Nustrai_de DUMITRU_VERDES We ANS CRAIASA ZAPEZII ‘Sapte pores INTIA POVESTIRE In care « vorba de o oglndd side nse ciobari ‘SA incepem sA povestim: cind | ca toate oglinzile, fiindea tot ce vom ajunge la sfirst, avem si | era frumos si bun, daci se stim mai multe decit stim acum, | oglindea in ea, aproape c& nici Era odatd_un vrajitor, unul | nu se vedea, in schimb, tot ce dintre cei mai r8i, era chiar dra- | era _urit se’ vedea In oglinda cul. $i vrdjitorul acesta a facut | foarte limpede si chiar mai urit © oglind’, dar nu era o oglinda | decit fusese. Cele mai frumoaseprivelisti in oglinda parc erau spanac fiert si cei mai buni oa ‘meni erau in oglinda uriciosi sau sedeau cu capucn jos, feele lor erau asa de sehimonosite, ch nu le putea cunoaste, si dacd, de pild’, cineva care avea 0 alunie’ pe obraz se vita in oglind’, “alunica crestea si fi acoperea tot obrazul ca o pati nneagrd. Dracul zicea c& asta foarte nostim si de haz, Cind fi trecea cuiva prin minte vreun gind bun, in oglind’ se ardta un rinjet, aga ci, desigur, dracul vrijitor se bucura de nascocirea Ii, Tot cei care umblau la scoala Iui de vrdjitorie — spu- -au in toate parle cl a si sit © minune; ziceau ei abia acuma se putea vedea cum arat Intradevir Iumea si oa- ‘meni, Umblau in toate partile cu oglinda si in curind n-a mai rrimas nici 0 tari si nici un om pe care si nu-i fi schimonosit oplinda aceea. Intr-o bund zi sea gindit el sa se urce si in cer cu oglinda. Dar cu elt se urea mai sus in vizduh, cu atit coglinda tremura i se strimba si dde-abia mai putea s-o fie: sa treat tot mai sus si mai sus gi deodaté oglinda_sa_strimbat aga de tare gia tremurat asa de ‘eumplit, incit ia alunecat din imtini @ cAzut pe pimint si sa spart In mit si milioane de bu: ‘ei, Dar acuma oglinda a pric fut nenorociti si mai mari, fe indet unele bucdti erau cit’ un fir de nsip si au zburat duse de int peste fot pamintul, si au tra in ochii miultor oamen, ‘xi crora le intrau in ochi cio- burile acestea. vedeau toate lu cnurile schimonosite sau au mai indeau acum decit sucit sin tortocheat, pentru e4 cioburle pistraserd toate puterile rele pe care le avusese oglinda intreaga Unit oameni s-au trezit cu cite un ciob chiar in nim inima Jor sa preflcut deodata nte-un bulgire de ghcafa. Unele cio bur erau ast de mari incit unit 8 alft Teau Tuat i au facut din ele geamuri; dar fereasci dum nezeu si te fi uitat la vreun prieten prin geamurile acestea! Ate cioburi au ajuns ochelai dar cei care, purtauasemenca ochelari vedeau strimb 3 jude- au nedrept. Dracul rhea 38 Plesneascd de toate aceste nis biti. Si mai erau inc multe sioburi in jume. Vedem noi in dataTa ‘A DOUA POVESTIRE Un bales so fein fn oragul cel mare in care sint atijia oameni si atitea case si mau loc unde sisi fac 0 gridin& si de aceea cei mai ‘multi trebuie sé se muljumeascd cu flori in glastre, erau si doi copii sirmani care aveau 0 gri- ind pugin mai mare decit un vas de flori, Nu erau frate si Sora, dar se iubeau intre ei ca si cum’ ar fi fost. Paringii lor lo- euiau in doud mansarde din dowd case aliturate si care erau ‘asa de apropiate una de alta, fncit stresinile mai ch se atin ‘geat si cum ferestrele erau fava in fay, puteai si treci de lao locuinga la cealalt Paringii puseserd. fiecare in streasind cite 0 cutie mare de Jemn umpluti eu pimint si si- ddiser& legume si verdeyuri de care aveau nevoie la gitit si mal sidisera si cite un trandafir, era cite unul in fiecare cutie si In- florea frumos. Pe urma, ce sau gindit ci, si puie cutile dea curmezigul peste streasind, 832 ‘eh acuma aproape ci ajungeau de lao fereastra la cealalta si frau ca doud straturi, Pastaile ide mazise atirnau peste margi- nea cutilor, si trandafiri isi in tindeaw crengile pe deasupra si se Impreunau ficind 0 bolt de flori si frunze, Cum cutile erau foarte inalte si copiii stiau c& fu trebuie sf se urce pe ele, faveau voie citeodata si coboare pe fereastra si si stea pe scdu- fiele intre cutii la umbra tranda- firilor si SA se joace. — Da, au — spunea bunica E acolo unde-i rojul mai des, © mai mare decit celelalte, dar nu sta mult pe pimint, se ured iar {in norii cei negri. Noapte: pporneste in zbor pe strdzi si se wits pe fereastrd in cash si fatunci geamurile ingheati si se fac flori de zipada pe la feres- tre — Da, da, am vizut — zi- ‘ccau copiii si acuma stiau cA ¢ adevarat ce spunea bunica — Craiasa 2Apezii vine si pe Tara petrecerea asta se ispri- | 1a noi? a intreba odata fetita ven, Geamurile erau inghefate. | — Atita-i trebuie, si vie — a Copii inst incalzeau pe soba | rispuns baiejasul — cd o pun bbinutii de arama, fi lipeau de geamurile inghetate si deodatd Se ivea un rotocol strdveziu si prin rotocol se uita de la fiecare Fereastra cite un ochi dragalas si pe soba si Indati se topeste Bunica la mingiiat pe par st fa inceput alta poveste. Seara, inainte de culcare ind era pe jumftate dezbricat blind: erau.baicfasul si fetia. | Karl sa dus la fereastra, s-a ur- Pe cl il chema Karl 5i pe ea | cat pe un scaun si sa uitat prin Gretchen, Vara ficeau numai | rotocolul de pe geam. Afard in- tim pas si erau unul ling8 altul, | cepuse s& ning si un fulg, ce! fara insi trebuiau si se co- oare si sA se urce pe o mul- fime de scdri, si afard ningea. — Au inceput si roiascd albi- nele cele albe — zicea bunica. — Au io regina? intreba biieyasul, fiinded stin c& albi- nile cele adevarate au o regind mai mare, s-a prins de marginea tunei cutii de flor; fulgul a cres cut pind s-a preficut intr-o fe- mei imbricata cu 0 rochie alba, care parc era jesutd din mii si mii de fulgi de zipada. Femeia era frumoasi si gingas’, dar era de gheata, de_gheatd