=110/60 mm Hg
(bronhodilatator) 06ºº – 12ºº – 18ºº– 24ºº; P=100p/min.
(antibiotic) 12ºº– 24ºº;
124
*GENTAMICINĂ (1 f=40mg=1ml) 1 f la 12 ore, i.m.
*VENTOLIN SIROP 2,5 ml la 12 ore per os (agonist, Obiectiv realizat.
adrenergic selectiv) 06ºº – 18ºº;
combaterea fenomenelor inflamatorii(congestive şi
edematoase) după schemă: 1 f adrenalină 1‰ + 9ml SF
0,9% → 1 ml + 9ml SF 0,9% în nebulizator, timp de 10-
15 minute, la 12 ore; 07ºº – 19ºº;
per os (antialergic, antiinflamator) 06ºº– 18ºº;
11.02.2016 – 13.02.2016
(antibiotic) 06ºº – 12ºº – 18ºº – 24ºº;
*GENTAMICINĂ (1 f=40mg) 1 f la 12 ore, i.m.
125
2. Hipertermia Pacienta să-şi Rolul autonom: 08.02.2016
Cauza: Ora 11ºº
Proces inflamator laringian. corpului în limite 20 °C;
febră moderată 38,5°C.
fiziologice (36°C- – măsor temperatura din 30 în 30 de minute şi notez în
Manifestări: 37°C) în 3 zile foaia de temperatură;
Ora 11:30
OTS. – asigur îmbrăcăminte lejeră;
– febră moderată 38°C; – calculez bilanţul ingestie – excreţie şi servesc pacienta
–diaforeză; cu 1000-1500 ml lichide;
37,5 ºC.
–pile roşie, hiperemiată; – administrez lichide călduţe cu linguriţa: ceai de plante,
apă plată;
Ora 12ºº
Stare generală
normale 36,8 ºC.
pat;
09.02.2016
subfebrilitate.
Dimineaţa
– pregătesc pacienta din punct de vedere psihic şi fizic;
ora 07ºº – 37 ºC
pregătirea psihică constă în faptul de a-i explica pacientei
Seara
ceea ce îi voi face (măsurarea temperaturii) pe înţelesul
ora 19ºº – 37,5 ºC
ei, o liniştesc;
126
Rolul delegat: 10.02.2016
– administrez la indicaţia medicului: Stare generală bună,
*NUROFEN SIROP 5 ml la 8 ore per os (antitermic) afebril.
07ºº – 15ºº – 23ºº; Dimineaţa
*PANADOL SIROP 5 ml la 8 ore per os (antitermic) 07ºº ora 07ºº – 36,5 ºC
– 15ºº– 23ºº; Seara
Observ efectul medicamentelor asupra organismului. ora 19ºº– 37 ºC
Menţin intervenţiile proprii şi delegate şi în zilele
următoare. 11.02.2016
Pacienta prezintă o stare
generală bună cu
menţinută în limite
fiziologice.
Obiectiv realizat.
127
3. Dificultate de a se Pacienta să fie Rolul autonom: 08.02.2016
alimenta şi hidrata echilibrată hidric şi
– conştietizez pacienta şi aparţinătorii asupra importanţei Hidratare şi alimentare
respectării alimentaţiei în menţinerea sănătăţii; per os şi prin perfuzie.
Cauza: durata spitalizării în 4
– explorez gusturile şi obiceiurile alimentare ale pacientei;
zile.
– alimentez pacienta ţinând cont de perioada febrilă, când
Procesul hiperemic
nu poate consuma alimente;
faringian. OTM
– creez o atmosferă plăcută care să îi crească apetitul; 09.02.2016 – 10.02.2016
– las pacienta să aleagă alimentele după gusturile sale,
Manifestări:
respectând contraindicaţiile regimului; Alimentaţie desodată.
– servesc pacienta cu alimente (conform vârstei sale) la o Pacienta este echilibrată
– jenă la deglutiţie;
temperatură moderată, prezentate cât mai atrăgător (supe hidroelectrolitic.
de zarzavat, lactate, ceai)
– evit alimentele şi lichidele reci; 11.02.2016
– servesc pacienta între mese cu lichide calde (ceai);
– supraveghez apatitul; Pacienta prezintă o stare
– efectuez bilanţul ingestie – excreţie pe 24 h; generală bună, este
– monitorizez greutatea pacientei prin cântărire zilnică; echilibrată hidric şi
– urmăresc orarul şi distribuţia meselor; nutriţional.
– supraveghez pacienta, să consume numai alimente
cuprinse în regim; Obiectiv realizat.
128
– servesc pacientei un regim bogat în vitamine;
– ajut pacienta să-şi spele mâinile înainte de fiecare masă;
– educ pacienta în privinţa igienei mâinilor şi consumului
Rolul delegat:
(1 fl=500ml) prin P.E.V. – 500 ml;
– observ efectul medicamentelor asupra organismului;
– menţin intervenţiile proprii şi delegate şi în zilele
următoare.
129
4. Insomnie Pacienta să Rolul autonom: 08.02.2016
Cauza:
fiziologic Asigur confortul pacientei prin: Somn agitat cu treziri
– dispnee inspiratorie; corespunzător – învăţ pacienta, sub forma unor jocuri, tehnici de relaxare frecvente.
– febră moderată; calitativ şi cantitativ care să le practice înainte de somn (exerciţii respiratorii Somn medicamentos.
– tuse lătrătoare; în 2 zile. timp de 10-15 min. cu 30 de min. înainte de culcare);
– servesc pacienta cu ceai de tei, lapte călduţ, înainte de 09.02.2016
Manifestări: OTS somn;
– ore insuficiente de somn – creez condiţii optime pentru odihnă (linişte, obscuritate Somn medicamentos.
calitativ şi cantitativ; în cameră, temperatură adecvată în salon);
–treziri frecvente; – aerisesc salonul înainte de culcare; 10.02.2016
– oboseală; – asigur igiena corporală a pacientei şi a patului;
– agitaţie psihomotorie; – asigur adoptarea unei poziţii comode în pat; Somn liniştit fiziologic.
– observ şi notez calitatea somnului, orarul somnului şi 11.02.2016
gradul de satisfacere a celorlalte nevoi;
– observ dacă perioada de somn corespunde vârstei (9 ore Pacienta a beneficiat de
de somn); somn fiziologic
– diminuez intervenţiile în perioada de somn; corespunzător cantitativ
– menţin intervenţiile proprii şi delegate şi în zilele şi calitativ.
următoare;
Rolul delegat:
– administrez la indicaţia medicului – ROMERGAN
SIROP 5 picături per os (sedativ); Obiectiv realizat.
– menţin intervenţiile proprii şi în zilele următoare.
130
5. Vulnerabilitatea în Pacienta să Rolul autonom: Pe timpul spitalizării
faţa infecţiilor beneficieze de un – respect cu stricteţe, măsurile de asepsie şi antisepsie, în pacienta nu prezintă
Febra durata spitalizării. – aleg proceduri şi investigaţii cu risc minim de accidente normale.
Edemul laringian şi infecţii;
– respect circuitele şi măsurile de igiena spitalicească: Debit unitar satisfăcător.
Manifestări: sterilizare, dezinfecţie, curăţenie;
– ajut copilul în satisfacerea nevoilor fundamentale; Respiraţia a devenit
– riscul de complicaţii; – instruiesc mama şi echipa de îngrijire, să nu lase eficientă.
– risc de infecţii pacienta nesupravegheată, să nu alerge, să nu facă vizite în
nosocomiale; alte saloane, să evite contactul cu alţi copii bolnavi, să Pacienta nu prezintă
limiteze accesul aparţinătorilor; modificări tegumentare,
– asigur regimul alimentar impus şi am grijă să fie ale pulsului şi tensiunii
respectat; arteriale.
– asigur igiena lenjeriei de pat şi de corp, igiena corporală
a pacientei; Obiectiv realizat.
– informez pacienta şi pe mama acesteia asupra îngrijirilor
programate.
Rolul delegat:
menţin intervenţiile şi în zilele următoare.
131
6. Risc de alterare a Pacienta să prezinte Rolul autonom: Pe timpul spitalizării,
integrităţii tegumentelor tegumentele şi – planific un program de igienă; pacienta a fost îmbăiată
mucoasele curate şi – asigur igiena corporală a pacientei, schimbarea lenjeriei zilnic şi s-a efectuat
Cauza: integre pe toată de pat şi de corp; toaleta locală ori de câte
durata spitalizării. – efectuez baia generală zilnic, şi pe regiuni ori de câte ori ori a fost nevoie.
Agitaţie psihomotorie este nevoie;
– pregătesc materialele pentru baie: cadă, apa la o Pacienta nu prezintă
temperatură de 37-38°C, săpun, şampon; modificări tegumentare.
Manifestări: – asigur temperatura camerei 20-22°C;
– pregătesc îmbrăcămintea cu care o să îmbrac pacienta
– transpiraţii abundente; după baie; Obiectiv realizat.
– efectuez baia generală;
– ajut pacienta să se îmbrace, să se pieptene, îi tai unghiile;
– instruiesc pacienta să efectueze toaleta mâinilor prin
spălare cu apă şi săpun după fiecare micţiune sau scaun;
– învăţ pacienta să-şi facă toaleta cavităţii bucale, de cel
puţin 2 ori pe zi;
– explic pacientei importanţa menţinerii tegumentelor şi
mucoaselor curate pentru a preveni îmbolnăvirile;
– mă asigur că pacienta să nu devină sursă de infecţii
nosocomiale.
132
7. Lipsă de cunoştinţe Pacienta şi familia Rolul autonom: Pacienta şi familia sa au
ale familiei în legătură acesteia să acumuleze – explorez nivelul de cunoştinţe al pacientei şi al familiei înţeles informaţiile, au
cu boala copilului cunoştinţe, deprinderi cu privire la boală, modul de manifestare, măsurile fost receptivi la
şi obiceiuri noi. preventive –curative şi regimul alimentar; informaţiile furnizate şi
Cauza: – conştientizez copilul privind starea de sănătate; au promis că vor
– stimulez dorinţa de cunoaştere a pacientei şi a familiei; respecta instrucţiunile
Inaccesibilitatea la – motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe; date.
informaţii – folosesc metode de învăţământ cunoscute: expunere,
conversaţie, demonstraţie;
Manifestări: – verific dacă mama a înţeles corect mesajul şi corectez Obiectiv realizat.
deprinderile dăunătoare vieţii;
– cunoştinţe insuficiente – învăţ pacienta să tuşească cu gura închisă;
asupra bolii, – învăţ pacienta să folosească batiste de unică folosinţă;
diagnosticului şi – informez pacienta asupra deprinderilor dăunătoare
tratamentului medical; sănătăţii ale părinţilor: fumatul în camera sa, alimentaţia
necorespunzătoare;
– îi explic pacientei că este interzis consumul de alimente
iritante şi băuturi reci;
– explic familiei importaţa controlului periodic al stării de
sănătate al copilului la medicul de familie.
133
Cale
Denumire Mod de de Doza Reacţii adverse
medicament prezentare admini totală
-strare
1 f = 2 ml = i.m. 1 ml 1 ml antiinflamator greţuri, vărsături,
8 mg diaree, oboseală
08.02.2016 DEXAMETAZONĂ
H.S.H. 1 f = 5 ml = i.v. 2f 8f antiinflamator, ulceraţii ale
08.02.2016 25 mg decongestiv, intestinului subţire,
06ºº–12ºº–18ºº–24ºº
09.02.2016 H.S.H. 1 f = 5 ml = i.v. 1f 4 fl antiinflamator, ulceraţii ale
10.02.2016 25 mg 06ºº–12ºº–18ºº–24ºº decongestiv, intestinului subţire,
08.02.2016 MIOFILIN 1 f = 2 ml = i.v. 1 f + 2 ml SF 0,9% – 4 fl bronhodilatator vărsături,
10.02.2016 0,048 g 1 ml + 5 ml SF 0,9% hematemeză,
06ºº–12ºº–18ºº–24ºº poliurie
06ºº–12ºº–18ºº–24ºº
anafilactic
1f lezarea nervului
08.02.2016 1 f = 40 mg 2f antibiotic acustic, surditate,
GENTAMICINĂ i.m. 06ºº–18ºº
13.02.2016 = 1 ml cefalee, parestezii
134
Mod de Cale
-strare
08.02.2016 2,5 ml agonist,
10.02.2016 VENTOLIN sirop adrenergic tahicardie, palpitaţii,
per os 06ºº–18ºº 5 ml
selectiv cefalee
08.02.2016 CALCIU 5 ml antialergic, greaţă, vărsături,

10.02.2016 GLUCONIC 10% 1 f = 10 ml per os 06ºº–18ºº 10 ml antiinflamator sudoraţie
1f
08.02.2016 ADRENALINĂ 1 f = 1 ml = 1 nebuli- 2 nebu- antialergic, cefalee, ameţeli,
adrenalină 1% + 9 ml
10.02.2016 1‰ mg zare lizări bronhodilatator parestezii
SF 0,9% → 1ml + 9
ml SF
07ºº–19ºº
08.02.2016 per os 5 ml 10 ml antitermic diaree, greaţă,
10.02.2016 NUROFEN sirop 07ºº–23ºº vărsături
08.02.2016 per os 5 ml 5 ml antitermic diaree, greaţă,

10.02.2016 PANADOL sirop 15ºº vărsături
08.02.2016 SOLUŢIE DE 1 fl = 500 mg P.E.V. 1 fl 1 fl hidratare, diureză osmotică,

GLUCOZĂ 10% remineralizare paravenos-iritaţie,
necroză
tulburări de vedere,
5 pic. agitaţie, ameţeli,
135
08.02.2016 ROMERGAN sirop per os 22ºº 5 pic. sedativ erupţii cutanate,
uscăciunea gurii

vacutainer mov.
vacutainer mov.
vacutainer mov.
08.02.2016 Se va recolta prin puncţie venoasă, "a jeune", fără stază.
V.S.H. 12 mm/2h 5 – 13 mm/2h
negru.
08.02.2016 TGP Se va recolta prin puncţie venoasă "a jeune". Pentru aceasta 10 ui 2 – 16 ui
136
08.02.2016 TGO Se va recolta prin puncţie venoasă "a jeune". Pentru aceasta 15 ui 2 – 20 ui
vacutainer roşu.
08.02.2016 Exudat Se recoltează înaintea administrării antibioticelor, cu un Floră Steril
faringian tampon de vată sterilă, fixat pe porttampon steril într-o microbiană
eprubetă sterilă în condiţii de asepsie perfectă. absentă
137
Ph 6.0 5.0 – 8.0
Densitate 1025 1005 - 1030
138
♦ Aşez bolnava într-o poziţie cât mai comodă în pat şi înlătur toţi excitanţii auditivi, vizuali şi
♦ Asigur îngrijirile igienice şi supraveghez pacienta;
♦ Abordez pacienta cu calm, blândeţe, răbdare;
♦ Recoltez sânge, urină, pentru examene de laborator; Intervenţiile propuse au fost
♦ Măsor şi notez funcţiile vitale şi vegetative; realizate, fiind satisfăcute nevoile
♦ Observ tegumentele şi mucoasele; fundamentale ale pacientei.
♦ Comunic cu pacienta, ajutând-o să se acomodeze la mediul spitalicesc.
♦ Apreciez comportamentul pacientei;
♦ Pregătesc pacienta psihic şi fizic în vederea efectuării examenelor;
administrare;
♦ Am ajutat pacienta să-şi învingă teama, să nu mai fie anxioasă şi neliniştită, să respecte regimul
alimentar;
♦ Educ mama pacientei privind îngrijirile ulterioare la domiciliu.
139
EVALUAREA FINALĂ
De comun acord cu familia pacientei, medicul a hotărât externarea

Starea pacientei la exernare este ameliorată clinic.
Pacienta Crisan. Ana. – Maria. în vârstă de 9 ani şi 11 luni, cu domiciliul
în Buzău, com. Merei, se prezintă împreună cu mama sa pe data de 08.02.2016
la camera de gardă a Spitalului Judeţean Buzău, cu următoarele simptome:
− disfonie;
− febră moderată 38,5°C;
− inapetenţă;
− insomnie;
– diaforeză;
− dispnee inspiratorie;
INTERVENŢII
● Pregătesc pacienta pentru efectuarea de examene clinice şi paraclinice:
− HT - 36,5%;
− L - 7200mm3;
−VSH - 12mm/2h;
♦ examene biochimice: − Uree sanguină - 0,30mg%;
− TGP - 10ui;
− TGO - 15ui;

– Dexametazonă – ½ f la internare;
− Ampicilina – 500mg la 6 ore;
− H.S.H. 2 f la 6 ore în prima zi, iar în următoarele 2 zile 1 f la 6 ore;
● Explic mamei pacientei, normele igienico-dietetice pe care aceasta

√ In urma inervenţiilor, pacienta are o evoluţie bună şi se externează cu

medicale:
♦ AMPICILINĂ (1 fl = 500 mg) 1 fl la 6 ore, i.v. (antibiotic) 06ºº – 12ºº – 18ºº
– 24ºº – 4 zile;
141

– desenatul şi scrisul cu creionul;
– perfecţionarea limbajului;
– dezvoltarea comportamentului personal-social.
− vârstă;
142
TEHNICI APLICATE
1. Asigur condiţii de igienă-protecţie în unitatea sanitară.

Scop: prin respectarea normelor de protecţie în unităţile sanitare, se evită
posibilitatea apariţiei accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale,
precum şi infestările cu microorganisme provenite de bolnavi; transmiterea lor
de la un bolnav la altul, creşte rezistenţa şi capacitatea de muncă.
1.1. Aplicarea regulamentului privind circuitele funcţionale în unităţile
sanitare, respectarea asepsiei şi antisepsiei.
2. Asigurarea condiţiilor de igienă, bolnavilor internaţi.

Scop: confortul, odihna şi îngrijirea bolnavilor, menţinerea tegumentelor
în stare curată pentru prevenirea infecţiilor cu poarta de intrare cutanată,
păstrarea igienei personale, ale bolnavilor.
2.1. Pregătirea patului şi accesoriilor lui.
2.2. Schimbarea lenjeriei de pat a bolnavului şi protejarea acestuia cu
muşama şi aleză.
2.3.Asigurarea igienei personale şi vestimentare a pacientului.
2.4. Dezbrăcarea şi îmbrăcarea bolnavilor.
3. Planificarea examenului medical.

Scop: crearea unui climat favorabil, între bolnavi şi echipa medicală,
pentru obţinerea cooperării lor active; stabilirea medicaţiei după diagnosticul
existent, reuşită şi operativitatea examinării.
3.1. Pregătirea salonului pentru examenele clinice şi vizită medicală.
3.2. Pregătirea bolnavului în vederea vizitei medicale.
3.3. Participarea la examenul clinic general şi notarea în F.O. a indicaţiilor
medicului.
4. Recoltarea produselor biologice.
Scop: cercetarea în laborator a unor constante biologice ale organismului,
aflate în stare patologică.
4.1. Efectuarea puncţiilor capilare, venoase.
4.2. Recoltarea sângelui pentru examene hematologice şi biochimice.
4.3. Recoltarea urinei pentru examenul sumar de urină.
5. Administrarea medicamentelor.
Scop: evoluţia stării bolnavului spre vindecare parţială sau totală.
5.1. Observarea modului în care bolnavul respectă prescripţiile medicale.
5.2. Observarea modului în care organismul bolnavului tolerează
medicamentele prescrise.
5.3. Asigurarea circuitului medicamentelor.
5.4. Administrarea medicamentelor pe cale orală, parenterală.
5.5. Efectuarea injecţiei intramusculare.
6. Aplicarea agenţilor fizici.

Scop: accentuarea procesului de resorbţie (comprese reci).
6.1. Aplicarea compreselor umede.
7. Hidratarea organismului.
Scop: restabilirea echilibrului hidroelectrolitic şi acidobazic al
organismului.
7.1. Hidratarea prin perfuzie.
8. Alimentaţia bolnavului.
Scop: asigurarea aportului caloric şi energetic (calitativ şi cantitativ)
necesar întreţinerii organismului şi înlesnirea procesului de vindecare.
8.1. Observarea apetitului bolnavului.
144
8.2. Calcularea raţiei alimentare.
8.3. Întocmirea foii de alimentaţie zilnică.
8.4. Alimentarea activă a bolnavului.
9. Sterilizarea instrumentelor şi materialelor folosite în activitatea

medico- sanitară.
Scop: realizarea procesului de asepsie prin care se previne pătrunderea
germenilor patogeni în organism prin soluţie de continuitate.
9.1. Pregătirea instrumentarului chirurgical în vederea sterilizării.
9.2. Pregătirea sondelor de cauciuc şi material plastic pentru sterilizare.
9.3. Pregătirea materialului textil (halate, câmpuri, aleze) pentru
sterilizare.
10. Supravegherea bolnavului.

Scop: stabilirea diagnosticului şi aprecierea involuţiei bolii şi implicit a
stării bolnavului.
10.1. Observarea faciesului stării psihice, a stării de conştienţă a
bolnavului şi a reactivităţii generale.
10.2. Măsurarea şi notarea tensiunii arteriale, plus, respiraţie, temperatură,
diureză, înălţime şi greutate corporală.
10.3. Observarea tegumentelor şi mucoaselor.
10.4. Observarea poziţiei bolnavului şi evitarea complicaţiilor produse de
poziţionarea prelungită într-un singur loc − escare.
11. Prevenirea complicaţiilor.

11.1. Schimbarea poziţiei bolnavului.
11.2. Mobilizarea bolnavului.
11.3. Asigurarea igienei personale.
11.4. Îngrijiri igienice.
145
11.5. Respectarea medicaţiei şi a regimului alimentar.
12. Efectuarea transportului bolnavului.

Scop: deplasarea bolnavului la diferite servicii de investigaţii, diagnostic
şi tratament.
EVALUARE GLOBALĂ
Nume şi prenume Nume şi prenume Nume şi prenume
Manea Costel Voicu Cristian Crisan Ana Maria
5 ani si 11 luni 5 ani şi 7 luni 9 ani şi 11 luni
Diagnostic medical Diagnostic medical Diagnostic medical
Laringită acută, Laringită acută Laringită acută
Pneumonie acută. I.R.A. medie subglotică
Examene de laborator Examene de laborator Examene de laborator
Examenul sângelui Examenul sângelui Examenul sângelui
Examene hematologice Examene hematologice Examene hematologice
*HB – 11,9 g% *HB – 11,5 g% *HB – 13,6 g%
*HT – 34,7 g% *HT – 33,7 g% *HT – 36,5 g%
*L – 7900 mm3 *L – 7600 mm3 *L – 7200 mm3
*VSH – 8 mm/2h *VSH – 8 mm/2h *VSH – 12 mm/2h
Examene biochimice Examene biochimice Examene biochimice
*Uree sanguină – 0,27 *Uree sanguină – 0,27 *Uree sanguină – 0,30
mg% mg% mg%
*TGP – 14 ui *TGP – 14 ui *TGP – 10 ui
*TGO – 17 ui *TGO – 17 ui *TGO – 15 ui
*Glicemie – 98 mg% *Glicemie – 90 mg% *Glicemie – 80 mg%
Examen sumar de urină Examen sumar de urină Examen sumar de urină
În limite fiziologice În limite fiziologice În limite fiziologice
Ph – 6.0 Ph – 6.0 Ph – 6.0
Densitate – 1010 Densitate – 1015 Densitate – 1025
Exudat faringian – floră Exudat faringian – floră Exudat faringian – floră
microbiană absentă microbiană absentă microbiană absentă
Examene paraclinice Examene paraclinice Examene paraclinice
146
Radiografie pulmonară – –
Probleme actuale Probleme actuale Probleme actuale
– dispnee inspiratorie; − tuse lătrătoare; − tuse lătrătoare;
− tuse productivă; − disfonie; − disfonie;
− disfonie; − febră 39°C; − febră moderată 38,5°C;
− febră 39,5°C; − insomnie; − faringe hiperemic;
− insomnie; – inapetenţă; – inapetenţă;
– inapetenţă; – diaforeză; – insomnie;
– diaforeză; – dispnee inspiratorie; – diaforeză;
− faringe hiperemic; − faringe hiperemic; – dispnee inspiratorie.
– obstrucţie nazală; – obstrucţie nazală,
– anxietate moderată; rinoree;
– agitaţie psihomotorie. – anxietate moderată;
– agitaţie psihomotorie.
Tratamentul prescris Tratamentul prescris Tratamentul prescris

• Ampicilină – 500 mg – • Ampicilină – 500 mg – • Dexametazonă – ½ f la
1 fl la 6 ore; 1 fl la 12 ore; internare;
• Gentamicină – 40 mg la • Ampicilină – 250 mg – • Ampicilină – 500 mg la
12 ore; 1 fl la 12 ore; 6 ore;
• H.S.H. – 3 f doza • Gentamicină – 30 mg la • Gentamicină – 1 f la 12
iniţială apoi 2 f la 6 ore; 12 ore; ore;
• Fenobarbital – 0,5 ml • H.S.H. – 2 f la 30 min. • H.S.H. 2 f la 6 ore în
seara; – 4 doze, apoi 1 f la 6 ore prima zi, iar în
• Panadol sirop – 3,5 ml în prima zi, iar în urmatoarele 2 zile – 1 f la
la 8 ore; următoarea zi – 1 f la 6 6 ore;
• Gluconat de calciu – ore; • Ventolin sirop – 2,5 ml
per os 5 ml la 12 ore; • Fenobarbital – 0,5 ml la 12 ore;
• Nebulizări cu seara; • Nebulizări cu
Adrenalină 1‰; • Nurofen sirop – 3,5 ml Adrenalină 1‰;
• Hidratare parenterală cu la 8 ore; • Hidratare parenterală cu
soluţie de glucoză 10%; • Gluconat de calciu – soluţie de glucoză 10%;
per os 5 ml la 12 ore;
• Nebulizări cu
Adrenalină 1‰;
147
• Hidratare parenterală cu
soluţie de glucoză 10%;
Diagnostic la externare Diagnostic la externare Diagnostic la externare

Laringită acută Laringită acută – Laringită acută
Pneumonie acută – ameliorat clinic subglotică – ameliorat
ameliorat clinic clinic
148
TEHNICA ADMINISTRĂRII OXIGENULUI
OXIGENOTERAPIA
Scop:
● terapeutic − îmbogăţirea aerului cu oxigen în scopul combaterii hipoxiei
(oxigenarea redusă a ţesuturilor).
Hipoxia poate fi:
− anemică prin reducerea hemoglobinei;
− histotoxică prin blocarea la nivelul circulaţiei pulmonare;
− circulatoare prin tulburări de circulaţie.
Indicaţii: Administrarea oxigenului este indicată în:
− tulburări respiratorii determinate de afecţiuni respiratorii sau traumatisme;
− anemii severe, stări de şoc;
− în timpul anesteziei generale;
− hipoxii circulatorii (insuficienţă cardiacă, edem pulmonar, infarct miocardic);
− hipoxie respiratorie (şoc, anestezii generale, complicaţii postoperatorii, nou
născuţi).
Surse de oxigen: − staţie centrală de oxigen sau microstaţie;
− butelie de oxigen.
Pentru a se putea administra, presiunea se reglează cu reductorul de
presiune (debitmetrul, care indică volumul în litri de oxigen pe minut) şi se
modifică cu ajutorul barbotorului.
a − butelia de oxigen cu: 1 − robinetul bombei;
2 − reductor de presiune; 3,4 − manometre;
5 − robinet de închidere; 6 − robinet de reglare a
presiunii de ieşire a oxigenului; 7 − lanţ de fixare;
b − umidificator cu:
8 − oxigen de la butelie; 9 − tub spre bolnav.
149
Administrarea oxigenului se face cu:
− sondă sau cateter nazal;
− ochelari;
− mască;
− cort de oxigen;
− balon Ambu sau Ruben.
Oxigenul este un gaz uscat, iar pentru a fi administrat trebuie umidificat.
Umidificarea oxigenului înaintea administrării se face într-un recipient steril
numit barbotor, ce conţine apă sterilă.
Caterul nazal (sonda) are orificii laterale multiple. Se introduce în nară,
până în faringe, schimbându-se de la o nară la alta. Se poate introduce în laringe.
Tehnica:
− pregătirea fizică şi psihică a pacientului;

− se dezobstruează căile aeriene;
− se măsoară lungimea sondei pe obraz de la
narină la tragus;
− se introduce cateterul cu mişcări blânde,
paralel cu palatul osos şi perpendicular pe
buza superioară;
− se fixează debitul la 2-4l/min la copii, 4-
6l/min la adulţi;
− se va observa bolnavul în continuare pentru
prevenirea accidentelor;
− se administrează medicamente cu intermitenţă şi supraveghează debitul.
150
Ochelarii: pentru oxigen se fixează după urechi şi prezintă 2 mici sonde
de plastic care pătrund în nări. Se recomandă la copii şi bolnavii agitaţi.
Masca: pentru oxigen (cu inhalarea aerului expirat) se fixează acoperind

gura şi nasul. În general este greu suportată de bolnav datorită hamului de
etanseizare.
Tehnica:
− se verifică scurgerea oxigenului din sursă;
− se pune masca în mâna bolnavului pentru a-i uşura
controlul măştii şi i se susţine mâna − debitul de
10-12l/min;
− se aşează masca pe piramida nazală şi apoi pe gură;
− când bolnavul s-a obişnuit cu masca, se aşează cureaua de fixare în jurul
capului.
Cortul de oxigen: nu poate depăşi o concentraţie de 50% a oxigenului,
realizează o circulaţie deficitară a aerului, ducând la încălzirea pacientului. Se
impune răcirea cu gheaţă.
Incidente la administrarea oxigenului:
− distensia abdominală prin pătrunderea gazului prin esofag;
− administrarea oxigenului neumidificat provoacă deslipire de retină;
151
− emfizem subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gâtului prin fisurarea
mucoasei;
− în cazul administrării de oxigen timp îndelungat, în concentraţii mari sau la
presiune ridicată, pot apărea: congestie şi edem alveolar, hemoragie
intraalveolară.
Se va şti că:
− nu se unge cateterul cu substanţe grase (pericol de explozie şi pneumonie);
− oxigenul se administrează, după dezobstruarea căilor respiratorii;
− bombele de oxigen se fixează pe un port butelie, orizontal pentru a evita
loviturile;
− oxigenul nu se foloseşte fără manometru;
− barbotorul să fie bine fixat, deoarece prin răsturnare, lichidul poate fi împins
de oxigen în căile respiratorii ale pacientului, asfixiindu-l.
PROCEDEE TERAPEUTICE APLICATE ÎN AFECŢIUNILE

LARINGIENE
Procedeele terapeutice locale laringiene cuprind:

♦ aspiraţiile;
♦ pulverizările;
♦ inhalaţiile;
♦ aerosolii;
♦ compresele.
ASPIRAŢIILE: − metodă terapeutică locală laringiană, des utilizată la

sugari şi copiii mici (aspirarea secreţiilor). Ele se practică în general, prin
tubul-spatulă, cu ajutorul unor sonde moi netraumatizante, la nevoie se pot
practica şi fără spatulă.
152
PULVERIZĂRILE ŞI AEROSOLII: − se utilizează pentru combaterea
fenomenelor inflamatorii (congestive şi edematoase), pentru modificarea
troficării ţesuturilor laringiene, pentru anestezia mucoasei.
INHALAŢIILE: − procedeu terapeutic ce se utilizează la copiii mai mari.
Se pot folosi substanţe balsamice, emoliente. Bolnavul se apleacă asupra vasului
cu întreaga faţă-capul, gâtul, umerii fiind acoperiţi cu un prosop ce acoperă şi
vasul inhalator formând, un fel de cort cu vapori. Copilul trebuie să inspire
vaporii formaţi şi pe gură şi pe nas. După terminarea tratamentului, poate părăsi
camera după 2-3 ore.
COMPRESELE: − procedeu terapeutic local, ce constă în aplicarea de
comprese în regiunea prelaringiană. Se pot utiliza comprese fierbinţi (în
laringitele acute sufocante ale sugarului), comprese în 3 straturi: un prim strat
este alcătuit dintr-o pânză îndoită în patru, înmuiată în apă călduţă stoarsă şi
stropită cu alcool, al doilea strat trebuie să fie impermeabil (material plastic), iar
al treilea strat (superficial) va fi uscat şi le va acoperi în întregime celelalte două
straturi.
CONCLUZII REFERITOARE LA ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR

CU LARINGITĂ ACUTĂ
1. Laringita acută este o inflamaţie şi o îngustare a căilor aeriene, frecvent

întâlnită la copiii sub 6 ani.
2. Principalele manifestări de dependenţă în Laringita acută sunt:
− dispnee;
− hipertermie;
− disfonie;
153
− disfagie.
3. Tratamentul în Larintita acută se face individualizat în:
− antibiotice în funcţie de antibiogramă;
− bronhodilatatoare;
− antiinflamatoare;
− antitermice;
− antialergice;
− hidratare adecvată pentru fluidificarea secreţiilor;
− repaus vocal.
4. Administrarea în ambulatoriu a tratamentului conform prescripţiei
medicale.
5. Evitarea factorilor de risc şi a complicaţiilor.
6. Educaţia sanitară adecvată, a familiei:
− să evite consumul de lichide reci şi substanţe iritante.
7. Să se prezinte la medicul de familie pentru controlul periodic.
154
BIBLIOGRAFIE
1. Buruiană M. Mustatea M. − Embriologia laringelui, în: Faringolaringologia

pediatrică, IMF Bucureşti, 1986
2. Lucreţia Tirică − „ Îngrijiri Speciale Acordate pacienţilor De Către Asistenţii

Medicali”, ediţia a-IX-a, Editura Viaţa Medicală 2008
3. Lucreţia Tirică − „ Urgenţe Medico-Chirurgicale”, Editura Medicală 1994
4. Lucreţia Titircă – „ Dicţionar De Termeni Pentru Asistenţii Medicali ”,

Editura Viaţa Medicală Românească
5. Gheorghe Mogoş, Alexandru Ianculescu − „ Compendium De Anatomie şi

Fiziologie”, Editura Ştiinţifică
6. Viorel Rangă, Tiberiu Şeicaru, Florin Alexe − „ Anatomia Omului”
7. Mircea V. Nănulescu − „Urgenţe În Pediatrie”, Editura Dacia 1994
8. Mircea Geormăneanu − „ Ghid DE Diagnostic În Pediatrie”, Editura Medicală

1994
155

Limbă

Bine ați venit la Scribd!

laringita acuta

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Data încărcării

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

laringita acuta

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Titluri conexe

MINISTRUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII

„Sănătatea” este echilibrul biologic dintre organism si mediu, în care

”Se zice că timpul trece. Timpul nu trece niciodată.

Laringele uman, etapa cea mai complexă de dezvoltare a laringelui,

Aparatul respirator este responsabil de menţinerea într-un ritm optim a

Laringele se află în regiunea anterioră a gâtului, sub osul hioid şi

Laringele are forma unei piramide triunghiulare cu baza îndreptată în

Laringele este un organ tubular situat vertical. Dacă vom privi în

Plicile ventriculare sunt formate dintr-o lamă fibroelastică acoperită de

Laringele este constituit din schelet cartilaginos, ligamente (care unesc

VASCULARIZAŢIA ŞI INERVAŢIA LARINGELUI

Arterele laringelui provin din artera tiroidiană superioară şi din artera

Laringele îndeplineşte funcţii vitale de prim ordin:

Laringita este produsă de inflamaţia, iritarea sau folosirea excesivă a

Bolnavul poate prezenta:

II. EXAMENUL OBIECTIV

1. Inspecţia. Laringele se găseşte în mijlocul regiunii cervicale

III. EXAMENUL FUCŢIONAL

Se execută concomitent cu examenul fizic, întrucât anumite tulburări

IV. EXAMINĂRILE PARACLINICE

1. Examenul radiologic completează datele la examenul clinic.

Infecţiile respiratorii reprezintă prima cauză de boală infecţioasă la copil.

Infecţia şi inflamaţia căilor respiratorii nu se limitează strict la o anumită

TABLOUL CLINIC AL INFECŢIILOR CRS LA COPIL

Tabloul clinic caracteristic, comun pentru afecţiunile acute ale căilor

Cauzele afecţiunilor căilor respiratorii superioare sunt numeroase şi

Prevenirea şi combarea afecţiunilor căilor respiratorii necesită o serie de

DEFINIŢIE: Laringitele sunt afecţiuni caracterizate prin inflamaţii

În funcţie de frecvenţă şi de severitate, laringitele acute se împart în:

LARINGITA ACUTĂ SUPRAGLOTICĂ (EPIGLOTITA)

DEFINIŢIE: Laringita acută subglotică (Epiglotita) este o afecţiune

Examen O.R.L. – laringoscopia se efectuează cu multă prudenţă, arată o

Diagnosticul pozitiv se va pune pe examenul clinic şi paraclinic.

Diagnosticul diferenţial se face cu:

Epiglotita se tratează ca o infecţie bacteriană severă cu antibioterapie (în

1. Restabilirea permeabilităţii căilor respiratorii superioare prin:

LARINGITA ACUTĂ SUBGLOTICĂ

DEFINIŢIE: Laringita acută subglotică este forma cea mai comună de

DEFINIŢIE: Laringita spasmodică este un sindrom obstuctiv acut,

DEFINIŢIE: Laringita membranoasă este o afecţiune severă deseori

DEFINIŢIE: Edemul angionevrotic Quincke este un edem acut, rapid

PROCESE DE NURSING A TREI PACIENŢI CU

Date relative stabile:

Aspect facies: suferind, uşoară paliditate, încercănat;

AHC – mama neagă bolile infecto–contagioase;

Istoricul bolii: Debutul – în urmă cu două zile, copilul prezenta tuse

EXAMENUL CLINIC GENERAL

Starea generală – influenţată, febră 39,5 °C;

Înainte de apariţia procesului hiperemic faringian, pacientul avea

SUPRAVEGHEREA DEZVOLTĂRII A COPILULUI

Dezvoltarea copilului se face într-un ritm rapid:

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

Probleme actuale: dispnee inspiratorie, tuse productivă, obstrucţie

DIAGNOSTICE NURSING LA INTERNARE

1. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE.

DIAGNOSTIC DE INTERVENŢIILE ASISTENTEI MEDICALE CU

1. Obstrucţia căilor Pacientul să prezinte Rolul autonom: 06.02.2016