1.

În cadrul măsurilor preventive luate în profilaxia primară a afecţiunilor dento-

parodontale, pe ce loc, ca importanţă, plasează OMS, controlul regimului alimentar? – 1 min

In cadrul masurilor preventive luate in profilaxia primara a afectiunilor dento-

parodontale, OMS plaseaza regimul alimentar sanatos pe LOCUL II.

2. Care sunt elementele nutritive, care consumate echilibrat, vor contribui la structuri
dentare normale şi rezistente (cario-preventiv)? – 2 min

Important pentru realizarea unor stucturi dentare normale si rezistente este consumul
echilibrat de calciu, fosfor, magneziu si fluor, precum si consumul de vitamina A.

3. Care sunt principalele surse alimentare de acid? – 2 min

Sursele alimentare de acid includ:

- Citricele, sub forma de fruct sau de suc
- Gustarile ce contin acid citric
- Bauturile acidulate
- Tabletele de vitamina C mesatecate sau supte

CH rafinati (ex. gogosi, chipsuri, cereale gata preparete) care produc raspuns acidogen
prelungit prin retentionarea la nivelul structurilor dentare interproximale. CH
traditionali – zaharul, glucoza, fructoza, galactoza si lactoza genereaza cele mai
importante efecte cariogene.

4. Care sunt elementele nutritive cu legătură certă faţă de sănătatea structurilor

parodontale? – 2 min

O serie de elemente nutritive au o legatura certa cu starea de sanatate a tesuturilor

parodontale:
- Acid ascorbic
- Vitamina D
- Riboflavina (Vit. B2)
- Acid folic
- Vitamina A
- Zinc, calciu, fosfor si magneziu pot influenta sanatatea structurilor parodontale.

5. Se concluzioneză că riscul afectării parodontale creşte, legat de reducerea aportului

a două elemente nutritive şi a fumatului. Care sunt aceste elemente nutritive? – 2 min

Riscul de boala parodontala este exacerbat de fumat, reducerea aportului de calciu si a

acidului ascorbic.
 6. Din punct de vedere al sănătăţii structurilor parodontale prin ce devine important
aportul vitaminei C? – 2 min

Vitamina C este necesara pentru realizarea fibrelor de colagen si a materialului

intercelular, conditioneaza viteza de vindecare a tesuturilor moi, fiind recomandabila
inclusiv dupa detartraj si planare radiculara.

7. Din punct de vedere al sănătăţii parodontale fumatul este incriminat şi în etiologie

acestora, prin multiple mecanisme. Legat de boala parodontală fumatul reduce aportul unui
element nutritiv vital sănătăţii parodontale. Care este acest element nutritiv? – 2 min

Fumatul reduce absorbtia vitaminei C, iar afectarea parodontala este mult mai severa.

8. Aportul normal de elemente nutritive poate fi perturbat atunci când există ulceraţii
orale (cu evoluţie îndelungată, întinse în suprafaţă şi dureroase) care pot să apară într-o serie
de afecţini sistemice şi medicaţii administrate. Care sunt aceste afecţiuni sistemice şi terapi
administrate care provoacă, obişnuit, leziuni orale? – 2 min

Pacientii cu diabet zaharat, cancere orale, radio- si chimioterapie, imunosupresie pot

prezenta ulceratii orale dureroase, care in timp le pot compromite statusul nutritional.

9. Studii de ultimă oră constată că la populaţia tânără obeză frecvenţa afecţiunilor

parodontale este mai crescută comparativ cu individul cu greutate normală. În asemenea
situaţii şi legat de greutate, ca măsuri preventive sau de încetinire a evoluţiei afecţiunilor
parodontale vom indica? – 2 min

In acest sens, apar recomandari cu privire la:

- O nutritie sanatoasa (inclusiv inlocuirea alimentelor indulcite cu zahar cu indulcitori
artificiali (necariogeni, necalorici)
- Efectuarea de exercitii fizice
- Revenirea la o greutate acceptabila, ca masuri de prevenire sau de incetinire a
evolutiei bolilor parodontale.
Este motivul pentru care, atunci cand tratamentele parodontale efectuate nu dau
rezultatele scontate (pacientul nu raspunde la tratamentul corect efectuat), trebuie sa
facem si o analiza atenta a regimului alimentar.

10. Caria dentară se datorează pH-ului acid produs prin metabolizarea microbiană a
carbohidraţilor. Acidităţii astfel produse i se poate adăugă şi acidul rezultat prin? – 2 min

Consumul de alimente acide si cea de bauturi acidulate, regurgitatii acide ca in bulimie,

anorexie, sarcina. Efectul demineralizant creste in xerostomie.
 11. Care sunt caracteristicile pentru care Streptococii mutans sunt consideraţi principalele
microorganisme iniţiatoare a cariei dentare? – 3 min

Streptococii mutans sunt incriminati ca fiind principalele microorganisme cauzatoare de

carie dentara, datorita:
- Usurintei cu care metabolizeaza zaharul, ca si a celorlalte mono- si dizaharide
ingerate si din care rezulta, rapid, acizi si polizaharide extra- si intracelulare
- In plus, ei produc polizaharide extracelulare prin metabolism microbian care
favorizeaza adeziunea streptococilor la suprafetele dentare si se consituie in hrana
pe durata perioadelor de pauza alimentara
- Produc placi dentare ce contin PZ extracelulare impermeabile, care limiteaza
actiunea sistemelor tampon salivare la acest nivel.

12. Care sunt alimentele - mai frecvent consumate şi - cuprinse sub titulatura celor cu
potenţial cariogen redus? – 2 min
Alimentele cu potential acidogenic redus (Carioprotectoare) sunt:
- Branza
- Unele vegetale (brocoli, conopida, castravetele, laptuca, mararul, morcovul, piperul)
- Carnea
- Pestele
- Alunele
- Nucile

13. Care este grupa îndulcitorilor, care consumaţi frecvent, generează carie dentară (daţi
şi 4 exemple de carbohidraţi din această grupă)? - 2 min

Indulcitorii traditionali consumati frecvent genereaza carie dentara. Exemple de CH din

aceasta grupa: zaharoza, glucoza, fructoza, lactoza, galactoza, sorboza. Zaharul este cel mai
nociv.

14. Care grupe de îndulcitori sunt cuprinse sub denumirea de îndulcitori alternativi? – 2
min

Poliolii (manitol, xilitol, sorbitol), polipeptidele (Thaumatin), indulcitorii artificiali(zaharina,

ciclamat de sodiu, glucoza hidrigenata, isomaltul.

15. Care este formula chimică a zahărului (din ce molecule se compune) şi câte kcal/g
aduce? – 2 min
 Zaharoza este un dizaharid, compus dintr-o molecula de glucoza si una de fructoza si aduce
4 kcal/g. Formula chimica a zaharului - C6H12O6 (4,1 kcal/g).

16. Pe lângă carie dentară consumul frecvent şi excesiv de carbohidraţi generează o serie
de boli generale grave. Enumeraţi 4 asemenea afecţiuni. – 2 min

- Diabet zaharat
- Boli cardiovasculare
- HTA
- Obezitatea
- Hiperlipidemie

17. Între ce vârste plasăm vârful consumului de zahăr, cauza lui şi care sunt măsurile
preventive luate? – 2 min

Varful consumului de zahar este plasat la varsta adolescentei, intre 15 si 18 ani,

perioada in care valorile energetice sunt mai mari. Pentru aceasta grupa de varsta se
recomanda:
- Dispensarizare
- Educare stomatologica cand accentuam: controlul mecanic al PD
consilierea regimului alimentar
- Florizari (obisnuit locale, personale si profesionale)
- Sigilari

18. Legat de studiul de la Vipeholm şi de consumul alimentelor îndulcite cu zahăr s-a

concluzionat că incidenţa cea mai mare a cariei dentare o întâlnim la care dintre grupurile de
studiu? – 2 min
Cea mai marcata crestere a incidentei cariei se inregistreaza atunci cand zaharul ete
consumat mai ales intre mese. Incidenta carioasa este influentata si de consistenta
alimentelor indulcite. Frecventa cariei dentare creste atunci cand, pe durata zilei se consuma
des alimente lipicioase si aderente, care produc si accelereaza evolutia proceselor carioase,
comparativ cu consumul siropurilor care, indepartandu-se rapid din cavitatea orala, afecteaza
structura dentara intr-o masura mai mica. Nu s-a observat o crestere semnificativa a
incidentei CD in cazul grupului caruia i s-a crescut cantitatea de zahar consumata zilnic, de la
30 la 330g, daca intreaga cantitate a fost consumata dintr-o data si sub forma de sirop. Cea
mai redusa incidenta a cariei se inregistreaza la grupul care a consumat zahar introdus, numai
in ciocolata, un aliment mai putin cariogen, deoarece ciocolata prezinta o concentratie
superioara de grasimi (unt de cacao) si tanin (din pulberea de cacao)

19. În cazul pacienţilor cu H.F.I. - intoleranţă ereditară la fructoză – consumul de zahăr se

însoţeşte de o serie de semne şi simptome. Care sunt acestea şi cum arată incidenţa cariei la
aceşti pacienţi? – 2 min
 La aceste persoane, consumul de fructoza se poate insoti (in functie de cantitatea
consumata) de simptome precum:
- Greata si varsaturi
- Transpiratii excesive
- Convulsii si chiar coma.
Din aceasta cauza, asemenea indivizi evita zaharul in alimentatie si in consecinta, la ei se
constata un numar mai mic de CD.

20. Care este cantitatea de zahăr consumată zilnic sau anual pentru ca indicele de carie să
se menţină la valori minime (sub 3 şi la persoanele care nu beneficiază de fluorizare)? – 2 min

Intr-un studiu efectuat in 47 de tari, s-a stabit un indice de carie DMF-S sub 3 cand individul
mananca sub 50 g zahar pe zi si nu se iau in discutie elemente preventive precum igiena orala,
fluorizarile, etc.
Rezulatele numeroaselor studii au condus la concluzia ca pentru a se obtine un minim al
indicelui DMF-T, cantitatea de zahar consumata zilnic trebuie sa fie de 50g/zi sau de
10kg/an/individ.

21. Care este cantitatea de zahăr consumată anual de pacientul care a beneficiat de
fluorizare pentru un indice de carie DMF-T minim (sub 3)? – 2 min

In cazul persoanelor care beneficiaza de fluorizari sistemice sau locale, cantitea de zahar
consumata pe an, poate creste pana la 15 kg/persoana.
In raportul pe 2003 al WHO se precizeaza ca zaharul singur, NU trebuie sa furnizeze mai
mult de 10% din necesarul energetic al individului, nivel la care cariogenitatea este cea mai
redusa.

22. Care sunt cele mai cariogene alimente? – 2 min

Firestone a demonstrat ca maximul de cariogenitate se obtine prin consumul alimentelor ce

contin:
- Peste 5% zahar sau ca
- Cele mai cariogene alimente raman acelea care contin peste 2% zahar si 50%
amidon.

Cele mai cariogene alimente s-au dovedit a fi acelea cu un continut ridicat de CH rafinati
si care in plus prezinta o retentie prelungita la nivelul structurilor dentare. Ex: gogosi,
chipsuri, produse de patiserie/cofetarie.
 23. Cercetările arată că receptorii gustativi pentru dulce sunt funcţionali începând cu ce
lună de sarcină? – 1 min

Cercetarile arata ca, la fat, receptorii gustativi pentru dulce sunt functionali inca din luna
a IVa de sarcina. Dupa aceasta varsta, se constata producerea frecventa a miscarilor de
deglutitie, dupa injectarea unor solutii dulci in lichidul amniotic.

24. Ce este amidonul, din ce grupă de îndulcitori face parte şi cum interpretăm
cariogenitatea lui? – 4 min

Este un polizaharid, format dintr-un lant de subunitati de glucoza.

Face parte din categoria indulcitorilor traditionali.
In cazul plantelor, amidonul reprezinta principala molecula de stocare a hranei, in timp ce la
animale, excesul de amidon este depozitat sub forma de glicogen. (cele doua substante
prezinta aceeasi structura moleculara)
Amidonul PRELUCRAT TERMIC, prin coacere sau fierbere, da nastere la nivelul cavitatii orale,
la particule solubile si degradabile enzimatic. Aici, el poate fi hidrolizat sub actiunea amilazei
salivare in maltoza, maltrotrioza si dextrine si chiar glucoza. Acest proces se poate produce
numai in cazul alimentelor retentionate perioade indelungate de timp.
NEPRELUCRAT ALIMENTAR, amidonul din grau, porumb, orez, cartofi, etc NU ESTE CARIOGEN.
Chiar prelucrat alimentar si fara a fi amestecat cu zahar, amidonul este putin cariogen,
concluzionea RUGG prin studiile longitudinale intreprinse.

25. Chiar prelucrat alimentar dar fără a fi amestecat cu zahăr, amidonul este mai puţin
cariogen comparativ cu cariogenitatea zahărului. În această situaţie de câte ori este mai redusă
cariogenitatea amidonului? – 2 min

In acest context, Brudevold-1985 concluzioneaza ca, amidonul prelucrat este de 4 ori

mai putin cariogen comparativ cu zaharul.
Produsele de patiserie si cofetarie, insumand cariogenitatea zaharului cu aderenta
amidonului prelucrat, confera alimentului o cariogenitate direct proportionala cu
cantitatea de zahar continuta.

26. Care sunt principalele zaharide cuprinse sub termenii de mono- şi dizaharide, care este
substanţa cel mai puţin cariogenă (dintre acestea) şi din punct de vedere preventiv care este
atitudinea noastră faţă de fiecare dintre ele? – 4 min

Monozaharidele sunt reprezentate in principal, de: glucoza, fructoza si galactoza.

Dizaharidele sunt reprezentate in principal, de: sucroza, lactoza si maltoza.
Ele sunt hidrocarbonate larg raspandite in natura si se gasesc, de obicei, in: fructe,
vegetale, lapte.
Lactoza se gaseste in lapte si in produsele lactate si prezinta cea mai redusa capacitate
cariogena, comparativ cu celelalte zaharide, dupa cum arata Frostell – 1973, prin studiile
interprinse.
 27. Laptele staţionat în jurul dinţilor perioade îndelungate poate fi cariogen, chiar dacă
lactoza prezintă cea mai redusă cariogenitate, comparativ cu celelalte mono- şi dizaharide. Care
este cariogenitatea laptelui uman, comparativ cu cel de vacă sau cu laptele praf? – 3 min

S-a constatat faptul ca inclusiv laptele natural, consumat si retentionat perioade

indelungate in jurul dintilor nou-nascutilor este un factor favorizant al producerii cariilor de
biberon.
Laptele uman, comparativ cu cel de vaca, este mai cariogen, datorita continutului mai mare
de lactoza – 7% fata de 4.8% si un continut mai redus in ioni de fluor, calciu, fosfat si proteine.
In privinta laptelui praf 26%, cele mai multe sortimente sunt, in vitro, mai acidogene, mai ales
acelea fabricate din soia, datorita continutului crescut in glucoza.
Laptele de bovine este cel mai putin cariogen.

28. Lactoza din lapte este un dizaharid compus din ce molecule? – 1 min

Lactoza este un dizaharid compus dintr-o molecula de glucoza si una de galactoza.

29. Laptele uman este mai cariogen comparativ cu cel de vacă. De ce? – 2 min

Vezi 27.

30. Laptele praf şi mai ales cel fabricat din soia sunt mult mai cariogene, in vitro, din care
motiv? – 2 min

In privinta laptelui praf, cele mai multe sortimente sunt, in vitro, mai acidogene, mai ales
acelea fabricate din soia, datorita continutului crescut in glucoza.

31. Care este puterea de îndulcire a fructozei comparativ cu cea a glucozei şi care, dintre
cele două este mai cariogenă (de cîte ori)? – 2 min

Puterea de indulcire a fructozei – 1,7; puterea de indulcire a glucozei – 0,7.

Cariogenitatea se datoreaza proprietatii de a genera PD groasa si bogata in glucani
extracelulari insolubili care favorizeaza mentinerea pH-ului scazut la interfata placa/dinte.

32. Toate studiile arată o cariogenitate pentru fructoză şi alta pentru zaharoză. Care este
indicele CAO pentru cele două substanţe? – 2 min

Studiile efectuate au dovedit o cariogenitate mai redusa pt fructoza - de 3,8, comparativ cu

cea a zaharozei pentru care indicele CAO este de 7,2.
 33. Ce sunt poliolii, cum se mai numesc ei şi de ce, care sunt principalii reprezentantanţi?
– 2 min

Poliolii sunt CH naturali care prezinta o molecula asemanatoare sucrozei, exceptie

facand gruparea alcoolica atasata la fiecare atom de carbon al poliolului.este motivul pt
care se mai numesc si lichioruri. Cei mai cunoscuti polioli sunt: sorbitolul, manitolul si
xilitolul. Ei prezinta un continut caloric apropiat de cel al sucrozei (40-75%)

34. Sorbitolul este metabolizabil la nivelul P.D. însă cariogenitatea lui este redusă. În ce
condiţii el poate devini cariogen? - 2 min

Sorbitolul poate fi metabolizat la nivelul PD, unde produce o scadere redusa a pH-ului.
In lipsa altor surse de hidrocarbonate, Streptococii mutans sunt in stare sa metabolizeze
sorbitolul.
Este cariogen in cazul unui consum prelungit si la pacientul cu xerostomie.

35. Care poliol este folosit obişnuit la fabricarea alimentelor destinate diabeticilor şi de
ce? – 2 min
Sorbitolul constituie indulcitorul de baza pentru prepararea alimentelor destinate
diabeticilor , metabolizarea lui fiind insulino-dependenta.

36. Din grupa poliolilor care este singurul care nu este metabolizat la nivelul P.D., deci
neacidogen, necariogen? - 1 min

Xilitolul produce inhibarea multiplicarii si inhibarea metabolismului microorganismelor

PD.

37. Care este principalul reprezentat al poliolilor, care sunt caracteristicele care-l fac
neacidogen şi necarigen şi care sunt constatările studiilor cu privire la comportamentul lui
cariogen? – 4 min

Xilitolul este cel mai eficient inlocuitor al sucrozei pt ca este neacidogen si necariogen.
Produce inhibarea multiplicarii si inhibarea metabolismului microorganismelor PD. De
asemenea produce stimularea fluxului salivar si prin aceasta creste pH-ul oral si cantitatea
ionilor de Ca prezenti.
Constatarile studiului:
1. Indicele DMF-T este 0, comparativ cu 7,2 la cei hraniti cu alimente indulcite cu zahar si 3,8
la cei hraniti cu alimente indulcite cu fructoza; nu au fost cuantificate cariile secundare;
2. leziunile incipiente de carie constatate la inceputul experimentului au disparut, prin
vindecarea lor naturala = remineralizarea cariilor necavitare (petele albe cretoase);
3. indice de placa s-a redus semnificativ;
4. . compozitia microbiana a placii bacteriene s-a modificat, constatandu-se reducerea
numarului de microorganisme acidogene (inclusiv S. Mutans)
5. se constata reducerea productiei de amilaza salivara
6. fara madificari ale functiei hepatice
7. diareea osmotica, caracteristica ingestiei de xilitol la copil. Nu s-a manifestat la adultii
participanti, demonstrandu-se capacitatea de adaptare a organismelor tinere
8. studiul facut in 1985 a aratat ca la nivelul grupului de indivizi care au fost hraniti cu xilitol,
indicele de carie a scazut cu 46%.

38. Pentru xilitol care este principalul efect negativ? – 1 min

Diareea osmotica, caracteristica ingestiei de xilitol la copil, nu se manifesta la adulti.

39. Thaumatin-ul, ca principal reprezentant al polipeptidelor, este el metabolizabil la

nivelul P.D. şi este un îndulcitor natural sau artificial? – 2 min

Thaumatin-ul este un indulcitor natural extras dintr-o planta care creste in vestul Africii. Nu
este metabolizat de microorganismele placii.

40. Care sunt cele trei caracteristici ale îndulcitorilor artificiali care-i propulsează ca
înlocuitori ai sucrozei? – 2 min

Au aparut ca o necesitate in vederea reducerii cariogenitatii si a obezitatii. Sunt indulcitori

puternici, comparativ cu capacitatea de indulcire a zaharului, sunt necariogeni, iar unii
dintre ei sunt necalorici. Cei necalorici recomandati diabeticilor sau obezilor, realizeaza o
scadere a volumului si a greutatii produselor consumate si a pretului.

41. Care este cel mai vechi şi cel mai utilizat îndulcitor artificial? - 1 min

Zaharina – descoperita in 1879, ramane cel mai vechi indulcitor natural folosit.

42. Zaharina este metabolizată la nivelul P.D.? – 1 min

Zaharina NU este metabolizata la nivelul PD si prezinta chiar un usor efect de inhibare al

formarii ei (Grembly-1984).

43. Care îndulcitor artificial are o putere calorică de 4 kcal/g asemănătoare proteinelor şi
sub ce denumire comercială mai este cunoscut? – 2 min
 Aspartamul prezinta o putere calorica de 4 kcal/g, specifica proteinelor si un grad de
indulcire de 160-220 de ori mai mare decat al sucrozei. Denumire comerciala: Nutra sweet
sau Equal.

44. Aspartamul este un dipeptid compus din doi aminoacizi naturali, acidul aspartic şi
fenilalanina. El este contraindicat pacienţilor care suferă de? - 1 min

Pacientiilor care sufera de fenilcetonurie.

45. Care dintre îndulcitorii artificiali este necariogen, necaloric, care la om şi animale nu
este metabolizat şi se elimină în totalitate? – 2 min

Acesulfame-ul este un indulcitor necaloric, de 200 ori mai dulce decat decat zaharoza, este
considerat necariogen. La om si animale nu se metabolizeaza si se elimina in totalitate.
A fost descoperit in 1967.

46. Care este îndulcitorul artificial cu puterea de îndulcire foarte mare şi gust similar cu al
zahărului şi care, este posibil să-l înlocuiască când preţul de cost va fi rentabilizat? 1 min

Sweetner 2000 prezinta un grad de indulcire de 10.000 ori mai mare decat cel al
sucrozei.

47. Care dintre următori îndulcitori artificiali (unul singur): zaharina, aspartamul, neotame,
acesulfame-ul K, ciclamatul de sodiu, glucoza hidrogenată, este metabolizabil la nivelul P.D.? – 2
min
Glucoza hidrogenata (comercial-Lycasil) cand se consuma ca sirop produce reduceri minime
ale pH-ului PD si prezinta o cariogenitate mult mai redusa, comparativ cu cea a zaharului.

48. Care sunt efectele secundare produse de uni îndulcitori artificiali? – 3 min

Din 2000, FDA concluzioneaza ca, zaharina poate fi scoasa de pe lista substantelor cu
potential cariogen.
Ciclamatul a fost considerat responsabil de producerea cancerelor de vezica urinara, motiv
pentru care a fost retras de pe piata si supus la multiple retestari pentru a se gasi cantitatea
minima nemutagena. Chiar daca in 1982 si ulterior in 1985, the Cancer Assesment Committee
of the FDA a concluzionat ca ciclamatul nu este cancerigen, dar nu este, inca, aprobat spre
utilizare in SUA.

49. Care sunt îndulcitorii care la copii generează diaree osmotică? 1 min

Indulcitorii alternativi: xilitol si sorbitol

 50. Zahărul se poate extrage din câteva plante şi se găseşte şi în miere. Care sunt plantele
din care se extrage zahărul şi care zahăr este mai cariogen şi de ce? – 3 min

Fie ca provine din mierea de albine, seva de artar, sfecla sau trestie de zahar ,este la fel de
nociv, cu un plus de cariogenitate pentru mierea de albine deoarece, fiind un aliment lipicios
persista mai mult timp la suprafata structurilor dentare. Cariogenitatea mierii de albine se
datoreaza si faptului ca are circa 40% din componentele structurale: glucoza, fructoza,
sucroza, la un ph de 3,9.
• 51.Care dintre alimentele consumate, prezintă cel mai redus clearance pentru
carbohidraţii conţinuţi, de cca 5 min? – 2 min
Cel mai redus timp de clearance ,de cca 5 min,este specific carbohidratilor din bauurile
racoritoare ,legume si fructe proaspete

• 52.Care sunt formele alimentare (alimente dulci) mai puţin periculoase (cariogene)? – 2
min
Formele alimentare mai putin periculoase sunt reprezentate de bauturile racoritoare
consumate cu paiul si prajiturile cu continut crescut de grasimi sau de ciocolata

• 53.La cât poate ajunge pH-ul oral în cazul, în care, de-a lungul zilei consumăm frecvent
băuturi răcoritoare îndulcite precum, sucuri naturale, mai ales acelea fabricate din citrice? – 2
min
Ph scazut de 3-4

• 54.Care din alimentele îndulcite generează cea mai redusă cobărâre a pH-ului? – 1 min
Cea mai redusa coborare a ph-ului este generata prin consum de grau fiert.
• 55.În cazul pacientului cu arcade integre, unde se produce cel mai rapid autocurăţirea şi
în consecinţă unde avem cele mai puţine carii dentare? – 2 min
Autocuratirea se produce mai rapid in zona incisivilor mandibulari,comparativ cu cea a
incisivilor maxilari,in timp ce, pentru zona laterala diferenta maxilar-mandibula este
nesimnificativa.
• 56.Din punct de vederea al caracteristicilor alimentelor (pentru incidenţa cariei), care
este cel mai important factor care creşte incidenţa ei? – 2 min
Produsele lipicioase (caramele,rahat), prajiturile sau fainoasele care pot staiona mult timp in
cavitatea orala genereaza o frecventa crescuta a cariei dentare.

• 57.Pentru a nu se produce carie dentară se recomandă ca pH-ul acid oral să nu

depăşească o anumită perioadă. Cât reprezintă această perioadă din durata unei zile? – 1 min
Nu se produc carii daca ph-ul acid al placii nu persista mai mult de 10% din durata unei
zile,situatie in care mecanismele reparatorii naturale pot sa faca fata demineralizarilor
produse.
• 58.Pentru ca sistemele naturale de apărare locală să poată acţiona favorabil,
anticariogen, este recomandabil ca între 2 prize alimentare să existe un număr de ore. Câte? – 1
min
Este nevoie de circa 2 ore de repaus alimentar pentru ca sistemele de aparare locala sa
poata actiona favorabil.
 • 59.În condiţiile în care pacientul îşi menţine o igienă orală corespunzătoare şi se perie
de 2 ori/zi cu paste profilactice cu fluor, câte prize alimentare pot să fie neutralizate zilnic şi la o
cariogenitate minimă? – 2 min
Se considera ca sistemele de aparare locala pot face fata unor mese frecvente,dar
nu la mai mult de 7 prize alimentare pe zi

• 60.Pentru că frecvenţa consumului de alimente îndulcite necesită neutralizarea lor prin

intermediul sistemelor tampon salivare, studiile au stabilit anumite perioade necesare pentru
neutralizare în cazul lichidelor îndulcite sau al dulciurilor solide. Cât sunt aceaste perioade în
cazul respectivelor alimente? – 2 min
• Dintele are nevoie de cca 2 ore de rapaus alimentar pt ca sistemele de aparare locala sa poata
actiona favorabil. Pot fi compensate natural doar 4 prize alimentare pe zi.

• 61.Cât la sută dintre membrii unui grup populaţional necesită consiliere alimentară,
dispensarizare, planuri de tratament preventriv etc. ştiindu-se că 80% dintre cariile înregistrate se
regăsesc la aceştia? – 2 min
20% dintre membrii unui grup populational necesita consiliere aimentara,dispensarizare,planuri
de tratament preventiv.
• 62.Pentru revenirea rapidă a pH-ului oral la valori neutre se recomandă ca la sfârşitul
meselor să consumăm? – 2 min
La sfarsitul mesei se recomanda consumul unei bucati de branza,prin care ph-ul revine rapid in
zone neutre.
• 63.De ce alimentele fierbinţi sunt mai cariogene? – 2 min
Acestea produc in md obisnuit o dilatare brusca si importanta a prismelor de smalt si in
plus accelereaza metabolizarea carbohidratilor,prin care efectul cariogen se accentueaza.
• 64.Care dintre următoarele alimente sunt mai cariogene: dropsurile, cafeaua sau ceaiul
îndulcite? – 2 min
dropsurile, cafeaua indulcita

• 65.Care fosfat anorganic utilizat, în principal, în Australia este numit şi anticay? – 1

min
Fosfozaharatul de calciu
• 66.Fitatul de sodiu 1% ca aliment necariogen nu este indicat pentru că inhibă absorbţia
intestinală a unor elemente anorganice esenţiale şi anume? – 2 min
Zinc,fier sau magneziu
• 67.Ciocolata chiar dacă este un aliment dulce este mai puţin cariogen pentru că
conţine? - 2 min

Deoarece ciocolata contine o concentratie superioara:

-de grasimi(unt de cacao)
-si tanin (pulbere de cacao) care inhiba metabolismul microorganismelor orale

• 68.Grăsimile au rol cario-protector prin mai multe mecanisme. Care sunt acestea? – 3
min
-Grasimile realizeaza in jurul particulelor de glucide mansoane protectoare,care impiedica
partial metabolizarea lor si le accelereaza tranzitul oral.
 -Grasimile prin inmuiere la temperatura cavitatii formeaza mansoane protectoare in jurul
structurilor dure dentare
- Acizi grasi precum ,acizii linoleic si oleic ,chiar in concentratii reduse,inhiba
multiplicarea si dezvoltarea lactobacililor cat si a S. mutans.
• 69.În cazul eschimoşilor incidenţa cariei este 0 când lipidele din alimentaţia lor zilnică
nu scade sub? – 1 min
Nu scad sub 25%
• 70.Se afirmă că, în cazul dietelor bogate în grăsimi, este nevoie de mai multă zaharoză
consumată zilnic pentru ca alimentaţia să devină cariogenă. De câte ori mai mult? – 2 min
Este nevoie de 5 ori mai multa zaharoza consumata pe zi,pentru ca alimentul sa devina cariogen
• 71.Enumeraţi mecanismele prin care brânzeturile acţionează anticariogen? – 3 min
-stimuleaza secretia salivara,prin care se favorizeaza autocuratirea si se accelereaza
remineralizarile
-potenteaza sistemele tampon salivare, prin prezenta fosfatilor de calciu,care previn
coborarea ph-ului oral sub 6
-actioneaza similar silan-ului salivar prin continutul in peptone
-eliberarea ionior de calciu si fosfat,se favorizeaza suprasaturarea P.D cu ioni anorganici
• 72.Actualmente, multe dintre produsele lactate conţin un factor (probiotic) care
generează efect inhibitor faţă de o largă varietate de bacterii, incluzând şi speciile Streptococcus.
Despre ce este vorba? – 2 min
Cazeina din produsele lactate. (?)
• 73.În cadrul tratamentelor minim invazive, firma „GC” propune produse
remineralizante şi desensibilizante pe bază de RECALDENTTM (CPP-ACP). Din ce se compune
acest produs? – 2 min
Cazeinfosfopeptida(CPP) si fosfat de calciu amorf(ACP)
• 74.Care sunt indicaţiile produsului MI Paste Plus cu Recaldent şi fluor? – 4 min
Este indicat dupa varsta de 6ani,pacientilor:
-cu carii agresive
-cu atritie importanta
-care suporta chimio- si radioterapie in zona gat-cap
-dupa efectuarea detartrajului
-femeilor gravide
-in timpul sau dupa efectuarea tratamentelor ortodontice
-cu xerostomie de cauze variate (medicamentos in principal)
-dupa albire dentara pentru a reduce sensibilitatea asociata
-cu aciditate orala accentuata si reflux gastric
-cu dificultati de control al placii dentare si cu risc cariogen crescu

• 75.Ce realizează fructele şi legumele consumate la sfârşitul meselor? – 3 min

Fructele si legumele folosite la sfarsitul meselor realizeaza stimularea secretiei
salivare,imbunatatesc circulatia sanguine pardontala si realizeaza curatirea mecanica eficienta a
suprafetelor dentare supraecuatoriale,dar mai redus subecuatorial si interdentar.
• 76.Din punct de vedere preventiv care sunt alimentele sau comportamentul sănătos prin
care este recomandabil să terminăm mesele? – 2 min
Se recomanda ca la sf meselor sa se consume branzeturi sau la fel de sanatos consumarea alunelor sau
arahidelor sau a gumelor de mesetecat fara zahar cu xilitol. Aceste alimente determina o secretie
 salivara suplimentara,care actioneaza prin sistemele tampon inca minim 30 de min de la mestecarea
ultimului aliment.Ph-ul va reveni rapid spre valorile neutre.

• 77.Sucurile naturale ca şi băuturile răcoritoare au potenţial cariogen deoarece? – 2 min

Acestea au potential cariogen deoarece prezinta scaderi prelungite ale ph-ului oral care poate
ajunge chiar sub 4,5
78.Din punct de vedere cario-preventiv în ce constă un regim alimentar sănătos? – 3 min
• mese dupa un orar precis si respectat zilnic
• Alegerea alimentelor gatite si calde in locul sandvisurilor si al gustarilor fugare
• Incurajarea cons alim care contin principii alim protectoare, de ex: proteine, lipite fructe
proaspete sau cereale
• Combaterea fumatului si a cons exagerat de alcool
• Cons cu moderatie al glucidelor sau al sarii de bucatarie
• Practicarea regulata a ex fizice, in incercarea de a altern efortul fizic cu cel intelectual

79.Stresul este un factor care creşte cariogenitatea şi dacă da, care sunt argumentele? – 3
min
-cresterea poftei de mancare(bulimie de stres),alimentatia iritationala fiind insotita,in
mod obosnuit,de aport crescut de glucide
-ca urmare a descarcarilor frecvente de adrenalina,se produce o reducere a secretiei
salivare ,care se alatura dereglarilor secretiei altor glande endocrine,prin care
apararea locala se minimizeaza
-consumul dulciurilor si al alimentelor inalt rafinate conduce la o reducere a efortului
masticator,si deci a fluxului salivar,ce favorizeaza acumularile printr-o acuratire
viciata
-oralele neregulate de alimentare perturbe functionara circadiana a mecanismelor
locale ale apararii ,inclusiv a sistemelor tampon salivare, ceea ce afecteaza echilibrul c
ear trebui sa existe intre de- si remineralizare

• 80.Care este motivul principal pentru care ne interesează (ca medici dentişti) pacienta
(95% dintre pacienţii cu bulimie sunt femei) cu bulimie/anorexie nervoasă şi care sunt
recomandările date în asemenea situaţii? – 4 min
Datorita producerii repetate a vomei la aceste paciente constatam o aciditate orala
prelungita celei firesti adaugandu-se cea gastric.In timp se produc demineralizari masive ,mai
ales la nivelul fetelor orale ale dintilor maxilari.Demineralizarile massive partial compensate prin
remineralizari natural obisnuite,faciliteaza producerea eroziunilor dentare severe care pot
progresa pana la disparitia totala a smaltului.Se mai pot observa mucoase orale inflamate ,rosii
dureroase o hipertrofie a glandelor salivare majore.

• 81.În care etapă a formării dinţilor se obţine aproape întreaga rezistenţă la carie
dentară? – 2 min
In perioada pre-eruptiva se dobandeste aproape toata rezistenta la carie a structurilor dure
dentare
• 82.Post-eruptiv care sunt principalii trei factori exteriori dinţilor care le influenţează
rezistenţa la carie? – 2 min
 Posteruptiv rezistenta structurilor dentare este influentata de o serie de factori externi
printre cei mai important numarandu-se:
-frecventa consumului de mono- si dizaharide
-secretia salivara
-fluorizarea structurilor dure dentare
• 83.Care este perioada de cariogenitate maximă pentru dinţii permanenţi, care este
cauza acestui comportament şi care este atitudinea medicului dentist? – 2 min
Mineralizarea se produce mult mai intens in primii 2 ani posteruptiv,fenomen care explica de ce dintii
recent erupti sunt mai vulnerabili la carie in aceasta perioada.Ca regula generala,medicul trebuie sa
fluorizeze fiecare dinte permanent in primii 2 ani posteruptivi.

• 84.Indicaţi 2 motive pentru care dinţii fetelor sunt mai vulnerabili la carie comparativ
cu cei ai băieţilor? – 2 min
S-a constatat o frecventa usor mai crescuta a cariei dentare la fete comparative cu cea de la
baieti,la aceasta contribuind un tipar mai rapid al eruptiei si un continut mai redus de fluor(cu cca
10% mai redus)
• 85.Unde se găseşte, în principal, depozitat fluorul în organismul uman? – 2 min

Florul se gaseste in proportie de 99% in oase si dinti,iar restul de 1 % il regasim in

muschi,sange,rinichi sau ficat.

• 86.Din punct de vedere cariogen fluorul acţionează benefic întrega viaţă reducând, în
special, incidenţa cariilor localizate la nivelul căror structuri dentare dure? – 2 min
Smalt, dentina, cement radicular expus.
• 87.Numiţi două alimente cu conţinutul cel mai mare în fluor. –2 min
Cantitati mari de fluor gasim:-in frunzele de ceai verde 97 ppm F
-peste marin 27 ppm F
• 88.Pentru rezidenţii europeni este stabilit că prin alimentaţie ei obţin un aport zilnic de
fluor de câţi ppm F? – 1 min
Cca 0.2-0.5 ppm F/zi
• 89Din punct de vedere al aportului de fluor ce înţelegeţi prin „efect de halou”? – 2 min
Florul preluat din alimentele si bauturile racoritoare preparate cu apa fluorurata dar si prin
inghitirea unei cantitati de pasta de dinti sau ape de gura fluorurate duc la aparitia efectului de
halou.
• 90.Fluorul prezintă o absorbţie rapidă pe stomacul gol (86-97%) dar absorbţia lui este
îngreunată cu cca 80% în prezenţa anumitor elemente chimice. Care sunt acestea? – 2 min
In prezenta calciului ,aluminiului sau a magneziului absorbtia fluorului poate fi
ingreunata cu cca 80% deoarece cele 3 elemente leaga puternic fluorul si creaza fluoruri
greu solubile.

• 91.Concentraţia maximă sanguină a fluorului absorbit se obţine rapid. Care este această
perioadă şi în ce situaţie poate fi ea importantă? – 2 min
Dupa absorbtie nivelul sanguin al fluorului creste rapid.Cresterea incepe in primele 10 min
de la ingerarea lui si ajunge la o concentratie maxima dupa cca 30 min
 • 92.Din ce lună de sarcină fluorul traversează placenta şi cât de benefic este el pentru
rezistenţa ulterioară a dinţilor respectivului nou născut? – 2 min
Fluorul poate traversa placenta dupa luna aV-a, a VI- a fara ca administrarea lui la
femeia gravida sa aduca beneficii sesizabile si la nivelul dintilor copilului

• 93.În ce perioadă captarea fluorului la nivelul smalţului este maximă, ea fiind perioada
când se formează numai cristale de fluorapatită? – 2 min
In cursul organogenezei si a mineralizarii pre-eruptive a dintelui captarea fluorului este
maxima depozitandu-se sub forma de fluorapatita

94.Fluorul administrat sistemic este benefic pentru rezistenţa la carie a dinţilor formaţi deoarece: - 4
min
- Preeruptiv, fluorul administrat sistemic in perioada de mineralizare a dintilor actioneaza prin formarea
cristalelor de fluoroapatita.
-Posteruptiv, pe durata perioadei de maturare posteruptiva si apoi intreaga viata, fluorul prezent in
fluidul oral actioneaza cariostatic prin formarea cristalelor de fluorohidroxiapatita.
Acestea cresc rezistenta la atacul acid, fiind mai rezistente decat hidroxiapatita.

95.Care sunt caracteristicile cristalelor de fluorapatită? – 2 min

1. sunt de 10 ori mai rezistente la atacurile acide comparativ cu cele obisnuite de hidroxiapatita
2.prezinta o talie mai mare,sunt mai uniforme si prezinta o mai mare stabilitate chimica
3.ele reprezinta maxim 10 % din masa totala a smaltului si se gasesc in principal la suprafata lui.

96.Care sunt etapele (de formare şi maturare) în care la suprafaţa smalţului se formează
cristale de fluorhidroxiapatită? – 2 min
-Etapa de maturare preeruptiva a dintelui
-Etapa de maturarii posteruptive a dintelui

97.În etapa de maturare pre-eruptivă a dintelui la suprafaţa coroanelor dentare fluorul în

exces poate realiza un strat, protector, insolubil de ? – 1 min
Florura de calciu se depune ca strat insolubil la suprafata cristalelor.
98.Post-eruptiv, în prezenţa fluorului, ce se observă în caz de de- şi remineralizare? – 2
min
Demineralizarea-remineralizarea au aratat ca ,in absenta fluorului,se produce o demineralizare intensa a
smaltului,cu pierderi de 30% din componenta anorganica a cristalului afectat,pentru ca ,in prezenta luisa
consemnam o demineralizare mai redusa urmata de o remineralizare rapida si intensa,consemnandu-se
in final chiar un castig de 16% subst anorganica.

99.Fluorul se acumulează la nivelul smalţului în trei etape distincte de formare a dintelui.

În etapa de mineralizare pre-eruptivă a smalţului, unde pe plasează fluorul şi cum
interpretăm structurile formate din punct de vedere al rezistenţei smalţului? – 3 min
Se acumuleaza sub forma de fluorapatita si se depunde dinspre jonctiunea amelo-dentinara
spre suprafata dintelui ,concentratia crescand spre suprafata.
100.În etapa de formare a dintelui şi de mineralizare pre-eruptivă a dintelui în prezenţa sitemică a
fluorului se formează anumite structuri dentare. Ce se formează şi unde sunt ele plasate? – 2 min
Etapa de mineralizare preeruptiva a smaltului . Se formeaza fluorapatita si se depunde dinspre
jonctiunea amelo-dentinara spre suprafata dintelui ,concentratia crescand spre suprafata

51. În etapa de formare a dintelui şi de mineralizare pre-eruptivă a dintelui în prezenţa

sitemică a fluorului se formează anumite structuri dentare. Ce se formează şi unde sunt
ele plasate? – 2 min
Se formeaza cristalele de fluorapatita, care se depune dinspre jonctiunea amelo-dentinara
spre suprafata dintelui, concentratia crescand suprafata smaltului.

52. Fluorul se acumulează la nivelul smalţului în trei etape, distincte, de formare a dintelui. Ce
structuri, care conţin fluor, se formează în etapa de mineralizare post-eruptivă, unde pe plasează şi cum le
interpretăm din punct de vedere al rezistenţei smalţului? – 3 min

La nivelul smaltului, fluorul este preluat din fluidul oral, penetreaza suprafata lui si formeaza
cristale de Fluorhiroxiapatita-este perioada de maturare Post-euprtive ( primi doi ani posteruptiv)
si apoi intreaga viata, in aceasta perioada post-eruptiva, fluorul din apa, paste de dinti sau apa de
gura actioneaza prin inhibarea demineralizarii si favorizeaza remineralizarea.
Post eruptiv ionii de fluor patrund in smalt pe o adancime de cca 30 um, pe aceasta cale se obtine o
concentrate de cca 1000ppmF la suprafata structurilor dentare
Studiile arata o concentrare constanta a ionului de fluor la limita dentina-smalt, insea ea creste
continuu in straturile superficiale ale smaltului spre 900ppm in zonele sarace in fluor sau peste
1.600 ppm in zonele bogate
Este de retinut ca fluorul este adsorbit de smaltul hipomineralizat intr-o cantitate mai mare
comparativ cu cel sanatos
Imediat dupa perioada post-eruptiva dintele primeste in mod natural anumiti ioni din lichidul
oral printre care si ionul de fluor , formandu-se astfel cristale de fluorapatita cu cresterea
rezistentei dintelui la caria dentara

53. Care sunt structurile dentare dure care benficiază de aportul de fluor post-eruptiv
-Smaltul
-pelicula dobandita
-dentina pe cale generala
In cazul dentinei expuse, ea adsoarbe o cantitate mai mare de fluor comparativ cu cea
adsorbita de smalt
-cement

54. Comentând fluorizarea post-eruptivă a smalţului, precizaţi care smalţ absoarbe mai mult fluor?
– 2 min
Daca in ;lichidul oral exista ioni de fluor, acestia vor influenta calitatea smaltului de
suprafata prin formarea cristalelor de fluorhidroxiapatita

55. Cum este influienţată dentina şi cementul radicular prin prezenţa post-eruptivă a fluorului? – 2
min
La nivelul dentinei fluorul se acumuleaza obisnuit pe cale generala, cantitatea cea mai mare
este spre pulpa dintelui. In cazul dentinei expuse, ea adsoarbe o cantitate mai mare de fluor
comparativ cu cea de smalt, in timp ce pe dentina proaspat formata se fixeaza si mai rapid
 In cazul cementului cantitatea de fluor adosrbita este mare, creste cu varsta si pe masura ce
dentina se dezgoleste

56. Post-eruptiv fluorul acţionează anticariogen printr-o serie de mecanisme. Care sunt acestea? – 4
min
-duce la continuarea mineralizarii dintelui recent erupt-astfel se poate explica vulerabilitatea mai
crescuta la carie, a dintilor in aceasta perioada sau mai redusa dupa aceea
-fluorul prezent in fluidul oral permite concentrarea lui si la nivelul p.d unde poate ajunge la
cantitati de 5-50 ppmF si concentratii de 100 ori mai mari comparativ cu cea din saliva
-concentrarea lui la nivelul P.D condue
-la reducerea ph-ului critic de demineralizare a structurilor dentare adica la valori situate sub
ph-ul critic de 5-5,5
-prenta fluorului la nivelul P.D determina de asemnea o reducere a catitatii de smalt si se
accelereaza procsele de remineralizare
-pelicula dobandita se adsoarbe mult mai bine la nivelul cristalelor de fluorhidroxi apatita sau
de fluorapatita-o asemnea pelicula este mai eficienta in reducerea pierderilor de ioni anorganici
eliberati, prin deminerealizare acida , deci sunt mai protectoare
-prezenta fluorului la nivelul PELICULEI DOBANDITE- determina si reducerea tensiunii
superficiale de la suprafata dintelui: mecanism prin care se reduce adeziunea microorganismelor,
reducandu-se implicit catitatea de P.d acumulata
-concentratea ionilor de fluor la P.D determina in plus: inhibarea inmultirii microorganismelor
acidogene cai si blocarea actiunii enolazei enzima care participa la metabolizarea carbohidratilor
-prin intreruprea ciclului Krebs si prin acesta a glicolezi microbiene-se reduce cantitatea de acid
produsa si deci viteza de scadere, ca si valoarea ph-ului
-la nivelul dentinei fluorul actioneaza pe cale generala, iar la nivelul dentinei expuse se adsoarbe
o cantitatea mai mare de fluor comparativ cu cea de la suprafata smaltului
-in cazul cementului catnitatea de fluor absorbita este mare-creste cu varsta si pe masura ce
radacina se dezgoleste

57. Ca o concluzie, administrarea fluorului este benefică la orice vârstă, prezenţa lui producând ce,
din punct de vedere cario-protector şi la nivelul căror structuri dentare? - 2 min
-mentinera, stationarea sau vindecarea cariilor localizate in smalt sau la nivelul cimentului
radicular

58. În cazul omului, care este doza de fluor letală, inclusiv pentru copilul de 12 ani? – 2 min
-adult 5-10 g florura de sodiu, la o medie de 4-5g a cantitatii de fluor ingerat
-copil-doza letala este de 0,5-1 g si depinde de greutatea acestuia
-la 12 ani-1 g florura de sodiu ingerata o data este fatala

59. Pentru un copil de 1-2 ani, care este doza de fluor letală şi câtă pastă de dinţi cu fluor
ingurgitată este suficientă pentru a genera o asemenea intoxicaţie acută mortală? – 2 min
1-2 ani-50 mgF, pasta de dinti cu fluor-1000 ppmF- D50ml=50mgF

60. În caz de intoxicaţie acută cu fluor care sunt principalele semne şi simptome care ne pot indica
intoxicaţie acută şi care sunt mecanismele care conduc la deces? – 4 min
-great si varsaturi
-diaree si dureri abdominale
-hipersalivatie, urmata de senzatie de sete
In plus, fluorul absorbit gastric se combina chimic cu calciul si genereaza manifestari specifice de
Calcemie, genereaza afectarea SNC si produce convulsii si parestezii. Odata ce a patruns in
circulatie el actioneaza, generand inhibarea sistemului enzimatic celular, iar prin legarea calciului
circulant provoaca
-efect hipocalcemic, afectare cardica si modificari in functionarea SNC-ului
Netratata si in functie de cantitatea de fluor ingerata, intoxicatia acuta poate evolua catre exitus-ce
se produce prin insuficienta cardiaca si paralizie respiratorie

61. În caz de intoxicaţie acută cu fluor care este tratamentul de urgenţă? – 3 min
Incepe in prima ½ -1 ora si presupune:
-inducerea vomei
-protectia mucoaselor digestive si in special a celei gastrice-prin administrare de preparate cu
calciu sau aluminiu
-mentinerea nivelului calciului seric prin administrare i.v de preparate de Ca

62. Pentru a evita producerea intoxicaţiilor acute cu fluor care este cea mai recomandată şi simplă
măsură preventivă? – 2 min
Educarea populatiei mai ales cu privire la modul de pastrare a produselor de fluor comercializate
Obligatoriu produsele cu fluor nu vor fi lasate la indemana copilului mic care este cel mai expus

63. Intoxicaţia cronică cu fluor se produce prin consum îndelungat a unor cantităţi de fluor care
generează fluoroză la nivelul căror structuri? – 1 min
Oaselor si dintilor-purtand numele de Fluoroza

64. Fluoroza osoasă. – 4 min

Apare la persoanele care au ingerat o lunga perioada de timp mai mult de 20 de ani si in jur de 8-10
ppm F/zi sau prin expunere industriala
Sunt afectati indivizii care
-consuama apa fluorizata natural
-muncitorii din industrii precum cea a croitoritului si bauxitei expusi poluarii indelungate cu
florura de sodiu sau florura de aluminiu
In aceste cazuri constatam OsteoScleroza –radiologic alternatat a zonelor hipermineralizate cu cele
cu resorbtie osoasa

65. Fluoroza dentară: ce este, când şi cum se manifestă, cauze. – 5 min

Este o forma de hipomineralizare a smaltului. Se datoreaza consumului de fluor in exces
pe durata formarii dintilor, prin care functionalitatea ameloblastomului este perturbata, iar
rezultattul este aparitia unor defecte localizate la nivelul matricei smaltului
Fluoroza dentara se manifesta la indivizi, care consuma fluor in exces, in perioadele de formare si
de maturare a dintilor, adica pana la varsta d 12-16 ani
Pentru a reduce frecventa si gravitatea fluorozei dentare se indica reducerea ingestiei de fluor in
perioada de formare a dintilor mai ales sub vasrta de 2 ani
In acest sens O.M.S a stabilit pragul maxim al consumului de fluor la 1,5 ppmF/zi dupa care se
constata o crestere rapida a fluorozei dentare.

66. Fluoroza dentară blândă este produsă frecvent prin consumul de apă potabilă fluorurată. Pentru
a o preveni recomandăm atenţie (a cantităţii de fluor consumată) până la ce vârstă, în mod deosebit? – 2
min
2 ani

67. O.M.S. recomandă un prag maxim al aportului zilnic de fluor după care frecvenţa fluorozei
dentare creşte rapid. Cât este acest prag recomandat? – 2 min
1,5 ppm F/zi
 68. Cum cei mai expuşi, din punct de vedere estetic, sunt incisivii centrali maxilari, pentru a
prevenii fluoroza dentară se recomandă atenţie între anumite luni, după naştere, când aceşti dinţi se
mineralizează/maturizează. Care sunt aceste luni? – 2 min
Lunile 15-30

69. Fluoroza dentară moderată şi mai ales severă se produce prin consum mai important de fluor.
Cât este acest consum? – 2 min
Pana la 8ppmF/zi

70. Aspectul clinic de pete albe cretoase asemănătoare fluorozei dentare blânde pot avea şi alte
cauze decât consumul de fluor. Care sunt aceste alte cauze? – 2 min
-consumul de tetraciclina, crom sau strontiu din perioada de formare si mineralizare a dintilor sau
idiopatic

71. Cu ce facem diagnosticul diferenţial în caz de fluoroză dentară, precauţii? – 3 min

-cu pata alba cretoasa, ca leziune incipienta a cariei dentare
-aceasta apare in 1/3 gingivala spre deosebire de fluoroza care apare la niel incizal
-este rugoasa si neregulata spre deosebire de fluoroza care este neteda
-este contraindicata palparea cu sonda pentru a nu o transforma intr-o leziune cavitara
-cu amelogeneza imperfecta sau cu alte opacitati ale smaltului

72. Care este cantitatea de fluor ingerată zilnic după care procentul de fluoroză dentară creşte la
50%, din care 5% este reprezentată de fluoroză dentară moderată? – 2 min
-2 ppm F
73. Care este vârsta după care riscul de producere al fluorozei dentare devine neglijabil pentru toţi
dinţii? – 2 min
-dupa 6 ani

74. În caz de fluoroză dentară blândă care este atitudinea terapeutică? – 2 min
-in floroza blanda prblemele fizionomice sunt minime iar specialistii nu le considera o problema si
deci nu este nevoie de un tratament anume

75. Frecvenţa fluorozei dentare este mai mare în zonele cu apă fluorizată natural sau cu apă
fluorizată artificial? – 2 min
-apa fluorurata natural

76. De ce în caz de fluoroză dentară, prima recomandare terapeutică este fluorizarea locală? – 2
min
Smaltul cu fluoroza este hipomineralizat si adsoare mai mult fluor comparativ cu cel sanatos

77. În caz de fluoroză dentară medie sau severă care sunt recomandările terapeutice, enumerare? –
2 min
-fluorizare locala
-albirea dentara
-acoperirea protetica
 78. Care sunt efectele secundare produse de consumul corect de fluor la nivelul celorlalte ţesuturi şi
organe? – 4 min
Efectele negative produse prin administrarea fluorului la nivelul altor organe si tesuturi au
fost indelug studiate si datorita faptului ca- utilizarea fluorului a fost si este inca Contestata din
diverse motive
In cercetarile efectuate in zonele cu fluoroza dentara endemica datorata continutului natural,
mare de fluor din apa potabila de peste 8ppm, nu s-a putut stabili o legatura certa, spre exemplu,
intre incidenta:-cancerului sau a afectiunirlor cardiace; nervoase, dermatologice, oftalmologice
endocrine, renale-cu cantitatea de fluor ingerata zilnic
La Soarecii de experienta s-a observat
-aparitia unor leziuni minore la nivel hepatic si renal, atunci cand se consuma aa cu continut
de peste 10ppm F
-dar cercetarile NU Evidentiaza pentru zonele cu un continut de sub 0,3 ppm F in apa potabila,
un numar mai scazut de afectiuni renale, spre exemplu
Stabilitatea chimica a compusilor fluorului pare a reprezenta premiza teoretica a absentei
caracterului cariogen si mutagen.
Cercetarile au demonstrat ca frecventa cancerului nu este semnificativ modificata in zonele cu
un continut crescut de fluor.

79. În cazul muncitorilor implicaţi în industria chimică ca şi la cei din industria pe producere şi de
prelucrare a aluminiului, unde concentraţia pulberilor cu fluor din atmosferă este mare, ce se constată? – 2
min
Nr crescut de
-alergii
-leziuni ulcerative, produse prin arsura chimica, datorita contactului sarilor de fluor din
atmosfera cu tegumentele

80. Care sunt motivele pentru care, actualmente, specialiştii afirmă că în perioada de mineralizare
pre-eruptivă prezenţa sistemică a fluorului conferă dintelui cea mai mare cario-rezistenţă? – 5 min
Sistemic absorbit el se incorporeaza la nivelul samltului in formare-avand efect maxim
anticarie.
In cursul organogenezei si amineralizarii preeurptive a dintelui captarea fluorului este maxima
si el se depoziteaza sub forma de fluorapatita
Administrat sisitemic fluorul:
-realizeaza in smalt fluorapatita care se depune –dinspre jonctiunea amelo dentinara spre
suprafat dintelui, concentratia crescand spre suprafata dintelui.
Prezenta sistemica a fluorului influenteaza favorabil toti dintii care se formeaza in acel moment.
Dintii care beneficiaza de fluor in aceasta perioada vor prezenta o morfologie mai putin retentiva si
vor fi mai acido-rezistenti.
-prezenta fluorului in aceasta perioada influenteza si calitatatea hidroxiapatitei cat si a
fluorhidroxiapatitei, ele avand o talie mai mare si vor fi mai acidorezistente.
-de asemnea prezenta fluorului determina o reducere a ionilor de carbonat sau de citrat de sodiu
de la acest nivel-ionic ce perturba procesul de cristalizare.
-preznta ionului de fluor favorizeaza si procesul de epitaxie, contribuin la aceelerarea proceselor
de hiroliza. Atunci cand viteza de hiroliza este redusa constatam formarea unor cantitati
suplimentare de brusite si a cristalelor de orto-fosfat de calciu-cristale ce confera o solubilitate
acida crescuta

81. Care sunt mecanismele prin care fluorul acţionează cario-static în perioada de maturare post-
eruptivă (primi doi ani posteruptivi) şi apoi întreaga viaţă? – 5 min
-fluorul duce la continuarea mineralizarii dintelui recent erupt-astfel se poate explica
vulerabilitatea mai crescuta la carie, a dintilor in aceasta perioada sau mai redusa dupa aceea
-fluorul prezent in fluidul oral permite concentrarea lui si la nivelul p.d unde poate ajunge la
cantitati de 5-50 ppmF si concentratii de 100 ori mai mari comparativ cu cea din saliva
-concentrarea lui la nivelul P.D condue
-la reducerea ph-ului critic de demineralizare a structurilor dentare adica la valori situate
sub ph-ul critic de 5-5,5
-prenta fluorului la nivelul P.D determina de asemnea o reducere a catitatii de smalt si se
accelereaza procsele de remineralizare
-pelicula dobandita se adsoarbe mult mai bine la nivelul cristalelor de fluorhidroxi apatita
sau de fluorapatita-o asemnea pelicula este mai eficienta in reducerea pierderilor de ioni
anorganici eliberati, prin deminerealizare acida , deci sunt mai protectoare
-prezenta fluorului la nivelul PELICULEI DOBANDITE- determina si reducerea tensiunii
superficiale de la suprafata dintelui: mecanism prin care se reduce adeziunea
microorganismelor, reducandu-se implicit catitatea de P.d acumulata
-concentratea ionilor de fluor la P.D determina in plus: inhibarea inmultirii
microorganismelor acidogene cai si blocarea actiunii enolazei enzima care participa la
metabolizarea carbohidratilor
-prin intreruprea ciclului Krebs si prin acesta a glicolezi microbiene-se reduce cantitatea de
acid produsa si deci viteza de scadere, ca si valoarea ph-ului
-la nivelul dentinei fluorul actioneaza pe cale generala, iar la nivelul dentinei expuse se
adsoarbe o cantitatea mai mare de fluor comparativ cu cea de la suprafata smaltului
-in cazul cementului catnitatea de fluor absorbita este mare-creste cu varsta si pe masura
ce radacina se dezgoleste

82. În cazul copiilor sub 6 ani pentru a reduce frecvenţa fluorozelor dentare care sunt măsurile de
recomandat? – 2 min
-utilizarea de paste de dinti cu fluor speciale
-folosirea la o periere a unei cantitati de pasta care sa nu depaseasca marimea unui bob de
mazare
-perierea sa fie supravegheata de parinte

83. Care sunt afecţiunile sistemice care răspund favorabil la tratamentele cu fluoruri? – 2 min
-Osteoporoza, prevenierea bolilor cardio-vasculare

84. Care sunt principale metode de fluorizare sistemică? – 2 min

-apa potabila fluorizata artificial sau natural
-tablete si solutii cu fluor
-sare de bucatarie fluorata.
-lapte si sucuri naturale fluorurate

85. Care este cea mai sigură şi mai ieftină metodă de fluorizare sistemică? – 1 min
-fluorizarea apei potabile
 86. Care este metoda sistemică alternativă fluorizării prin apă potabilă? – 1 min
-tablete si solutii cu fluor
-sare de bucatarie fluorurata
-lapte si sucuri naturale fluorurarate

87. Care este nivelul optim de fluor din apa potabilă recomandat, în 1962, de Serviciul de Sănătate
Publică din Satatele Unite şi legat de diferenţele de climă şi care este ultima recomandare? – 2 min
Nivel optim:
-tarile de Clima temperata-1ppm F
-clima rece 1,2 ppm F
Clima calda 0,7 ppm F
Ultima recomandare 2011 Concetratia optima pe toate reiunile globului sa fie de 0,7 ppm F in apa
potabila-deoarece exista o multitudine de surse de fluor.

88. Studiile au concluzionat că la 1 ppm F în apa potabilă obţinem cele mai mari beneficii dentare
şi anume? – 2 min
-cele mai mari reduceir in frecventa cariei dentare
-cele mai reduse procete de fluoroza dentara blanda

89. Care sunt suprafeţele dentare care beneficiază de cea mai redusă scădere a indicelui de carie
(cca 51%)? – 2 min
-zona sansturilor si fosetelor dentare

90. Care sunt beneficiile populaţiilor legat de fluorizarea sistemică prin apă potabilă? – 5 min
-scaderi ale frecventei cariei coronare dar si a celei radiculare
-in cazue beificerii inca de la nastere de apa florurata se constata-la nivelul dintilor permanentei o
reducer a numarului de leziuni carioase.
-frontalii si particular cei maxilari sunt mai favorizati preventiv comparativ cu dintii laterali-in
timp ce evolutia cariilor prezente este incetinita
-incidenta cariilor radiculare este cu 50% mai redusa (la 65-84+ ani scaderi de pana la 67% B si
61% F)
-dintii temprorari o scader de pana la 40 %
-scadera numarului dintilor extrasi atat permanentei cat si temporari
=la adultul cu varsta cuprinsa intre 20-44 ani constatam cu 60% mai putine carii
-indirect si boala parodontala este influentata la aceasta contribuin imbunatatirea densitatii osoae
preine cresterea rezistentei osului alveolar la actiunea factorilor locali
-scade cantitatea de placa acumulata si se reduc numarul de dezechilibre oclzuale-cauzate prin
aparitia edentaiilor neprotezate –aspecte care vor influenta evolutia sanatatii structuriloe
parodontale
-beneficii sisitemice- in tratarea osteoporozei (florura de sodiu 15 mg zilnic)
-costurile tratamentelor stomatologice sunt semnificativ mai mari in regiunile nefluorurate.
Avantaje necuantificabile reprezentare de lipsa durerilor, disconfortul produs de tratamentele
stoma, economie de timp etc.

91. Care sunt dinţii cei mai favorizaţi (cario-rezistenţi) din punct de vedere al fluorizărilor
sistemice prin apă potabilă? – 2 min
Frontalii in special cei maxilari
 92. În caz de fluorizare prin apă potabilă boala parodontală este influienţată? Şi dacă da cum? – 2
min
-indirect si boala parodontala este influentata la aceasta contribuin imbunatatirea
densitatii osoae preine cresterea rezistentei osului alveolar la actiunea factorilor locali
-iar printr-un nr redus de carii si dinti extrasi: scade cantitatea de placa acumulata si se
reduc numarul de dezechilibre oclzuale-cauzate prin aparitia edentaiilor neprotezate –
aspecte care vor influenta evolutia sanatatii structuriloe parodontale

93. Care sunt beneficiile necuantificabile ale fluorizărilor prin apă potabilă şi nu numai? – 2 min
Avantaje necuantificabile reprezentare de lipsa durerilor, disconfortul produs de
tratamentele stoma, economie de timp care poate fi petrecut mai rentabil pentru individ si
societate, privatiunile suportate

94. Care sunt problemele ridicate de fluorizarea sistemică prin apă potabilă (legat de sistemul de
distribuire a apei)? – 2 min
-costurile mari legate de constructia initiala a uzinei de distributie centralizata a apei
-greutatile in mentinerea constanta a concentratiei optime a fluorului la valori de maxim
1ppm F de-a lungul celor 24 h.

95. Care este cea mai mare problemă de rezolvat în cazul fluorizării apei potabile? – 2 min
-greutatile in mentinerea constanta a concentratiei optime a fluorului la valori de
maxim 1ppm F de-a lungul celor 24 h ???

96. După legislaţia americană, la ce valoare maximă a fluorului trebuie redusă concentaţia lui în
apa fluorurată natural (defluorizarea apei potabile) pentru efecte negative minime? – 1 min
3,9 ppm F

97. În caz de concentraţie mare de fluor în apa potabilă, legislaţia americană recomandă
defluorurarea ei, la valori de maxim 3,9 ppm F, defluorizare care se poate efectua variat. Care sunt aceste
proceduri? – 2 min
Se realizeaza cel mai usor si cel mai ieftin, prin amestecul ei cu apa fara fluor
Alte metode de defluorizare a apei se realizeaza chimic prin tratarea ei cu :
-oxid de calciu (var) compusi de magneziu sau sulfat de aluminiu

98. Ce înţelegeţi prin fluorizarea extemporane a apei potabile? – 2 min

In acest scop, se comercializeaza sticle prevazute cu picurator care contin solutii cu fluor, astfel calibrate
incat din 10 picaturi se obine 1 mg de F care se aduga la 1 L de apa potabila

99. Fluorizarea apei potabile din şcoli? – 4 min

-pentru copii rezidenti in zone care nu beneficiaza de apa fluorizata distribuita centralizat s-a
realizat fluorizarea apei de la nivelul scolilor
Chiar daca copilul beneficiaza de avantajele metodei numaii dupa varsta de 5-6 ani si chiar
daca el petrece la scoala un timp limitat-rezultatele sunt de necontestat
Metoda nu pune mari probleme tehnice observandu-se in plus ca fluoroza dentara blanda este
redusa, iar principalele beneficii apar la nivelul suprafetelor dentare aproximale.
Concentratia optima pentru aceasta posibilitate de fluorizare este de 5-6 ppm F, la costuri de 1,5 $
de persoana/an.
 100. Care sunt avantajele fluorizării apei potabile din şcoli pe lângă reducerea frecvenţei cariei
dentare? – 2 min
-accesibila pt copii rezidenti in zone in care nu beneficiaza de apa fluorata distribuita centralizat
-fluorza dentara blanda este redusa, iar principalele beneficii apara la nivelul suprafetelor
aproximale

150. Metodele de fluorizare sistemică alternative fluorizării prin apă potabilă, recomandate copiilor
şi adolescenţilor, cum se indică (în mod obişnuit)? – 2 min
- Solutii si tablete
-sarii de bucatarie
-laptele si sucurile de fructe
Se indica individualizat si se pot aplica de catre pacient la domiciliu sau in colectivitatile scolare ca
parte a programelor de santate publica

151. Alternative sistemice la fluorizarea prin apă potabilă – tabletele şi soluţiile fluorurate.
– 5 min

Solutiile cu fluor sunt indicate copilului mic pana la varsta de 2 ani sub forma de picaturi
si se administreaza direct in gura sau o data cu alimentele consumate.
Tabletele sunt indicate peste varsta de 2 ani si obligatoriu numai acelora care pot sa le
suga si sa le inghita fara riscul de a se ineca. Tabletele se pot administra si prin
dizolvarea lor in alimentele consumate.

152. Care sunt obiecţiile ADA cu privire la produsele gen Polivifluor, de fluorizare
sistemică a dinţilor? – 2 min

Produsele gen Polivifluor sunt solutii si tablete cu fluor care contin si vitamine. Fata de
ele ADA are urmatoarele obiectii:
- preparatele contin o cantitate fixa de fluor
- nu s-a evidentiat o imbunatatire a efectelor prin aceasta combinatie
- de ce sa administram un produs scump si copilului care nu necesita aport suplimentar
de vitamine

153. Căror copii recomandăm fluorizarea sistemică cu soluţii fluorurate (alternativa

tabletelor) şi cum se administrează ele? – 2 min

Solutiile cu fluor sunt indicate copilului mic pana la varsta de 2 ani sub forma de picaturi
si se administreaza direct in gura sau o data cu alimentele consumate.

154. Căror pacienţi recomandăm fluorizare sistemică prin intermediul tabletelor cu fluor?
– 2 min

Fluorizarea prin tablete se recomanda copiilor de la nastere, de la 6 luni sau dupa 3 ani
pana la 14 si chiar 16 ani.
 155. În funcţie de ce şi care sunt indicaţiile date în cazul administrării tabletelor cu fluor?
– 2 min

Administrarea tabletelor se face in functie de:

- varsta
- greutatea persoanei
- concentratia fluorului din apa potabila a localitatii de resedinta
Indicatii : tableta se administreaza la culcare dupa periajul de seara. Tableta trebuie
mestecata si plimbata prin gura 1-2 min dupa care se inghite fluidul oral rezultat. In final
i se cere pacientului sa NU clateasca, sa NU manance si sa NU bea timp de 15 min.

156. În cazul grupei de vârstă 6 luni 3 ani, copiii care sug la sân o perioadă mai
îndelungată, iar în apa potabilă a localităţii concentraţia de fluor este de sub 0,3 ppm F se
recomnandă sau nu, administrarea de fluor şi dacă da, cât fluor/zi? – 2 min
Se recomanda administrarea de fluor sub forma de picaturi 0,25mg F/zi.

157. Pentru localităţile cu climă temperată şi cu un conţinut de maxim 0,4 ppm F în apa
potabilă se poate recomanda un supliment de fluor după o anumită schemă şi anume? – 2 min

- pana la 10 kg greutate – 0,25mg F

- pentru o greutate de 10-15 kg – 0,50 mg F
- pentru o greutate de 15-20 kg – 0,75 mg F
- peste 20 kg – 1 mg F

158. Fluorizarea sistemică prin intermediul tabletelor cu fluor poate să fie şi parte a
programelor şcolare de sănătate. În ce constă acest program de sănătate şi care îi sunt
avantajele? – 3 min

Acest program consta in administrarea tabletelor cu fluor incepand de la gradinita

(varsta de 5 ani) si continuand zilnic pana cand copilul implineste 14-16 ani.
Avantaje : nu ingreuneaza activitatea parintelui ; in scoala e realizata de cadre didactice
sau voluntari sub supravegherea igienistei dentare.

159. Care este principalul dezavantaj al administrării tabletelor de fluor? – 2 min

Principalul dezavantaj este grija parintelui care seara de seara pentru un numar
important de ani trebuie sa ii dea copilului tableta de fluor.

160. Care este alternativa sistemică pentru fluorizarea prin apă potabilă? – 1 min

Fluorizarea cu sare de bucatarie. Este considerata a doua metoda de administrare

sistemica a fluorului, de care beneficiaza in lume 40-200 milioane de oameni.
 161. Fluorizarea sistemică prin sare de bucătărie a fost propusă pentru prima dată în
Elveţia, 1948, pentru a realiza prevenirea a două afecţiuni ce prezentau o prevalenţă
importantă în această ţară. Care sunt aceste afecţiuni? – 2 min

Metoda a fost propusa pentru a realiza simultan profilaxia a doua afectiuni:

-caria dentara
-gusa tiroidiana

162. În situaţia unui consum exagerat de sare de bucătărie fluorurată pacientul va putea
să prezinte intoxicaţie acută cu fluor? – 2 min

Riscul unei intoxicatii acute cu fluor este EXCLUS pentru ca, chiar si in cazul individului
care consuma cantitati apreciabile de sare, se va produce mai intai intoxicatie cu clor.

163. În ce ţări europene este larg folosită fluorizarea prin intermediul sării de bucătărie? –
1 min

Franta, Germania, Elvetia, Ungaria, Finlanda, Spania

164. Alternative sistemice la fluorizarea prin apă potabilă – sarea de bucătărie, inclusiv
avantaje şi dezavantaje. – 5 min

Sarea de bucatarie cu fluor a fost introdusa initial in 1948 in Elvetia ca masura

profilactica atat pentru caria dentara cat si pentru gusa tiroidiana, iar ulterior metoda s-
a extins si in alte state. In prezent sarea normala si sarea cu fluor au acelasi pret de cost,
aceasta oferind individului ocazia de a alege de care sa foloseasca.
Avantaje sare cu fluor:
- procent redus de fluoroza dentara, intrucat la varste mici consumul de sare e redus
- riscul intoxicatiei acute cu fluor exclus; exista mai intai riscul unei intoxicatii cu clor
- pretul identic pentru sare simpla si sare fluorurata ii ofera individului posibilitatea de a
alege
- cost redus (calculul realizat in Elvetia sau Finlanda) aprox 0,012$/kg
- lipsa problemelor de dozare
Dezavantaje sare cu fluor
- consum diferit de sare specific varstei, sexului. Cel mai mic consum se inregistreaza la
copii unde necesarul de fluor e cel mai mare pentru mineralizarea preeruptiva a dintilor
- se face reclama la clorura de sodiu, care genereaza boli grave ( hipertensiune arteriala,
cardiopatii etc) ; este contraindicata sau se indica un consum redus

165. Pentru efecte comparabile cu folosirea apei potabile fluorizate de cât fluor în sarea
de bucătărie este nevoie şi care sunt sărurile de fluor folosite? – 2 min

Pentru efecte comparabile este nevoie de un adaos de cel putin 200 mg F/kg.
Se folosesc frecvent fluorura de sodiu sau fluorura de potasiu
 166. Care sunt avantajele folosirii sării de bucătărie fluorurate în profilaxia carie dentare?
– 3 min

Avantaje sare cu fluor:

- procent redus de fluoroza dentara, intrucat la varste mici consumul de sare e redus
- riscul intoxicatiei acute cu fluor exclus; exista mai intai riscul unei intoxicatii cu clor
- pretul identic pentru sare simpla si sare fluorurata ii ofera individului posibilitatea de a
alege
- cost redus (calculul realizat in Elvetia sau Finlanda) aprox 0,012$/kg
- lipsa problemelor de dozare

167. Care sunt dezavantajele folosirii sării de bucătărie fluorurate în profilaxia carie
dentare? – 2
Min

Dezavantaje sare cu fluor

- consum diferit de sare specific varstei, sexului. Cel mai mic consum se inregistreaza la
copii unde necesarul de fluor e cel mai mare pentru mineralizarea preeruptiva a dintilor
- se face reclama la clorura de sodiu, care genereaza boli grave ( hipertensiune arteriala,
cardiopatii etc) ; este contraindicata sau se indica un consum redus

168. Care este indicile de carie DMF-T, la grupa de vârstă 4-6 ani, în caz de fluorizare
sistemică cu sare de bucătărie comparativ cu cel înregistrat prin consum de apă potabilă? – 2
min

Indicele de carie DMT-F la grupa de varsta 4-6 ani in caz de fluorizare sistemica cu sare
de bucatarie este de 2,8 comparativ cu cel inregistrat prin consumul de apa potabila,
care este de doar 1,4.

169. Câte metode de fluorizare sistemică se recomandă unui individ (în acelaş timp)
pentru un efect cario-protector maxim? – 2 min

Experienta capatata in urma utilizarii diferitelor metode de fluorizare sistemica, a

condus la concluzia ca se indica aplicarea unei singure metode sistemice, indiferent de
problemele pacientului. Cea mai eficienta, sigura si ieftina este fluorizarea apei
potabile; in cazul in care nu se poate realiza se indica folosirea sarii de bucatarie
fluorurate.

170. La ce vârste şi în ce momente recomandăm fluorizarea locală? – 2 min

Fluorizarea locala poate fi recomandata la orice varsta si in functie de nevoile de

moment ale individului.
 171. Care sunt sursele primare de fluor (referindu-ne la metodele de fluorizare dentară)
pentru toţi pacienţii indiferent de vârstă sau de incidenţa cariei dentare? – 2 min

Pentru pacientul de orice varsta si indiferent de incidenta cariei, sursele primare de fluor
provin:
- din apa potabila fluorurata
- din pastele de dinti cu fluor

172. În cazul pacientului cu risc la carie, moderat sau crescut, care sunt sursele
(proceduri) suplimentare de fluor recomandate? – 2 min

Pentru pacientul cu risc la carie, moderat sau crescut, sursele suplimentare de fluor
recomandate sunt:
- fluorizari locale profesionale ( aplicari la 6 luni sau chiar la 3 luni)
- autoaplicari

173. Până la vârsta de 6 ani care este metoda (produsul) de fluorizare profesională
recomandată? – 2 min

Pana la varsta de 6 ani, recomandarea este de fluorizare profesionala numai prin

intermediul produselor gen VARNISH
174. Peste vârsta de 6 ani, profesional, cum se aplică fluorul (procedura) şi sub ce formă
(consistenţa produsului) sunt indicate respectivele produse? – 2 min

Peste varsta de 6 ani, fluorul va fi administrat profesional prin intermediul

conformatoarelor si a produselor fluorurate sub forma de gel sau spuma.

175. În caz de fluorizare locală ce cristale se formează la suprafaţa coroanelor clinice

dentare? – 2 min

In caz de fluorizare locala, la suprafata coroanelor clinice se formeaza niste cristale mult
mai compacte si stabile si mult mai rezistente la demineralizarile acide.

176. Care sunt obiectivele fluorizărilor locale? – 2 min

- stimularea remineralizarii suprafetelor dentare demineralizate

- prevenirea cariei dentare
- desensibilizarea dentinara

177. Care metodă de fluorizare locală nu este a programelor comunitare de sănătate

publică? – 1 min
 Metodele de fluorizare locala profesionala nu sunt indicate ca parte a programelor
comunitare de sanatate publica.

178. Prin fluorizare locală ce substanţă chimică se acumulează la suprafaţa coroanelor

dentare şi care permite, în final, eliberarea ionilor de fluor ce vor contribui la formarea
cristalelor de fluorhidroxiapatită? – 2 min

Prin fluorizare locala se produce la suprafata smaltului in principal Fluorura de Calciu

(CaF2), care se acumuleaza si determina noi reactii cu eliberare de ioni de fluor. Acestia
pot inlocui ionii hidroxil de la nivelul cristalului de hidroxiapatita si genereaza cristale
noi de fluorohidroxiapatita pe de-o parte, sau se pot pierde in grosimea placii dentare si
in fluidul bucal.

179. În cazul cariilor de biberon o posibilitate de tratament este şi fluorizarea. Care este
soluţia de tratament şi vârsta de la care se poate realiza? – 2 min

Solutia de tratament este reprezentata doar de lacuri – varnish. Dupa varsta de 2 ani.

180. Care sunt indicaţiile fluorizărilor locale profesionale? – 5 min

- copiilor cu sau fara carii de biberon (numai lacuri – varnish) care sunt subexpusi la fluor
sau cu statut socioeconomic scazut
- imediat posteruptiv cand smaltul incomplet mineralizat capteaza repede fluor.
- rezidentilor din localitati fara sau cu putin fluor in apa potabila
- pacientilor cu leziuni carioase incipiente ( faza reversibila) – multiple zone de
demineralizare
- ca modalitate de prevenire a cariilor secundare recurente
- indivizilor care nu reusesc un control eficient al biofilmului dentar
- celor cu xerostomie, mai ales celor cu iradieri in zona cap/gat, celor cu sindrom Sjogren
ca si celor ce primesc medicamente ce conduc la un flux salivar redus
- celor cu parodontopatie si suprafete radiculare expuse
- celor cu aparate ortodontice
- dintilor care suporta supraprotezari
- pacientilor cu titru crescut de microorganisme cariogene
- pacientilor cu regim alimentar dezordonat sau care consuma diete cariogene
- pacientilor care abuzeaza de consum de alcool si droguri
- pacientilor care-si realizeaza igiena dentara neregulat

181. Care sunt motivele pentru care se recomandă ca fluorizarea locală profesională să se
facă în patru şedinţe succesive, efectuate la 2-7 zile, contactul soluţiilor fluorurate fiind de
maximum 4 min? – 3 min
S-a constatat ca fluorura de calciu formata initial se pierde rapid in fluidul bucal in
primele 24 de ore, aceasta pierdere continuand si in urmatoarele 15 zile intr-un ritm mai
 lent. Acest lucru impune refacerea fluorizarilor locale pentru ca la suprafata smaltului sa
ramana o cantitate suficienta de ioni liberi de fluor care sa modifice favorabil structurile
dentare de suprafata si prezente in cavitatea orala. Prin acest plan de fluorizare locala
profesionala (4 sedinte, 2-7zile, 4min) se obtin modificari in structura smaltului de
suprafata.

182. Prin fluorizare locală fluorul penetrează structurile de suprafaţă formându-se cristale
de fluorhidroxiapatită. Pe ce adâncime penetrează, pe această cale fluorul structurile dentare,
în primii 2 ani posteruptivi şi cât după această perioadă? – 2 min

In primii doi ani posteruptiv, fluorul penetreaza smaltul pe o grosime de 20-30

micrometri, iar dupa aceasta perioada pe o adancime mai redusa de 5-10 micrometri.

183. Care este vârsta de la care putem aplica tehnici de fluorizare locală profesională? – 2
min

Se recomanda ca fluorizarile locale profesionale sa inceapa dupa varsta de 2 ani, in

aplicatii de cel putin 2 ori pe an pana la varsta de 15 ani.

184. Fluorizarea locală profesională implică un protocol anume de respectat. Care sunt
etapele parcurse, timpul de contact sau indicaţiile finale date pacientului? – 3 min

In primul rand trebuie retinut ca inainte de fluorizare nu este obligatoriu sa efectuam

detartraj si periaj profesionist decat in cazul in care pacientul prezinta tartru sau
coloratii dentare dure, deoarece asemenea depozite nu sunt permeabile si penetrabile
pentru ionii de fluor.
Ceea ce se recomanda obligatoriu inainte este periajul personal. Apoi urmeaza
aplicarea sub izolare a preparatelor cu fluor, care se mentin in contact cu dintii intre 30
sec si 4 min. La sfarsitul procedurii se sterg cu bulete de vata dintii fluorizati si pacientul
este rugat sa scuipe fluidul oral rezultat. Indicatii finale : 30 min nu clateste, nu consuma
alimente si lichide.

185. Un produs pentru fluorizare locală profesională este şi cel care conţine fluorură de
sodiu. În ce concentraţie există fluorura de sodiu, la ce pH şi sub ce forme se comercializează? –
2 min

Fluorura de sodiu s-a utilizat initial in solutie apoasa 2% si contine 0,9% ioni de fluor
(9,050 ppm F sau 9,05 mgF/ml ). Se numeste fluorura de sodiu neutra pentru ca are un
ph de 7. Astazi se comercializeaza sub forma de solutie, gel, spuma, lac.
 186. Produsele de fluorizare locală profesională sub formă de lac conţin numai un anumit
sistem de fluorizare. Care este acesta şi la ce concentraţii a substanţei active se comercializează
aceste produse? – 2 min

Toate produsele sub forma de lac (varnish) contin fluorura de sodiu neutra. Aceste
produse se comercializeaza la urmatoarele concentratii :
- lac cu NaF 1,7% in rasini vascoase ce contin 8mg F/ml de produs
- lac cu NaF 5% in rasini vascoase ce contin 25mg F/ml de produs

187. Produsele sub formă de lac (varnish) cu fluorură de sodiu 5% câţi ppm F conţin? – 1
min

Lac cu NaF 5% contin 22.600 ppm F

188. Care este principalul dezavantaj pentru care, actualmente, fluorura de staniu nu se
mai utilizează ca produs de fluorizare locală profesională? – 2 min

Principalul dezavantaj este ca solutia de SnF2 nu e stabila. In timp apar precipitate albe
vizibile ce reprezinta hidroxid si apoi oxid de staniu.

189. APF-ul (acidulated phosphat fluoride) este un sistem de fluorizare locală

profesională. Ce conţine ca substanţe componente, la ce concentraţie a ionilor de F, la ce pH
eficient şi sub ce forme se comercializează? – 2 min

Substante componente: fluorura de sodiu 2%, acid fluorhidric 0,34%, acid ortofosforic
0,98%.
Concentratia ionilor de fluor 1,23% sau 12,3 ppm F.
Ph : 3-3,5 si se comercializeaza sub forma de solutie, gel si spuma.

190. Ce înţelegeţi prin termenul de tixotropie discutat cu privire la gelurile folosite în

fluorizările locale? – 2 min

Tixotropia reprezinta proprietatea unui gel de a deveni lichid atunci cand asupra lui se
exercita o presiune – stres.

191. Care sunt principalele avantajele ale utilizării produselor de fluorizare locală
profesionale sub formă de spumă (foams)? – 2 min

Principalele avantaje:
- reducerea cantitatii ionilor de fluor
- pastrarea concentratiei substantei
 192. Fluorizarea locală profesională la copilul cu cario-activitate intensă începe la 2 ani şi
se termină la vârsta de 15-16 ani, perioadă în care se fac 2 aplicări pe an de produse fluorurate.
Ce produse fluorurate sunt recomandate în funcţie de vârstă? – 2 min

193. În cazul căror pacienţi contraindicăm utilizarea produselor de fluorizare locală cu

APF (acidulated phosphat fluoride) şi de ce? – 3 min

- restaurari dentare din portelan, compozit deoarece produc suprafete poroase

(componenta hidrofluorida dizolva macroumplutura anorganica si reduce
microumplutura)
- obturatii din glass ionomer (suprafete poroase)
- implanturi de titan (creste coroziunea)

194. Legat de fluorizarea locală profesională în ce situaţii clinice se indică detartraj şi

periere profesională. În caz de periere profesională cu ce se face şi care este motivul? – 2 min

Detartraj si periaj profesionist se indica doar in cazul in care pacientul prezinta tartru
sau coloratii dentare dure, deoarece aceste depozite nu sunt permeabile si penetrabile
pentru ionii de fluor.

195. În caz de fluorizare locală pacientul trebuie informat cu privire la câteva aspecte.
Care sunt acestea iar alături de fluorizare ce este obligatoriu să efectueze pacientul zilnic? – 2
min

Pacientul trebuie informat cu privire la:

- scopul fluorizarilor locale
- a limitelor
- fluorizarile locale reprez doar o parte a programelor preventive
Alaturi de fluorizare obligatoriu zilnic controlul placii dentare si disciplinarea regimului
alimentar.

196. Care dintre recentele materiale stomatologice nu sunt deteriorate de produsele

fluorurate APF? – 2 min

Materialele recente cu microumplutura nu sunt afectate de agentii APF.

197. Care este alternativa când folosirea APF-ului nu este indicată (posibilă)? – 1 min

Alternativa la folosirea APF-ului sunt produsele cu NaF.

198. În cazul utilizării spumei fluorurate care este principalul avantaj? – 2 min
 Principalele avantaje:
- reducerea cantitatii ionilor de fluor
- pastrarea concentratiei substantei

199. În cazul adultului care necesită fluorizare locală profesională care este intervalul de
timp după care pacientul este rechemat pentru fluorizare şi câte aplicaţii se recomandă? – 2
min

In cazul adultului se recomanda utilizarea seriilor de 4 aplicatii, urmate de reveniri la 3, 6

si 12 luni.

200. Cînd realizăm fluorizare locală de ce trebuie să avem grijă ca pacientul să stea cu
capul cât mai vertical posibil? – 2 min

Pentru a preveni prelingerea spre fundul gatului si inghitirea produsului fluorurat.

(profilaxia fluorozei dentare)

201. Care sunt metodele de florizare locală profesională şi care este cea
mai eficientă metodă? – 2 min

Metodele de fluorizare locala profesionala nu sunt indicate ca parte a programelor comunitare de

sanatate publica. De-a lungul timpului au fost folosite pentru fluorizarea locala profesionala 3
sisteme pe baza de fluor: -fluorura de sodiu
-fluorura de staniu
-fluoro-orto-fosfatul acidulat (APF-acidulated phosphate fluoride)
Alaturi de cele 3 sisteme de fluorizare amintite, in SUA a fost aprobata si utilizarea
monofluorofosfatului de sodiu-MFP sau al unor lacuri fluorurate. Monofluorofosfatul de sodiu
este folosit in principal la fabricarea pastelor de dinti, efectele de suprafata fiind comparabile cu
cele produse de fluorura de sodiu.

202. Conformatoarele indicate la fluorizările locale trebuie să îndeplinească

anumite cerinţe. Care sunt acestea? – 3 min

 Sa fie de unica utilizare sau sterilizabile

 Sa protejeze gelul, fara a permite inghitirea lui
 Sa existe intr-o gama diversificata de marimi, pt. individualizare
 Sa acopere in totalitate coroana clinica a dintilor, inclusiv suprafetele radiculare dezgolite
(2 mm peste marginea gingivala)
 Sa fie rezistente dar flexibile, permitand patrunderea gelului in spatiile interdentare (pt. a
favoriza efectul tixotropic)
 Sa aiba un pret de cost acceptabil

203. Conformatoare personale (individuale) din ce materiale sunt confecţionate,

căror pacienţi le indicăm şi ce recomandăm la sfârşitul utilizării? – 2 min
Sunt realizate din: -placi de polivinil
-materiale termoplastice
Au avantajul de a se adapta optim la forma arcadelor dentare.
Se recomanda: -pacientilor cu cario-activitate intensa
-fluorizarilor locale efectuate de pacient la domiciliu.
La sfarsitul utilizarii, conformatorul individual se spala dupa fiecare utilizare si este reutilizabil.

204. Când recomandăm pacienţilor fluorizare locală profesională în

conformatoare, ce cantitate de produs se recomandă, particularizând pentru adult şi copil?
– 3 min

Cand fluorizam profesional, conformatorul este aplicat in gura pacientului:

 dupa ce acesta si-a periat dintii
 introducem aspiratorul de saliva si realizam izolarea absorbanta cu rulouri
 conformatorul este tinut in contact cu arcadele dentare maxim 4 min
In conformator se aplica: -la adult: cca 2 ml gel pt o arcada sau 5 ml gel pt ambele arcade →gelul
umple conformatorul pe 40% din capacitatea totala sau complet in cazul produselor sub forma de
spuma-foam
-la copilul mic: 4 ml gel pt ambele arcade→conformatorul este umplut
30% cu gel sau in totalitate cu spuma.

205. Care sunt avantajele utilizării lacurilor fluorurate, ca metodă de fluorizare

locală profesional? – 2 min

 Siguranta metodei, deoarece riscul reactiilor toxice este minim, datorita prizei rapide, a
eliberarii lente de F si a cantitatilor reduse necesare.
 Contactul indelungat cu structurile dentare
 Priza obtinuta in prezenta salivei

206. Ce conţin, la ce concentraţii, principala indicaţie, accidente posibile şi

măsurile de urgenţă luate în cazul utilizării produselor de fluorizare locală profesională
sub formă de lac (varnish). – 5 min

Lacurile fluorurate contin cantitati mari de F, peste 20.000 ppm si se recomanda in aplicatii
efectuate la 6 luni.
Indicatii date pacientului dupa fluorizare: -timp de 30 min nu bea si nu clateste
-4-6 ore sa nu se perie
-sa se perie chiar a doua zi daca este posibil
-in ziua respectiva sa evite consumul bauturilor
fierbinti, bauturilor alcoolice sau a alimentelor dure.
Lacul se indeparteaza a doua zi prin periere personala si utilizarea atei dentare.
Pentru a evita producerea reactiilor alergice se recomanda ca aceste preparate sa nu fie aplicate
pe tesut gingival sangerand, iar in caz de alergie substanta aplicata se indeparteaza de urgenta.
 207. În cazul aplicării lacurilor fluorurate, pe lângă indicaţiile clasice date
pacientului de a nu clăti, bea sau mânca timp de 30 min ce alte indicaţii mai dăm acestui
pacient? – 2 min

Lacul se indeparteaza a doua zi prin periere personala si utilizarea atei dentare.

208. Lacurile fluorurate pentru fluorizare locală profesională se indică, în

principal, la două categorii de pacienţi. Care sunt aceştia? – 2 min
1.Copilului mic: sub 4 ani, pt profilaxia si tratarea cariei de biberon-mai ales in zona frontalilor
dar putem fluoriza si intreaga arcada dentara.
2. Adultilor: pt tratarea suprafetelor radiculare expuse.

209. Care este ritmul de aplicare a lacurilor fluorurate, cel mai indicat, la copilul
mic (după experienţa Scandinavă)? – 2 min

Conform experientei scandinave, se recomanda 2 aplicari pe an; studiile au aratat ca beneficiile

metodei nu cresc prin aplicari de 4 ori pe an nici in cazul indivizilor cu risc crescut la carie.

210. În cazul aplicării lacurilor fluorurate care sunt efectele nedorite posibile şi ce
se indică în sens preventiv? – 2 min

Posibilitatea aparitiei fluorozei dentare este putin probabila datorita cantitatii scazute de lac
fluorurat inghitit.
Au fost raportate cu totul exceptional reactii alergice de contact si cateva crize astmatiforme.
Pentru a evita producerea reactiilor alergice se recomanda ca aceste preparate sa nu fie aplicate
pe tesut gingival sangerand, iar in caz de alergie substanta aplicata se indeparteaza de urgenta.

211. În caz de aplicare a lacurilor fluorurate este posibilă producerea reacţiilor

alergice. Cum trebuie procedat pentru a evita reacţiile alergice şi ce trebuie întreprins în
cazul producerii lor? – 2 min

Pentru a evita producerea reactiilor alergice se recomanda ca aceste preparate sa nu fie aplicate
pe tesut gingival sangerand, iar in caz de alergie substanta aplicata se indeparteaza de urgenta.

212. Care este metoda de fluorizare locală profesională cea mai eficientă dar greu
de aplicat în colectivităţi? – 1 min

Ionoforeza este o metoda de fluorizare locala profesionala eficienta, insa este scumpa si greu de
aplicat in colectivitati.

213. Ionoforeza ca metodă de fluorizare locală profesională. – 4 min

Ionii de F sunt fortati sub actiunea curentului electric continuu de intensitate joasa, sa penetreze
tesuturile dentare in profunzime.
Principiul metodei se bazeaza pe legea respingerii ionilor cu aceeasi sarcina electrica si atragerea
celor de sarcina electrica contrara. Ionul de F fiind incarcat negativ, este respins de electrodul
incarcat negativ si este fortat sa patrunda in profunzimea structurilor dentare.

214. Când efectuăm ionoforeză ce preparate cu fluor folosim şi la ce concentraţii?

– 2 min

Pt. ionoforeza se utilizeaza solutii de:

 Fluorura de sodiu 1% si
 APF 1,4%

215. Prin ionoforeză de câte ori vom înregistra mai mulţi ioni de fluor comparativ
cu dinţii fluorizaţi prin alte metode locale sau cu dinţii persoanelor care nu au beneficiat de
fluorizare? – 2 min

Dintii vor contine dupa ionoforeza de:

 2-4 ori mai multi ioni de F comparativ cu cei fluorizati local prin celelalte metode sau
 20-30 ori mai multi ioni de F comparativ cu dintii lotului martor care nu au suportat
fluorizari.

216. Care sunt posibilităţile de aplicare a produselor de autofluorizare de către

pacient la domiciliu? – 2 min

Pastele de dinti, apele de gura si gelurile se aplica prin:

 Periere
 Clatire
 Intermediul conformatoarelor individuale sau de unica utilizare
 Irigare orala

217. Produsele pentru autofluorizare se indică în funcţie de nevoile de moment ale

pacientului. În asemenea situaţii produsele pentru autofluorizare pot reprezenta un
supliment de fluor alături de alte posibilităţi de fluorizare sistemică şi topică. Care sunt
posibilităţile de fluorizare de care pacientul poate beneficia la un moment, dat alături de
autofluorizare? –2 min

Indicarea variatelor posibilitati de autofluorizare se face in concordanta cu nevoile de moment

ale pacientului si sunt recomandate pt a suplimenta efectele fluorizarilor generale si pe cele
locale profesionale.

218. Căror pacienţi nu li se recomandă pastele de dinţi profilactice cu fluor? – 1

min

Pastele de dinti cu fluor nu se indica copiilor sub 2 ani.

219. Căror pacienţi le indicăm perierea dinţilor mai mult de 2 ori/zi cu paste de
dinţi profilactice cu fluor? – 2 min
In cazul pacientilor cu cariogenitate moderata sau cu carii agresive ele se indica la perierea
dintilor de cateva ori pe zi.

220. Care sunt indicaţiile gelurilor fluorurate, special, destinate a fi folosite după
perierea dinţilor - chiar şi - cu paste de dinţi fluorurate? – 2 min

Sunt recomandate de medicul dentist si sunt indicate:

 post-detartraj
 la nivelul dintilor cu hipersensibilitate
 la pacientul cu aparate ortodontice fixe inclusiv o perioada dupa indepartarea lor
 la pacientul supus iradierilor in zona cap si gat

221. Gelurile fluorurate indicate după perierea obişnuită efectuată cu paste de

dinţi se constituie într-o alternativă la folosirea? – 1 min

Gelurile fluorurate pentru periere dentara sunt considerate o alternativa la folosirea apelor de
gura cu fluor si se pot indica impreuna cu fluorizarile profesionale.

222. Ce conţin, mai frecvent, gelurile de fluorizare locală şi la ce concentraţii, pH

(autofluorizare – folosite după perierea dinţilor chiar şi cu paste de dinţi fluorurate)? – 2
min

Se pot administra zilnic prin periere geluri ce contin:

 fluorura de sodiu 1,1% (pH neutru si 5000 ppmF)
 APF 1,1% (pH 3,5 si 5000 ppmF)
 Fluorura de staniu 0,4% intr o baza de glicerina cu 1000 ppmF

223. Când şi cum se indică gelurile de autofluorizare indicate după efectuarea

periajului personal? – 2 min

Asemenea preparate sunt de administrat:

 1 data pe zi seara la culcare
 Dupa ce pacientul si a efectuat periajul si curatirea interdentara cu dental floss
Intr-o asemenea situtie se recomanda sa acoperim periuta pe 1/3 din suprafata activa sau la o
periere sa folosim 2 ml de gel cu care periem dintii timp de 1 minut, la final nu clatim.

224. Din punct de vedere al substanţelor active din ce se compune produsul Elmex
Protector? – 2 min

Elmex Protector reprezinta una mestec de aminofluoruri si fluorura de sodiu incorporate intr un
lac de poliuretan autopolimerizabil.

225. Care sunt avantajele utilizării aminelor fluorurate în preparatele destinate

profilaxiei dentare? – 2 min
Aminele fluorurate: -reduc solubilitatea smaltului si usureaza, prin proprietatile lor tensioactive,
fixarea fluorului la suprafata smaltului dentar.

226. Dintre aminele fluorurate şi lacurile cu fluor, care sunt mai active la nivelul
dentinei dezgolite? – 1 min

Aminele fluorurate sunt cele mai eficiente la nivelul dentinei dezgolite comparativ cu lacurile
fluorurate.

227. Din punct de vedere al planului de tratament preventiv, apele de gură

fluorurate pot fi recomandate ca? – 2 min

Clatirea cu ape de gura fluorurate poate fi:

 Parte a planului de ingrijiri individuale sau
 Inclusa in cadrul programelor preventive de GRUP, initiale pe durata ingrijirilor scolare

228. Apele de gură fluorurate NU se recomandă? – 2 min

 Copiilor sub 6 ani

 Indivizilor care din variate motive nu pot clati si nu se substituie masurilor de control al
P.D.
 Datorila continutului alcoolic, aceste ape de gura nu se recomanda copiilor si alcoolicilor

229. Care sunt indicaţiile utilizării apelor de gură fluorurate? – 3 min

1.pacienti cu dentitie mixta si pe durata adolescentei (aceasta perioada fiind una de risc maxim la
carie)
2.cu arii multiple de demineralizare
3.care prezinta retractii gingivale sau dupa tratamente paradontale –pentru profilaxia cariei
radiculare
4.care participa la programe scolare preventive
5.care prezinta explozii de carii si care locuiesc in zone, cu sau fara apa fluorizata
6.care nu resusesc sa isi mentina o iginera orala acceptabila
7.care, datorita prenzentei aparatelor ortodontice sau a protezelor mobile etc., prezinta multiple
retentii artificiale
8.cu xerostomie de cauze variate de la iradierea de cap-gat pana la medicamentele administrate
9.cu hipersensibilitate dentinara
10.cu coroane de acoperire cu limita de preparare supragingivala

230. Cele mai bune rezutate se obţin prin clătirea cu ape de gură fluorurate
efectuate în primii 2 ani post eruptivi. Cât de extinde clătirea, pentru această categorie de
vârstă? – 2 min

Cele mai bune rezultate se obtin in cazul dintilor recent erupti, insa programele preventive de
fluorizare trebuie sa continue de-a lungul adolescentei, pt a aduce beneficii si molarului II si III
si se indica si indivizilor rezidenti in regiuni cu apa potabila fluorizata.
 231. Folosirea regulată a apelor de gură fluorurate produc câteva beneficii. Care
sunt acestea? – 3 min

 scaderea incidentei cariei dentare cu 26-29% pentru suprafetele dentare netede, dar mai
modeste pt suprafetele dentare anfractuoase (santuri si fosete)
 cele mai bune rezultate se obtin in cazul dintilor recent erupti, insa programele
preventive de fluorizare trebuie sa continue de-a lungul adolescentei, pt a aduce beneficii
si molarului II si III si se indica si indivizilor rezidenti in regiuni cu apa potabila
fluorizata.
 creste durata de mentinere a tuturor celorlalte tratamente stomatologice realizate
 scade incidenta cariei la dentitia temporara si la scolarii din ciclul primar cu cca 42,5%

232. Care ape de gură fluorurate sunt de preferat? – 1 min

Sunt preferate apele de gura destinate clatirilor o data pe zi, mai ales cele sub forma de solutie
apoasa (se evita cele cu continut alcoolic).

233. Daţi exemplu de apă de gură cu fluor de folosit o dată pe zi. – 1 min

Ape de gura fluorurate: -aplicatii o data/zi:

-APF 0,044%, 440 ppm F
-NaF 0,05%, 250 ppm F
-SnF 0,63%, 250 ppm F →diluat cu apa

234. La ce pacienţi contraindicăm clătirea gurii cu ape de gură cu fluorură de

sodiu 0,05% şi punctaţi dacă se înghit? – 2 min

Apele de gura cu fluorura de sodiu 0,05% nu sunt recomandate copiilor sub 6 ani si pacientilor
cu diferite incapacitati, care nu se pot clati sau nu pot scuipa, si nu se inghit.

235. Care ape de gură cu fluor se pot indica în clătiri zilnice dar şi pentru a realiza
fluorizare sistemică? – 1 min

Apa de gura cu APF 0,044% contine 440 ppm F. Se recomanda atat in clatiri zilnice, cat si pt
fluorizare sistemica, in cazul indivizilor care nu beneficiaza de apa potabila fluorizata, cand dupa
clatire fluidul oral rezultat se inghite. Se recomanda pacientilor cu carii agresive sau sensibilitate
dentinara.

236. Care sunt principalele indicaţii ale apelor de gură cu APF 0,044%? – 2 min

Se recomanda atat in clatiri zilnice, cat si pt fluorizare sistemica, in cazul indivizilor care nu
beneficiaza de apa potabila fluorizata, cand dupa clatire fluidul oral rezultat se inghite. Se
recomanda pacientilor cu carii agresive sau sensibilitate dentinara.

237. Care este apa de gură care se indică în fluorizări locale colective? – 1 min
Solutia fluorura de sodiu 0,2% (900 ppm F) se recomanda in clatiri o data pe saptamana cu 5 ml
pt copiii de scoala primara, cu care individul clateste timp de 1 min. Metoda este recomandata in
colectivitati.

238. Câte mg F la ml soluţie conţine apa de gură cu fluorură de sodiu 0,2%? – 1

min

Apa de gura cu fluorura de sodiu 0,2% contine cca 1mg F/ml solutie.

239. Care sunt avantajele utilizării apelor de gură cu florură de sodiu 0,2%? – 2
min

Sunt folosite in programele preventive de baza si recomandate in colectivitati-scoli numai la

copiii claselor primare, cei mari fiind greu de motivat. Ea se indica in clatiri saptamanale cand se
utilizeaza 5 ml solutie la copil sau 10 ml solutie la adolescent, cu care respectivii se clatesc timp
de 1 min. Prin acest program profilactic se obtin reduceri ale incidentei cariei cu cca 35%.
Aceasta posibilitate profilactica reprezinta: -o metoda ieftina, usor de invatat si de pus in practica
-este repede acceptata
-nu necesita personal medical calificat

240. Apa de gură cu fluorură de sodiu 0,02%, recomandată în clătiri de 2 ori pe zi,
după efectuarea periajelor de seara şi dimineaţa, câte mg/ml de F conţine? – 2 min

Apa de gura cu fluorura de sodiu 0,02% contine 0,1 mg F/ml solutie.

241. Când indicăm clătiri cu ape de gură cu fluorură de sodiu 0,02%, dimineaţa
când o recomandăm, înainte de masă sau după. De ce? – 2 min

Dimineata clatirea se indica inainte de masa, astfel incat la nivelul P.D. restante sa se scumuleze
ioni de F care sa determine coborarea pH-ului critic de demineralizare.

242. Care dintre apele de gură fluorurate este cea mai eficientă în profilaxia cariei
la nivel cementului radicular? – 2 min

Apele de gura cu fluorura de fier-aluminiu au o eficienta mai buna comparativ cu cele cu

fluorura de sodiu 0,2% mai ales la nivelul suprafetelor radiculare dezgolite.

243. Care sunt indicaţiile autoaplicărilor de geluri fluorurate? – 2 min

 Post-detartraj
 La nivelul dintilor cu hipersensibilitate
 La pacientul cu aparate ortodontice fixe, inculsiv o perioada dupa indepartarea lor
 La pacientul supus iradierilor in zona cap si gat
 244. Ce conţin gelurile fluorurate indicate pentru autoaplicări? – 1 min

 Fluorura de sodiu 1,1% (pH neutru si 5000 ppm F)

 Fluorura de staniu 0,4% intr-o baza de glicerina cu 1000 ppm F

245. De câte ori pe zi şi când se folosesc gelurile fluorurate destinate

autofluorizărilor? – 2 min

Preparatele sunt de administrat:

 O data pe zi seara la culcare
 Dupa ce pacientul si-a efectuat periajul si curatirea interdentara cu dental floss-ul

246. Cum se folosesc (etapele-procedura) gelurile fluorurate indicate în

autoaplicări? – 3 min

-sa acoperim periuta pe 1/3 din suprafata activa sau la o periere sa folosim 2 ml gel
-cu care sa periem dintii timp de 1 min
-la final nu clatim

247. Apele de gură sau pastele de dinţi cu fluor prezintă un efect sinergic cu
materialele de obturat cu eliberare de fluor. Care sunt aceste materiale? – 2 min
????

248. Când indicăm metode de fluorizare locală vom prefera pe cele colective sau pe
cele individuale. Care este principalul motiv? – 2 min

Cand indicam fluorizarea locala, este de retinut ca sunt de preferat metodele colective, mai putin
costisitoare.

249. Care este modalitatea de fluorizare locală a structurilor dentare care se poate
recomanda tuturor pacienţilor indiferent de riscul lor cariogen? – 2 min

Recomandam una sau mai multe medtode de fluorizare locala tuturor pacientilor care la un
moment dat prezinta explozii de carii, multiple zone de demineralizare, carii agresive, iradiere in
zona cap si gat, etc.

-apa potabila fluorizata 1 ppm F

-paste de dinti cu 100-1500 ppm F
------------------------------------------------------------------------------------

250. Care sunt motivele pentru care realizăm sigilarea şanţurilor şi fosetelor coronare
şi ce presupune acest procedeu? – 3 min
 251. Ce înţelegeţi prin termenul de amelorplastie. – 2 min
-este o metoda de sigilare a santurilor si fosetelor,prin largirea fisurilor ocluzale,in ideea usurarii curatirii
si derentivizarii acestor zone

252. Ce se înţelege prin termenul de „odontotomie profilactică”? – 2 min

-metoda de sigilare prin care se propune relizare la nivelul molarului de 6 ani a unor obturatii mici,care sa
protejeze santurile si fosetele inaintea de aparitia cariilor dentare

253. Care au fost materialele utilizate la sigilarea şanţurilor şi fosetelor coronare şi care sunt
acelea folosite astăzi? – 2 min
Materiale utilizate in trecut:
-cianoacrilati
-poliuretani
Insa cele care au dat satisfactie:rasinile diacrilice apoi cimenturile glass ionomer
In prezent de foloseste Bisfenol A-glicid metacrilat(Bis-GMA)

254. Care sunt indicaţiile sigilării şanţurilor şi fosetelor coronare? – 4 min

-dintii cuspidati ale caror santuri si gropite coronare sunt adanci si retentive
-Fetele palatinale ale frontalilor maxilari,care prezinta cingulum proeminent si foramen caecum prezent
-dintii pacientilor cu vulnerabilitate crescuta la carie,indiferent de varsta(vom lua in calcul in acest
context,pacientii carora urmeaza sa li se aplice aparate ortodontice si dintii adultilor care sufera de
xerostomie severa)
-dintii care prezinta carii incipiente,limitate in smalt,in zona gropitelor si fisurilor coronare
-dintii sigilati anterior,care au pierdut materialul de sigilare mult mai rapid decat s-a dorit si care pot fi
supusi din nou operatiilor de sigilare

255. Care sunt momentele optime pentru realizarea sigilării şanţurilor şi fosetelor coronare
şi care este regula de bază? – 3 min
Momentul optim:
-varsta de 3-4 ani pt dentitia temporara
-6-7 ani pt sigilarea molarului 1 permanent
-11-13 ani pt sigilarea molarului 2 si premolarilor permanenti
Regula generala este de a sigila fosetele si fisurile coronare in primii 2 ani posteruptiv(cat mai apropae de
mom eruptiei),cand vulnerabilitatea la carie a dd recent erupti este maxima sau altfel spus dd isi continua
si isi desavarsesc procesul de mineralizare posteruptiva

256. Care este dintele care trebuie sigilat obligatoriu şi de ce? – 2 min
-molarul 1 permanent,aspect argumentat prin vulnerabilitatea crescuta la carie,de aprox 50% in primul an
si de 80% in cel de.al doilea an posteruptiv

257. Care sunt contraindicaţiile sigilării şanţurilor şi fosetelor coronare? – 3 min

-dintele prezinta proces carios evolutiv pe una din fetele aproximale
-dintii prezinta santuri si foseste putin adanci si neretentive
-dintele prezinta leziuni ocluzale profunde
-dintele prezinta deja obturatii ocluzale
-pacientul dovedeste o igiena alimentara precare
-pacient necooperant

258. Care sunt avantajele aplicării sigilării şanţurilor şi fosetelor coronare? – 3 min
-nu actioneaza invaziv asupra dintelui
-nefiind o interventie dureroasa este larg acceptata de pacienti
-conditionarea acida actioneaza pe smalt,pe o profunzime de max 30 microni(nepericulos pt sanatatea
componentelor pulpare)
-in caz de desprindere sau in zonele demineralizate acid si neacoperite cu mat de sigilare,remineralizarea
se prod rapid prin mecanisme naturale salivare
-in caz de desprindere a mat de sigilare,dintele se poate resigila fara probleme

259. Pe ce adâncime acţionează acidul pe durata condiţionării acide? – 1 min

-30 microni

260. Care sunt criteriile de îndeplinit pentru ca un sigilant să fie ideal? – 3 min
-sa realizeze o adeziune prelungita la nivelul smaltului
-sa fie compatibile cu tesuturile orale
-procedura de aplicare sa fie simpla
-sa curga singur la o vascozitate redusa pt a umple cele mai mici fisuri
-sa prezinte o solubilitate redusa in conditiile CB

261. Câte tipuri de răşini compozite s-au folosit de-a lungul timpului şi caracteristicile
fiecărui tip – dezvoltaţi subiectul. – 5 min
-prima generatie:compozitele polimerizabile cu lumina ultravioleta
-a doua generatie,compozite autopolimerizabile(chimic polimerizabile):sunt reprezentate de doua
componente care se amesteca pt producerea prizei.Avantajul este ca nu necesita echipament
special.Dezavantaj timp de lucru limitat.
-fotopolimerizabile,prin radiatie luminoasa albastra,in spectru vizibil.Avantaj timp de lucru practic
nelimitat,deoarece intarirea materialului se realizeaza dupa ce se incepe fotopolimerizarea.Are timp scurt
de polimerizare.Dezav,pret crescut al lampii de fotopol,ochelari si ecran de protectie
-a patra si a cincea generatie presupun ca inaintea plasarii sigilantului sa aplicam un agent bonding folosit
ca primer
-a sasea generatie foloseste un proces de autodemineralizare

262. După felul umpluturii câte tipuri de materiale compozite pentru sigilare avem? – 3 min
-cu umplutura organica(poate fi repr de microparticule de sticla sau cuart)
-fara umplutura anorganica(nu necesita adaptare ocluzala)
-cu umplutura care elibereaza constant fluor(realizeaza remineralizarea cariilor incipiente prezente in
adancimea fisurilor sigilate)

263. După tipul polimerizării câte tipuri de materiale compozite pentru sigilare avem?
Avantaje, caracteristici. – 3 min
-cu priza la rece(autopolimerizabile/chimic polimerizabile)
-fotopolimerizabile

264. Care sunt avantajele şi dezavantajele sigilanţilor chimic polimerizabili? – 2 min

Avantaje:nu necesita ecipamente speciale
Dezavantaje:timp de lucru limitat

265. Care sunt avantajele şi dezavantajele sigilanţilor fotopolimerizabili? – 2 min

Avantaje:
-timp de lucru practic nelimitat deoarece materialul se intareste numai dupa ce incepe fotopol
-timp scurt de polimerizare
Dezavantaje
-pret crescut lampa fotopol,ochelari,ecran de protectie
 266. Care sunt motivele pentru care este obligatoriu să purtăm ochelari şi ecrane de
protecţie pe durata polimerizării compozitelor fotopolimerizabile? – 2 min
-expunerea ochiului direct la lumina cu 400-500 nm poate afecta retina,prin lezarea ei termica.Se
afecteaza functionarea fotoreceptorilor retinieni si creste predispozitia la cataracta

267. Astăzi, care este lungimea de undă a luminii produsă de variatele lămpi de
fotopolimerizare? – 1 min
400-520 nm

268. Discutând despre culoarea materialelor de sigilare ce culoare doresc pacienţii, la fel şi
medicul dentist şi de ce? – 2 min
-pacientul prefera materialele transparente-estetic
-medicul le prefera pe cele colorate pt o identificare rapida

269. Care sunt motivele pentru care expunerea ochiului profesionistului (şi nu numai)
trebuie prevenită de expunerea la lumina lămpii de fotopolimerizare? – 2 min
-vezi 266

270. Când este obligatoriu să lucrăm la 4 mâini, în cazul realizării de sigilări, şi care sunt
argumentele? – 2 min
se lucreaza ergonomic la 4 maini:
-ajutorul asistentei este indispensabil,mai ales pe durata aplicarii materialelor chimic
polimerizabile,procedandu-se astfel se obtine un control mai eficient al umezelii si se gastiga timp

271. Când realizăm sigilarea şanţurilor şi fosetelor coronare iar dintele nu prezintă depozite
dentare care este recomandarea practică? – 2 min
-perierea personala a zonei
-curatarea profesionala cu ajutorul sondei

272. Izolarea câmpului operator prin intermediul digăi este recomandă într-o serie de
situaţii clinice atunci când realizăm sigilări şi nu numai. Care sunt acestea şi cât timp trebuie să
rămână izolat dintele? – 3 min
–cand ne propunem sa sigilam intr-o sedinta mai mult de un dinte
Indicata la pacienti cu
-salivatie abundenta
-mobilitate accentuata a limbii
-planseu bucal ridicat,cazuri in care pastrarea unei izolari perfecte este greu de realizat

273. În ce situaţie clinică, când efectuăm sigilare, nu se indică aplicarea digăi? – 2 min
-nu se aplica in cazul unui dinte incomplet erupt

274. Cum obiectivăm clinic un gravaj acid corect? – 2 min

Obiectivarea este aparitia petei albe cretoase,care se observa dupa ce am refacut izolarea si am uscat
suprafetele demineralizate.

275. Care sunt motivele pentru care se realizează, înaintea sigilărilor, condiţionare acidă? –
2 min
-obtinerea microretentivitatilor in smalt,prin care creste suprafata mecanica de adeziune oferita
sigilantului
-decontaminarea suprafetei de smalt(prezinta actiune antimicrobiana)
-reducerea tensiunii superficiale a suprafetelor dentare de sigilat(se faciliteaza umectabilitatea)

276. Care sunt avantajele şi dezavantajele oferite de produsele acide sub formă de soluţie şi
sub formă de gel, folosite şi în cazul sigilărilor? – 2 min
Acidul sub forma de solutie ofera o buna umectabilitate dar este greu de controlat ca suprafata
conditionata
Acidul sub forma de gel este usor de vizualizat dar este mai greu de indepartat prin spalare.

277. În ce situaţie clinică (legat de sigilări) se indică prelungirea timpului de condiţionare

acidă cu cca 15 sec? – 1 min
-se prelungeste in cazul dd fluorizati

278. Când sigilăm cu compozite chimic polimerizabile, dintr-o tranşă de material câţi dinţi
putem să sigilăm şi de ce? – 1 min
-sigilarea a maxim 2 dinti,depunnerea materialului facandu-se doar pe durata perioadei de fluiditate
maxima

279. Când la sigilare utilizăm materiale fotopolimerizabile, eventual sub izolare cu diga, câţi
dinţi putem sigila dintr-o dată? – 2 min
Putem realiza dintr-o data si sub izolare cu diga,sigilarea dintilor unei hemiarcade

280. În cazul în care sigilarea efectuată se desprinde de pe dinte atunci când încercăm
îndepărtarea ei folosindu-ne de sondă, care este atitudinea clinică? – 2 min
-in cazul in care acesta se desprinde se trece la refacerea sigilarii
-cand si a doua oara materialul de sigilare se desprinde,refacerea sigilarii se amana pt circa o
saptamana(timp necesar remineralizarii pe cale naturala a supraf demineralizate acid)

281. Când, unde şi cu ce realizăm adaptarea ocluzală a sigilărilor realizate cu variatele tipuri
de materiale special fabricate pentru sigilarea şanţurilor şi fosetelor coronare? – 3 min
-adaptarea ocluzala se realizeaza numai dupa ce s-a produs priza materialului si am incercat desprinderea
lui prin introducerea sondei la marginea materialului de sigilat
-incepe cu controlul excesului de material in spatiul interdentar,manevra efectuata prn incercarea de
introducere a floss-ului.Cand exista un exces acesta trebuie indepartat cu ajutorul unui instrument manual
de detartraj,de genul foaie de mirt
-se utilizeaza numai cand materialul compozit utilizat este cu umplutura organica

282. În ce situaţie nu este nevoie de adaptare ocluzală după ce realizăm sigilarea şanţurilor şi
fosetelor coronare? – 2 min
-in cazul folosirii unui material conmpozit de sigilare fara umplutura anorganica,adaptarea ocluzala nu se
efectueaza,ea obtinandu-se natural prin uzura si masticatie

283. Care sunt motivele pentru care la sfârşitul sigilării trebuie să realizăm fluorizarea
structurilor dentare? – 2 min
Pt obtinerea:
-remineralizarii structurilor dentare demineralizate acid si neacoperite cu material si in plus se
completeaza preventia la nivelul suprafetelor dentare neafectate de sigilare

284. În cazul sigilărilor s-a observat că la anumiţi dinţi menţinerea sigilării este mai
îndelungată ca în cazul altora. Care este ordinea eficienţei? – 2 min
Studiile arata ca cea mai buna retentie se obtine la:
-nivelul dd recent erupti
-molarul de 6 ani comparativ cu cel de 12
-cei mandibulari comparativ cu cei maxilari

285. După cât timp de la realizare o sigilare menţinută se consideră de succes? – 1 min
6-7 ani

286. Care sunt comparaţiile făcute între sigilările efectuate cu compozite şi cele cu cimenturi
glass ionomer şi care sunt cele mai importante avantaje prezentate de ultimile? – 4 min
Comparandu-le cu compozitele,cimenturile glass ionomer prezinta:
-o rezistenta la uzura mai scazuta insa par sa permita o retentie mai buna,chiar chimica si fara a necesita o
conditionare prealabila a tesuturilor acoperite
-chiar daca se pierd mai repede,cimenturile ramase pe fundurile fisurilor si fosetelor sunt suficiente pt o
protectie indelungata
-vascozitate mai mare decat rasini diacrilice
-studiile arata ca umplerea cu glass ionomer a fisurilor mai inguste de 200 micrometri este dificila.
Avantaj:glass ionomerii elibereaza fluor o perioada de timp,mecanism prin care se creste rezistenta la
demineralizare a tesuturilor aflate in contact

287. În cazul în care la sigilare utilizăm cimenturi glass ionomer se recomandă condiţionarea
suprafeţelor dentare cu soluţie de acid poliacrilic 10%. Care sunt motivele? – 2 min
-reducere a tensiunii superficiale
-o mai buna adaptare a sigilantului la supraf de smalt

288. În cazul sigilării cu cimenturi glass ionomer studiile arată că umplerea fisurilor şi a
fosetelor coronare este dificilă sub o anumită dimensiune. Care este această dimensiune? – 2 min
10 micrometri

289. Care dintre cimenturile glass ionomer de sigilare prezintă o eliberare mai masivă de
ioni de fluor? Cele auto- sau cele fotopolimerizabile. – 1 min
-autopolimerizabile

290. La ce se referă afirmaţia „sigilarea ca metodă alternativă la terapia clasică” şi în ce situaţii

clinice se propune folosirea ei? – 3 min
-respectarea principiului profilactic al economiei de substanta

291. Se spune că atunci când avem dubii în diagnosticarea cariei să sigilăm. Ce se constată
din punct de vedere clinic, microbiologic şi radiologic la un număr de ani de la efectuarea sigilării?
– 3 min
-stoparea evolutiei proceselor carioase respective,in conditiile in care sigilare si-a pastrat integritatea
-chiar si in cazul sigilarii lez carioase evidente cu dentina afectata,se constata dupa 3-5 ani de la sigilare
reducerea pop microbiene sau inactivarea lor microbiologica inclusiv oprirea ev cariilor

292. În ce constă TEHNICA ART şi în ce condiţii se aplică? – 4 min

-tratament restaurator atraumatic
-in cazul populatiilor din regiunile sarace a globului si fara tehnica adecvata pt efectuarea de trat dentare
slasice,s-a propus aplicarea tehnicii art adica aplicarea de cimenturi glass ionomer cu degetul inmanusat
direct in cavitatea carioasa prezenta.
-in tari subdezvoltate in care reg alimentar modern a patruns inaintea masurilor profilactice s-a obs
frecventa crescuta a cariei .Intr-o asemenea situatie se recomanda ca pana in momentul in care este posibil
un trat corect,leziunile sa fie curatate de dentina ramolita cu instrumentarul de mana
-dentina e indepartata mai ales de la nivelul peretilor laterali lasand spre camera pulpara un strat suf de
gros.Astfel pregatita,cav e conditionata 10 s cu acid poliacrilic,cavitatea se spala si se usuca.Aplicare
glass ionomer auto cu priza rapida ce nu necesita adaptare ocluzala

293. Când devine obligatorie sigilarea şanţurilor şi fosetelor coronare? – 2 min

-pacienti cuprinsi in grupa cu risc crescut la carie
-in cazul molarului de 6 ani
------------------------------------------------------------------------------------------------------

294. Definiţi educaţia pentru sănătate. –3 min

-proces actic si complex de comunicare interumana,individuala sau colectiva,prin care se realizeaza
un transfer de informatii cu privire la modalitatile de mentinere a sanatatii,informatii care au ca
scop insusirea de deprinderi si comportamente sanogene

295. Care sunt implicaţiile educaţiei pentru sănătate ca prioritate a activităţilor medicale? –
1 min
-economice,sociale poilitice

296. Educaţia pentru sănătate se impune deoarece ea presupune un număr de scopuri având
ca rezultat creşterea stimei de sine şi a calităţii vieţii. Care sunt scopurile educaţiei pentru sănătate?
– 2 min
-de a adopta practici si un stil de viata sanatos

297. Care sunt obiective educaţiei pentru sănătate în medicina dentară? – 4 min
-popularizarea de cunostinte cu privire la cauzele producerii principalelor afectiuni dentare cat si
a modalitatilor de prevenire
-necesitatea ingrijirii sustinute a organismului,incepand din prima copilarie
-intelegerea valorii relae a costurilor tratamentelor curative,in raport cu beneficiile lor reduse
-invatarea regulilor corecte de igiena dentara si orala,prin care se limiteaza evoluatia afectiunilor
din sfera de activitate stomatologica

298. Educarea colectivă dă cele mai bune rezultate. Care este grupa de vârstă la care efectul
educaţional este maxim? – 2 min
-mai ales la scolari-grupul tinta fiind indivizi in varsta de 10-19 ani

299. Comparativ cu educarea colectivă cea individuală este mai dificilă. Din ce motive? – 2
min
-necesita timp si intelegerea pacientului
300.Care sunt sursele de informare in educatia pentru sanatate? 3 min
Surse primare:profesori universitari,cercetori in domeniu,medici dentisti,medici generalist-
pediatrii
Surse secundare:mass-media,educatori,invatatori,profesori,parinti
301.Care trebuie sa fie caracteristicile mesajului transmis de variatele surse de esucare pentru
sanatatae?2 min
Mesajele trebuie sa fie sinergice si coordinate
302. În întocmirea şi prezentarea unui mesaj preventiv care sunt recomandările făcute de
specialişti? Ce fel de argumente şi formulări folosim. –2 min
Specialistii recomanda sa folosim argumente si formulari pozitive
303. În procesul de educare individuală se recomandă să se înceapă cu un interviu prin care
profesionistul ce trebuie să constate? – 2 min
nivelul cunostintelorsi importanta data de pacient practicilor preventive primare
304. Procesul educativ efectuat în practica stomatologică de ce trebuie să ţină cont, în primul
rând, şi cum evolueză el? – 2 min
tine cont de varsta si evolueaza:continuu,variat si cu multa diplomatie
305. Care sunt cerinţele de respectat, cu scopul unei reuşite maxime, a acţiunii de educare
individuală? – 3 min
1.distanta la care sta profesionistul de pacient trebuie sa fie de cca 1 m prin care se creaza un
climat de confidentialitate
2.cei doi stau fata in fata,pozitie in care expresia fetei poate sa fie studiata reciproc
3.dialogul se realizeaza intr-o zona a cabinetuluisau intr-o alta incapere,ambele special
amenajate si fara ca pacientul sa stea in fotoliul dentar
4.profesionistul trebuie sa se exprime clar intr-un vocabular simplu
5.medicul orienteaza discutia incat sa starneasca interesul pacientului
6.se vor alterna expunerile noi cu rezumarea cunostintelor anterior prezentate
306. În cazul educaţiei individuale şi pentru un randament maxim, care sunt etapele de urmat?
– 2 min
dupa etapa de prim contact de constientizare si motivare a pacientului, sa se urmeze cea a
demonstratiilor practice,apoi cea de repetare si consolidare a cunostintelor acumulate
307. Care este limbajul recomandat atunci când realizăm educarea pacienţilor? – 1 min
medicul trebuie sa se exprime intr-un vocabular simplu si in concordanta cu nivelul de
educatie al individului
308. În cadrul educaţiei pentru sănătate cum trebuie să fie mesajul transmis (evoluţia lui)? – 1
min
mesajul transmis trebuie sa fie permanent optimizat,in functie de modificarile aparute in
societatea de educat
309. Care sunt factorii complementari de care trebuie să ţină cont profesionistul în
elaborarea mesajelor educaţionale? – 2 min
apartenenta sociala a pacientului
profilul psihologic al celor implicati
capacitatea pacientului de a decodifica mesajul transmis si de integrare practica
atitudinea microgrupurilor/grupurilor populationale fata de o problema
310. De ce lipsa de inters manifestată de unii pacienţi cu privire la explicaţiile educative
trebuiesc notate în fişa pacientului? – 1 min
Pentru ca specialistul poate sa se apere in cazul in care pacientul il da in judecata,cerand daune
pentru nereusita tratamentelor efectuate
311. Care este definiţia clasică a cariei dentare (HARNDT). – 2 min
-proces cronic distructiv,care evolueaza fara fenomene inflamatorii cronice,care provoaca
necroza tesuturilor dentare si in final infectarea pulpei
312. Care este definiţia cariei dentare acceptate astăzi? – 2 min
-proces dinamic(complex si continuu),de alternanta al proceselor de demineralizare si
remineralizare care au loc la nivelul tesuturilor dure dentare
313. Cercetările au evidenţiat conexiunile existente între infecţiile cronice orale şi unele afecţiuni
cronice sistemice. Daţi 3 exemple. – 1 min
diabet,osteoporoza,opezitate,boli cardio-vasculare
314. Cât timp trece de la prima demineralizare produsă pe suprafeţele dentare netede până când
clinic, obiectivăm pata albă cretoasă? – 1 min
6-9 saptamani(eu ca retin mai bine ma gandesc la pozitia 69)
315. Care sunt leziunile care definesc etapa reversibilă a proceselor carioase? – 1 min
leziunea de subsuprafata(in situ)si apoi de pata alba cretoasa(white spot lesion)
316. Cât timp trece, în funcţie de variatele situaţii clinice, până când se formează caria cavitară
sau ireversibilă (evaluare clinică şi radiologică)? – 3 min
carie localizata pe suprafete dentare netede-24 de luni/6 luni pentru cariile acute,agresive
carie localizata pe suprafete aproximale-9 luni sau mai mult
daca pacientul respecta si isi efectueaza la timp procedurile profilactice recomandate de medic
trece 3,1 ani
317. Cât timp trece, în cazul cariilor localizate la nivelul suprafeţelor dentare netede, până când
leziunea incipientă necesită tratament curativ? – 2 min
24 e luni
318.Cât timp trece, în cazul cariilor acute, agresive (rampante), până când leziunea incipientă
necesită tratament curativ? – 2 min
6 luni
319. Cât timp trece, în cazul pacientului care beneficiază de proceduri preventive corecte, până
când leziunea incipientă de carie necesită tratament curativ? – 2 min
3,1 ani
320. Cât timp trece, în cazul cariilor localizate pe suprafeţele aproximale, până când leziunea din
smalţ devine vizibilă prin radiotransparenţa înregistrată pe radiografiile cu film muşcat? – 2 min
9 luni sau mia mult
321. Cariile în etapa lor reversibilă pot să se vindece. Datorită căror factori/tratamente este
posibilă această evoluţie? – 2 min
interventia sistemelor tampon salivare si instituirea tratamentelor specifice de preventie
primara(se adm dupa un plan de tratament preventiv individualizat)
322. Cât timp trece de la iniţierea demineralizărilor pe suprafeţele dentare netede, libere, până la
apariţia petei albe cretoase (obiectivarea clinică a leziunii carioase reversibile)? – 2 min
6-9 saptamani
323. În cât timp se pot vindeca (remineraliza) leziunile de carie incipiente (reversibile) şi care
este efectul episoadelor de scădere a pH-ului oral? – 2 min
sunt necesare cca 3 saptamani,timp in care episoadele de scadere a ph-ului oral sunt benefice
deoarece prin cresterea diametrului porilor smaltului se permite patrunderea in profunzime a
ionilor anorganici necesari remineralizarii
324. Termenul de carie dentară se adresează unei multitudini de aspecte clinice eterogene şi
anume? – 2 min
aspecte clinice eterogene:
-de la caria activa la caria stationara
de la caria coronara la cea radiculara
de la starea preclinica de carie(inclusiv pata alba cretoasa)la cea cavitara
de la caria primara la cea secundara
325. Care tip de carie este specifică adultului sau altfel spus, nu se regăseşte la dentiţia de lapte?
– 1 min
Caria stationara
326. Care sunt ariile specifice coroanelor dentare unde descoperim obişnuit carii dentare? – 4
min
in zona radiculara,cand este afectat cementul
(pentru restul nu am slideuri)deci ramane de completat
327. În cazul leziunii carioase incipiente, a petei albe cretoase cu ce facem diagnosticul difenţial
şi care este atitudinea clinică? – 2 min
nu e in slideuri
328. Care este principalul microorganism care iniţiază procesul carios şi care este cel care
favorizează evoluţia lui? – 1 mi
streptococus mutans si lactobacili
329. Din punct de vedere microbiologic în ce constă prevenţia primară? – 2 min
consta in prevenirea transmiterii streptococilor mutans intrafamilial
330. Înainte de apariţia primilor dinţi în cavitate orală, Streptococii mutans sunt o prezenţă
constantă sau nu? – 1 min
nu reprezinta un colonist permanent
331. Care este proporţia genotipului de SM identice transmis de la mamă şi de la nou născut? – 1
min
71%
la fete,specificitatea creste la 88%
la baieti ea e de 53%
332. Chiar dacă genotipuri identice de SM cu ai mamei sunt mai mult identificate la fete
comparativ ca cea întâlnită la băieţi, totuşi riscul de carie este mai mare în cazul băieţilor. Cu cât
este mai mare acest risc la băieţi comparativ cu cel de la fete? – 2 min
riscul este de 13 ori mai mare de a face carie decat fetele la care se transmite acelasi tip de
bacterie
333. Colonizarea cavităţii orale cu streptococi mutans se produce mai ales într-o anumită
perioadă după naştere. Care este această perioadă şi cum se numeşte? – 2 min
dupa aparitia primului dinte pe arcada(scrie destul de vag in curs)
334. În mod normal, cât reprezintă streptococii şi lactobacilii din totalul microorganismelor
prezente la nivelul florei microbiene din fluidul oral şi de la nivelul P.D.? – 1 min
mai putin de 1%
335. Cum stările prelungite de aciditate orală favorizează îmulţirea cu precădere a
microorganismelor acidurice, studiile arată că vom întâlni în principal, şi Streptococi mutans care
se pot înmulţi şi prezintă activitate metabolică şi la anumite pH-uri. Care sunt acestea? – 2 min
lactobacilii sunt microorganismele cele mai toleratela ph-uri acide,mentinandu-si activitatea la
ph-uri de 3.Streptococii mutans se pot inmulti la ph-uri de peste 5 si prezinta activ
metabolica(produc acid )si la ph-uri de 4,5.
336. Lactobacilii sunt unii dintre microorganismele cele mai tolerante la pH-uri acide. La ce pH
îşi menţine încă activitatea metabolică şi ce înţelegeţi prin termenii de acidogen şi aciduric? – 2
min
ph de 3.acidogen=in urma metabolismului lor rezulta acid si aciduric=se dezvolta si se inmultesc
in medii acide(asa am dedus eu,nu scrie in slideuri)
337. Cât reprezintă Streptococii mutans din totalul microorganismelor prezente la nivelul P.D. la
copilul cu carii de biberon şi cât reprezintă ei la copilul cu cario-activitate redusă? – 2 min
in cazul pacientilor cu carii de biberon,S.M reprezinta cca 30% din totalul microorganismelor,iar
la copilul cu cario-activitate redusa,nr lor nu depaseste 0.1%
338. Unde se acumulează de regulă, microorganismele acidurice şi acidogene la nivelul
coroanelor dentare? – 2 min
la nivelul fisurilor dentare
in spatiile interdentare,fara a afecta intreaga cavitate orala
339. Pe ce se focalizează intervenţiie prevenţei terţiare, din punct de vedere al cariei dentare? – 2
min
se focalizeaza pe stoparea evolutie procesului carios incipient,obtinuta prin initierea terapiei
remineralizante,prin aceasta cale se incearca vindecare leziunilorreversibile existente.
-cand leziunea e ireversibila se adopta un tratament preventiv agresiv
340. Care este rolul prezenţei reţelei de smalţ hipomineralizat de la nivelul lui?– 2 min
permite smaltului sa fie permeabil in sensuri,pentru o serie de molecule mici sau diferiti ioni
anorganici
341. În cazul smalţului, cât poate să reprezinte (maxim) cristalele de fluor- sau
fluorhidroxiapatită din totalul cristalelor prezente? –1 min
concentratia in flore mai mare la suprafata smaltului si pe o grosime de100 micrometri
342. Grosimea stratului de smalţ este diferită în funcţie de zona coronară acoperită. Care este
grosimea lui la nivelul coletului şi cât la nivelul marginii incizale sau a cuspizilor coronari? – 2
min
cuspizii molari si premolari-2,5 mm
marginea incizala 2 mm
minima la nivelul coletului-0.2pana la 0.4 mm
343. După erupţia dinţilor, mineralizarea structurilor de suprafaţă continuă, în primii 2 ani
posteruptivi purtând numele de maturare posteruptivă a smalţului. Cât durează, de-a lungul vieţii,
aceast fenomen de mineralizare? – 2 min
procesul de mineralizare dureaza intreaga viata,insa la nivele mai reduse.Acest proces de
mineralizare post-eruptiva are lloc pe o grosime de 10-100 micrometrii,se realizeaza prin
patrunderea ionilor de calciu,flor si fosfat care patrund in grosimea smaltului si ii cresc
rezistenta.
344. Permeabilitatea smalţului în ambele sensuri presupune trecerea unor particule. În cât timp
traversează iodul radioactiv şi molacula de apă structurile dure dentare? – 2 min
Iodul radioactiv strabate dintele dinspre cavitatea orala spre pulpa si este detectat in tiroida dupa
cca 5 ore.In acelasi sens s-a stablit ca apa poate traversa dintele cu o viteza de 0,1 mm/ora.
345. Cum este mineralizarea smalţului dinţilor temporari, cât este grosimea lui şi cât de repede
progresează leziunea carioasă comparativ cu aceleaşi aspecte constatate la dinţii permanenţi? – 2
min
In cazul dintilor temporari mineralizarea este mai redusa,inclusiv la nivelul structurilor
interprismatice ,iar grosimea lui este la jumatate comparativ cu cea a dintilor
permanenti.Leziunea carioasa progreseaza de 1,5 ori mai rapid comparativ cu evolutia ei la dintii
permanenti.
346. Cât timp, de la prima demineralizare, leziunile carioase incipiente se numesc reversibile? –
1 min
nu scrie
347. Cu ce este comparată demineralizarea produsă la nivelul cristalului de hidroxiapatită şi unde
se produce mai întâi, în centru sau la perieferia lui? – 2 min
la nivelul cristalului de HA demineralizarea se produce in 2 etape:mai intai in centru si apoi la
periferia lui,procesul fiind comparat cu un creion,demineralizarea avand loc initial la nivelul
minei,adica in centru.
348. In situ, la nivelul smalţului, unde se produce pierderea de substanţă anorganică şi la ce
adâncime? – 2 min
Pierderea desubstanta se produce in subsuprafata smaltului,demineralizarea avand loc la o
adancime de 10-100 de micrometrii,si la nivelul porului smaltului a retelei demineralizate.Stratul
acoperitor al leziunii de subsuprafata este intact.
349. Dintre ionii de magneziu, carbonat, calciu sau fosfat, de la nivelul cristalelor de apatită care
sunt primii 2 demineralizaţi? – 1 min
Primii 2 demineralizanti sunt ionii de magneziu si de carbonat
350. Ce se produce, în timp, prin acumularea de ioni anorganici sub pelicula dobândită? – 2 min
Prin acumularea de ioni anorganici sub pelicula dobandita se produce neutralizarea acizilor,iar
prin reprecipitarea ionilor acumulati se produce remineralizarea structurilor dentare afectate
351. După foarte mulţi specialişti, care este momentul când leziunea reversibilă de carie devine
ireversibilă? – 2 min
Leziunea carioasa devine ireversibila atunci cand smaltul de suprafata incepe sa se prabuseasca
si apare cavitatea carioasa franca,care va necesita tratament curativ
352. Care sunt factorii care influienţează remineralizarea? – 2 min
structura tesuturilor dure dentare,stadiul si caracteristicile leziunilor,natura si grosimea peliculei
dobadite,caracteristicile placii microbiene,fluxul si compozitia salivei,dieta,prezentei florului.