D.

Ghiculescu_TN7

CURS 7 TN
TEHNOLOGII DE PRELUCRARE PRIN ELECTROEROZIUNE EDM (2)
Obiective:
□ Dimensionarea electrozilor masivi, □ rectificarea prin electroeroziune (Electrical
Discharge machining Grinding – EDMG), □ filetarea prin EDM, □ prelucrarea EDM cu
cinematică cu complexă - frezarea EDM □ alte tehnologii - tehnologie fuzzy.
APLICAȚII:
Aplicația 1 - Exemplu de programare la WEDM:
La programarea în coordonate relative G91 (cazul de față), originea sistemului de
coordonate se mută la fiecare secvență de prelucrare în punctul de început al secvenței.
Se determină coordonatele poziției finale a centrului sculei în raport cu poziția sa
inițială în cadrul fiecărei deplasări elementare (secvență de prelucrare).
C120, 60 HRC
4a grosime 50
ds=0,3 mm
sL=0,05 mm

0,2 0,2
gaură
Punctul pentru
Y Determinarea inițial înfilare
originii piesei M01 3a
a
R R
Punctul rs Y
1 final 1
Y
a
X sL
X Contur
prelucrat
Fig. 1. Exemplu de programare la WEDM a unui contur interior
I, J
Se programează traiectoria centrului sculei în coordonate relative:
N001 G00 X+(a+R+rs) Y+(rs+a+1) G91 M22 T01 R
Y
N002 G01 X+000000 Y-(1-rs-sL)
N003 G01 X+(4a-2R) Y +000000
N004 G03 X+(R-rs-sL) Y+(R- rs- sL) I+000000 J+(R - rs - sL) X

Să se scrie programul CNC pentru decuparea conturului interior în sens antiorar și

orar.
Programarea CNC la WEDM – continuare
Structura programului:
% (începutul programului)
N001 G00... M22
N002 G01 ..... G91 (programare în coordonate relative) G40 (deplasare fără
compensarea traiectoriei sculei, G41, G42 compensarea traiectoriei sculei la stânga
faţă de direcţia de conturare, respectiv la dreapta, de ex. la modificarea interstiţiului,
uzura sculei la rectificare etc.)
......
N100 M01 (oprirea programului pentru prinderea miezului înainte de ultima
secvenţă a prelucrării – ultimul arc de cerc)
N101 G03 ....
N102 M00 (sfârşitul programului)
Să se scrie programul CNC în limbaj ISO la prelucrarea conturului în sens orar sau
antiorar – aplicaţia 1.

1
D. Ghiculescu_TN7

Aplicația 2 - Dimensionarea electrozilor masivi:

Comparativ, prelucrarea se poate realiza prin EDM cu electrod masiv. Pentru
aceasta este nevoie de determinarea dimensiunilor electrodului-sculă (ds), prin
subdimensionarea acestora cu mărimea interstițiului lateral, conform formulei:
ds = dp - sL [mm] (1)
unde:
dp - dimensiunea piesei corespunzătoare cu ds; sL – interstițiul lateral.
Înălțimea părții active a electrodului sculă (hs) se determină cu relația:
hs = hp(1+θ)+cs [mm] (1)
unde: hp – adâncimea prelucrării [mm]; θ - uzura volumetrică relativă [%]; cs - coeficient
de siguranță, cs = 3...5 mm.
Să se deseneze și să se coteze partea activă a electrodului-sculă.
Dacă se lucrează cu productivitățile 400 mm3/min cu electrod masiv și 300mm2/min
cu fir, să se compare timpul de prelucrare în cele două cazuri.

1. Dimensionarea electrozilor masivi – aplicaţia nr. 2

Comparativ, prelucrarea se poate realiza prin EDM cu electrod masiv, fig. 2:
Electrod-sculă

hs

Suprafaţă interioară de 4a
prelucrat Gros. 50, C120, 60 HRC

0,2 0,2
sL
Ds
3a
a

R R

Fig. 2. Piesa de prelucrat şi dimensionarea electrodului-sculă corespunzător

Pentru aceasta este nevoie de dimensionarea electrodului-sculă (Ds), respectiv
subdimensionarea acestuia cu mărimea interstițiului conform formulei:
Ds = Dp - 2sL (mm)
unde:
Dp - dimensiunea corespunzătoare a piesei;
sL – interstițiul lateral.
Să se deseneze și să se coteze electrodul-sculă.
Înălţimea părţii active (hs) a electrodului sculă este:
2
D. Ghiculescu_TN7
unde: hp-înălţimea piesei, θ-uzura, cs-coeficient de
hs = hp (1+θ) + cs (mm) siguranţă, cs-3-5 mm. Se urmăreşte menţinea unei valori
hs>hp pentru realizarea preciziei prelucrării. La o grosime
mică, scula are uzura accentuată fiind suprasolicitată.
Problema:
Să se dimensioneze şi să se deseneze electrodul-sculă la prelucrarea prin copiere
a suprafeţei interioare din fig. 1.
Cunoscându-se valorile productivităților (400 mm3/min) la prelucrările cu electrod
masiv și (300mm2/min) cu fir, să se compare timpul de prelucrare în cele două cazuri.

2. Rectificarea prin electroeroziune

Prin EDM, se pot realiza operaţii de rectificare plană sau cilindrică exterioară sau
interioară, simplă sau complexă.
Modul de realizare a rectificării plane este exemplificat în fig. 3. Scula (1) prin
interiorul căreia se injectează lichid dielectric execută o mişcare de rotaţie cu turaţia ns, iar
piesa (2) are o mişcare rectilinie de avans s (există posibilitatea ca scula să realizeze
mişcarea de avans s). Specific EDM, este interstiţiul de prelucrare frontal (sF) şi mişcările
de avans şi retragere cu vitezele V1 şi V2 pentru menţinerea valorii sale optime .

injecţie dielectric

sF

Fig. 3. Rectificarea plană EDM

Rectificarea cilindrică exterioară sau interioară poate avea aceeaşi cinematică ca la

prelucrarea prin aşchiere. De asemenea, scula poate executa ambele mişcări de rotaţie în
jurul axei sale, simultan cu mişcarea de rotaţie în jurul axei piesei, denumită mişcare
planetară.
3. Prelucrarea filetelor prin electroeroziune
Prin EDM, se pot prelucra filete de diverse profiluri, exterioare, interioare şi plane pe
materiale ca oţeluri aliate durificate sau nedurificate termic, carburi metalice etc. Se obţine
o reducere a timpului de prelucrare şi a consumului de scule comparativ cu prelucrarea cu
discuri abrazive profilate şi cuţite cu vârf de diamant sau nitrură cubică de bor.
În fig. 4, este prezentată realizarea unui filet interior cu profil triunghiular. Electrodul-
sculă poate fi un tarod sau numai un segment din acesta (fig. 4.a), care materializează
parametrii filetului care trebuie prelucrat.

3
D. Ghiculescu_TN7

Orificiu de injecţie
a b
Fig. 4. Prelucrarea filetelor prin EDM

Se execută un avans circular simultan cu un avans axial (orice punct de pe periferia

sculei având traiectorie elicoidală). La o rotaţie completă a tarodului, acesta se deplasează axial pe o
lungime egală cu pasul filetului. Mişcările electrodului sunt de avans sau de retragere în funcţie
de mărimea efectivă a interstiţiului în timpul prelucrării. Mişcarea alternativă a tarodului
este obţinută de la un motor electric, care primeşte comenzile de avans sau retragere de
la generator (gap controler), prin roţile dinţate 1, 2, 3 (fig. 3.b). Axul 4 se poate deplasa axial pe
caneluri în raport cu roata 3 pentru poziţionare. Pasul filetului de prelucrat este asigurat cu ajutorul
şurubului 5 şi al piuliţei 6, care au rolul de şablon. Există un set de şabloane (etaloane)
şurub-piuliţă pentru diverse tipo-dimensiuni de filete. Spălarea se poate face prin injecţie
printr-o gaură practicată în electrodul-sculă.

4 . Prelucrarea electroerozivă cu mişcare planetară

Parametrii principali ai cinematicii prelucrării EDM cu mişcare planetară sunt

prezentaţi în schema din fig. 5, în care electrodul realizează o mişcare de rotaţie în jurul
centrului secţiunii sale transversale, cu turaţia ne şi o altă mişcare de rotaţie cu turaţia nd în
jurul axei dispozitivului. Electrodul-sculă are raza Rs, iar raza mişcării planetare este r
(excentricitate).

Fig. 5. Schema EDM cu mişcare planetară

Prelucrările de acest tip necesită o dinamică corespunzătoare a sistemului de

avans. Procesul este instabil datorită modificării rapide a interstiţiului comparativ cu
prelucrarea numai după axa z. De aceea, timpul de răspuns Δt (intervalul de timp între

4
D. Ghiculescu_TN7

comanda de avans sau retragere) trebuie să fie foarte redus, de ordinul ms. Mişcările de
avans sau retragere se realizează respectând traiectoria mişcării planetare a sculei.

5 . Prelucrarea electroerozivă cu cinematică complexă – frezare EDM

Tendinţa existentă în domeniu de mai mulţi ani, în ceea ce priveşte prelucrarea

EDM planetară, în special la liderii mondiali în domeniu (Agie, Charmilles, Sodick, ONA
etc.) se materializează printr-o cinematică complexă – frezare EDM. Aceasta nu mai are
caracteristicile mişcării planetare clasice, având posibilitatea generării unor suprafeţe
complicate, utilizând electrozi de formă simplă (normalizaţi). Se dau trei exemple de forme
fundamentale de strategie la prelucrarea EDM cu cinematică complexă, care se regăsesc
în principiu, la toate maşinile EDM performante (fig. 6. a, b, c):
a) lărgirea elicoidală pentru utilizarea unor electrozi normalizaţi;
b) lărgirea în stea pentru generarea unor suprafeţe laterale cu muchii vii;
c) prelucrarea EDM circulară continuă în jurul unui ax principal predeterminat.

a Piesa reprezentată b c
transparent

Fig. 6. Forme fundamentale de strategie la EDM cu cinematică complexă

6. Prelucrarea EDM cu logică fuzzy (mulţimi vagi)

Procesul EDM este caracterizat printr-un puternic caracter aleator (statistic). De

accea, el este dificil de modelat şi ţinut sub control în mod clasic, folosind variabile
discrete. În aceste condiţii, el se pretează la o logică apropriată de aceea umană. Spre
exemplu, valorile vitezei avans sau retragere nu trebuie să fie foarte precise, dar mişcarea
trebuie să se efectueze foarte rapid (timp de răspuns foarte mic). Procesul bazat pe logica
fuzzy cuprinde următoarele etape:
1) fuzzy-ficare - covertirea valorile discrete. Spre exemplu diferenţa dintre
tensiunea efectivă din interstiţiul frontal şi tensiunea de referinţă, corespunzătoare unei
interstiţiu optim, (ΔU) prin care se măsoară indirect mărimea interstiţiului în mărimi fuzzy:
negativ mare, negativ mică, pozitiv mică, pozitiv mare.
2) defuzzy-ficare, presupune executarea comenzii de avans sau retragere, cu
anumite valori discrete ale vitezei prestabilite, respectiv, V2 mare, V2 mică, V1 mică, V1
mare.
Pe baza unei dinamici foate bune ale ST la EDM şi folosind o bază de date privind
numeroase situaţii întâlnite la prelucrări cu diverse regimuri şi forme, se obţine creşteri de
productivitate de până la 300% faţă de prelucrarea clasică, precizii micrometrice şi
rugozităţi Ra<0,1 μm.