Sunteți pe pagina 1din 26

VENITURI ȘI CHELTUIELI

FINANCIARE

1
CUPRINS

ARGUMENT……………………………………………………………...................................3
CAPITOLUL I. MEDIUL EXTERN AL ÎNTREPRINDERII ..................................................5
1.1. Factori externi ..........................................................................................................5
1.2. Relațiile externe ale întreprinderii ............................................................................6
CAPITOLUL 2. VENITURI ȘI CHELTUIELI ..........................................................................7
2.1. Noțiuni generale referitoare la cheltuieli ..................................................................7
2.2. Conturi de cheltuieli utilizate ....................................................................................8
2.3. Noțiuni generale referitoare la venituri ....................................................................11
2.4. Conturi de venituri utilizate .....................................................................................12
2.5. Norme de utilizare a conturilor ................................................................................15
CAPITOLUL III. Studiu de caz privind veniturile și cheltuielile la S.C. PRESCON S.A. .....20
3.1. Descrierea SC PRESCON SA .................................................................................20
3.2 Aplicaţii……………………………………………………......................……….....22
CONCLUZII ...............................................................................................................................25
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………..................................26

2
ARGUMENT

În condițiile economiei de piață, întreprinderile necesită un nou stil de conducere bazat pe


flexibilitate, dinamism și previziune.
În aceste condiții activitatea de conducere nu este de conceput fără o informație
complexă, oportună și calitativă. Sub acest aspect informația cuprinsă în rapoartele financiare nu
este suficientă. Este necesar de asemenea a cunoaște întregul complex de cauze și factori care
determină marimea profitului. Aceasta se poate realiza numai prin intermediul analizei
financiare. Bineințeles, o parte din manageri au însușit unele aspecte ale acestei analize.
Primul pas în definirea cheltuielilor și veniturilor îl reprezinttă faptul că activitățile unei
întreprinderi șsi proprietatea deținută sunt consumatoare de resurse și producătoare de rezultate.
În măsura în care consumul și producția sunt evaluate și măsurate în unitățti monetare, îmbracă
forma de cheltuieli și venituri. Prin urmare, cheltuielile reprezintă, în expresie banească, consum
de resurse în vederea achiziției sau producției de bunuri. Veniturile desemnează, în expresie
monetară, bogăția obținută din vânzări sau prestări de servicii.
Lucrarea de faţă se referă la un studiu de caz cu privire la veniturile şi cheltuielile
financiare ale unei societăţi comerciale.
Pentru orice entitate comercială gestionarea veniturilor şi cheltuielilor este un factor
decisiv în ceea ce priveşte profitul astfel am ales SC. Prescon Group SA pentru a ilustra câteva
dintre trăsăturile acestor venituri respectiv cheltuieli.
Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori descreşteri ale datoriilor care
se concretizează în creşteri ale capitalului propriu, altele decât din contribuţii ale acţionarilor.
Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor,
care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din
distribuirea acestora către acţionari.
Definiţiile veniturilor şi cheltuielilor surprind caracteristicile lor esenţiale, dar nu
specifică criteriile ce trebuie îndeplinite pentru a putea fi înregistrate.
Această lucrare cuprinde o scurtă prezentare a istoricului SC.Prescon Group SA precum
şi ofertă de produse a acestei entităţi comerciale.
O altă parte a acestei lucrări este reprezentată de mediul extern cu care intră în legătură
această societate. Mediu extern este reprezentat de factorii externi prin caracterul economic,

3
tehnic şi tehnologic, politic, socio- cultural, juridic respectiv de management. Lucrarea mai
prezintă diferitele forme de venituri şi cheltuieli existent precum şi contul corespondent fiecăruia
în parte.
Ultimul capitol este un studiu de caz privind veniturile și cheltuielile la S.C. PRESCON
S.A.

4
CAPITOLUL I. MEDIUL EXTERN AL ÎNTREPRINDERII

Prin mediul extern al întreprinderii se înţelege ansamblul factorilor externi şi al


organizaţiilor care influenţează direct şi indirect activitatea întreprinderii

1.1. FACTORI EXTERNI

Factorii externi care influențează activitatea unei întrprinderi sunt :


 Factorii economici
- cererea pieţei, urmărirea în permanenţă a pulsului pieţei şi mai mult decât atât
încercările de anticipare a acţiunilor de piaţă astfel încât reacţiile să poată fii rapide şi eficiente;
- se operează prin: preţ, cantităţi, calitate, factorul timp şi eventuale servicii care să
sprijine ofertă prezentată pe piaţă;
- satisfacerea cererii cât mai operativ şi complet. În sprijinul acestei idei vine reţeaua
proprie de transport.
 Factorii tehnici şi tehnologici
Se observă o uşoară creştere a productivităţii muncii prin utilizarea intensivă şi extensivă
a timpului de lucru, prin recepţia şi pregătirea mărfurilor pentru vânzare într-un timp mai
scurt.
 Factorii politici:
- strategia
- politica economică a unei ţări
- politica externă a ţării
- politica altor state
- politicile organismelor internaţionale
 Factorii socio-culturali
În vederea îmbunătăţirii activităţii societăţii se analizează structură de personal cu scopul
realizării uneia mai flexibile, cu un potenţial mai ridicat, capabil de adaptare la condiţiile noi
apărute în funcţionarea economiei de piaţă. În acest scop, întreprinderea dezvoltă activităţi
pentru evaluarea personalului, promovarea personalului, selecţia personalului, instruiri
trimestriale ale personalului, vizând creşterea gradului de responsabilitate al personalului relativ
la adăugarea continuă de valoare produsului.
 Factorii juridici
Reprezinta ansamblul reglementarilor juridice care influenteaza activitatea

5
intreprinderilor : legi, decrete, hotarari guvernamentale, ordine ale ministrilor, decizii ale
prefecturilor sau primariilor
 Factorii de management
- sistemul organizatoric al întreprinderii
- mecanisme de planificare şi control a sistemelor din care face parte întreprinderea
- componenta de bază o constituie sistemul de organizare a economiei şi a întreprinderii

1.2. RELAŢIILE EXTERNE ALE ÎNTREPRINDERII

În calitatea sa de componenta a mediului, intreprinderea se afla intr-un contact permanent


cu diferite componente. Intreprinderea intra intr-un ansamblu de relatii prin care isi orienteaza si
finalizeaza activitatea economica. Aceste relatii dintre intreprindere si componente ale mediului
sau extern sunt prin natura si continutul lor de doua feluri: relatii de piata si relatii de concurenta.
 Furnizorii de materii prime, mărfuri, servicii, energie şi combustibil
Sunt reprezentați de întreprinderile şi persoanele fizice care asigură resursele materiale,
energetice şi tehnice sau care oferă gama de servicii necesare realizării obiectivului întreprinderii
 Furnizorii de forţă de muncă
Prezintă oferta existentă pe piaţa muncii formată din unităţile de învăţământ sau de
pregătire profesională, oficiile de plasare a forţei de muncă, persoane în căutarea unui loc de
muncă
 Concurenţii
Se referă la ansamblul întreprinderilor sau a persoanelor fizice care îşi orientează oferta către
aceleaşi categorii de consumatori şi clienţi
 Clienţii şi consumatorii
Totalitatea persoanelor fizice şi juridice cărora bunurile şi serviciile create de firmă le
sunt oferite care formează segmentul de piaţă al întreprinderii respective.
 Piaţa de capital
Reprezintă ansamblul de relaţii generate de cererea şi oferta de capital pentru plasamente
pe termen lung organismele care facilitează interferenţa cererii cu oferta fiind: bursele de valori
mobiliare, precum şi băncile şi persoanele care au ca profesie vânzarea si cumpărarea titlurilor de
credit.
 Organismele publice
Se referă la instituţiile publice locale, asociaţiile profesionale, asociaţiile consumatorilor,
mediile de informare în masă etc.

6
CAPITOLUL II. VENITURI ȘI CHELTUIELI

2.1. NOŢIUNI GENERALE REFERITOARE LA CHELTUIELI

CHELTUIELILE unităţii patrimoniale reprezintă sumele plătite sau de plată pentru


consumul de materii prime şi materiale, pentru lucrările executate şi servicii prestate de terţi,
plată personalului şi a altor obligaţii legale sau contractuale, amortizare imobilizărilor, valoarea
contabilă a activelor cedate, distruse sau dispărute , precum şi provizioanele constituite pentru
acoperirea deprecierilor reversibile care afectează activele întreprinderii.
Contabilitatea financiară, care cuprinde în obiectul sau evaluarea şi înregistrarea
cheltuielilor grupate în funcţie de natură activităţilor şi de natură resurselor utilizate.
Contabilitatea de gestiune , care cuprinde în obiectul sau contabilizarea cheltuielilor
grupate în funcţie de destinaţia şi funcţia lor pe feluri de produse, lucrări şi servicii.
Potrivit legii contabilităţii, cheltuielile se urmăresc pe feluri de cheltuieli (după natură
lor), care se grupează în:
 cheltuielilor de exploatare se cuprind: cheltuieli privind consumurile de materii
prime, materiale auxiliare, combustibil, ambalaje, piese de schimb, seminţe şi
materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile, uzură obiectelor de inventar, costul de
achiziţie al materialelor nestocate ,trecute direct asupra cheltuielilor ; costul de achiziţie al
energiei şi apei consumate, costul mărfurilor vândute, cheltuielile cu lucrările şi serviciile
executate de terţi(întreţinere şi reparaţii, chirii, cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate,
transportul de bunuri şi persoane, deplasări, poştă şi taxe de telecomunicaţii, servicii bancare şi
altele), cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (impozitul suplimentar pe salarii;
impozitul pe clădiri, alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate asemenea taxelor pentru folosirea
terenurilor ,taxele cu privire la mijloacele de transport etc.
Cheltuielile cu personalul (salariile şi alte drepturi de personal, asigurările şi protecţia
socială, contribuţia unităţii la asigurările sociale pentru şomaj, cheltuieli cu perfecţionarea
profesională şi alte cheltuieli cu personalul suportate de unitate) alte cheltuieli din exploatare(
pierderi din creanţe şi alte cheltuieli de exploatare)
 cheltuielilor financiare se cuprind:
-Pierderi din creanţe legate de participaţii
-pierderi din vânzare titlurilor de plasament,
-diferenţe nefavorabile de curs valutar
- cu dobânzi,

7
-din operaţiuni curente şi disponibilităţi în devize,
-dobânzi curente aferente împrumuturilor primite,
-alte cheltuieli financiare(pierderi din creanţe de natură financiară).
 cheltuielilor extraordinare se cuprind: pierderi de stocuri datorate calamităţilor;
pierderi din debite prescrise sau din debitori insolvabili şi scoşi din evidenţă; valoarea
despăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor datorate sau plătite; donaţii şi subvenţii acordate sub
formă de active circulante; alte cheltuieli extraordinare privind operaţiile de gestiune
 cheltuielile cu amortizările şi provizioanele se încadrează după natură lor în
grupele de cheltuieli de exploatare , financiare şi excepţionale, după caz ele cuprind: amortizările
imobilizărilor necorporale şi corporale, provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli , provizioanele
privind deprecierea imobilizărilor , provizioanele pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în
curs de execuţie, provizioanele pentru deprecierea creanţelor, provizioane pentru deprecierea
titlurilor de plasament, amortizarea primelor de rambursare a obligaţiilor , provizioanele
reglementate.

2.2. CONTURI DE CHELTUIELI UTILIZATE

-60”Cheltuieli privind stocurile”


-601 Cheltuieli cu materii prime
-602 Cheltuieli cu materiale consumabile
-6021 Cheltuieli cu materiale auxiliare
-6022 Cheltuieli privind combustibilul
-6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
-6024 Cheltuieli privind piesele de schimb
-6025 Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat
-6026 Cheltuieli privind furajele
-6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile
-603 Cheltuieli privind materialele de natură obiectelor de inventar
-604 Cheltuieli privind materialele nestocate
-605 Cheltuieli privind energia şi apa
-606 Cheltuieli privind animalele şi păsările
-607 Cheltuieli privind mărfurile
-608 Cheltuieli privind ambalajele

-61”Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi”


8
-611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile
-612 Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile
-613 Cheltuieli cu primele de asigurare
-614 Cheltuieli cu studiile şi cercetările

-62”Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”


-621 Cheltuieli cu colaboratorii
-622 Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile
-623 Cheltuieli de protocol ,reclamă şi publicitate
-624 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal
-625 Cheltuieli cu deplasări ,detaşări şi transferări
-626 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii
-627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate
-628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi

-63”Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”


-631 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

-64”Cheltuieli cu personalul”
-641 Cheltuieli cu salariile personalului
-645 Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
-6451 Contribuţia unităţii la asigurările sociale
-6452 Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj
-6453 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate
-6454 Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială

-65”Alte cheltuieli de exploatare”


-654 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi
-658 Alte cheltuieli de exploatare
-6581 Despăgubiri, amenzi şi penalităţi
-6582 Donaţii şi subvenţii acordate
-6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital
-6588 Alte cheltuieli de exploatare

-66”CHELTUIELI FINANCIARE”
9
-663 Pierderi din creanţe legate de participaţii
-664 Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate
-6641 Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate
-6642 Pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate
-665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar
-666 Cheltuieli privind dobânzile
-667 Cheltuieli privind sconturile acordate
-668 Alte cheltuieli financiare

-67”Cheltuileli extraordinare”
-671 Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare

-68”Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele”


-681 Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele
-6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor
-6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru riscuri şi
cheltuieli
-6813 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea
imobilizărilor
-6814 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea
activelor circulante
-686 Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele
-6863 Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea
imobilizărilor financiare
-6864 Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea
activelor circulante
-6868 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a
obligaţiunilor

-69”Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite”


-691 Cheltuieli cu impozitul pe profit
-698 Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus

10
2.3. NOŢIUNI GENERALE REFERITOARE LA VENITURI

VENITURILE sunt reprezentate de totalitatea operaţiilor economice care afectează


patrimoniul întreprinderii prin mărirea activului, dacă se fac încasări în numerar ori dacă se
înregistrează în prealabil creanţele asupra clienţilor, sau prin diminuarea provizioanelor, dacă
acestea rămân fără obiect.
Ţinând seama de momentul formării lor, veniturile reflectate de contabilitatea financiară
se pot clasifica astfel: venituri angajate, venituri constatate în momentul încasării lor, venituri
contabile calculate.
Ca şi în cazul cheltuielilor, contabilitatea veniturilor se realizează în condiţiile unei
contabilităţi de angajamente, respectiv contabilizarea acestora se face în momentul constatării
lor, indiferent de data încasării lor.
Potrivit legii contabilităţii , veniturile se urmăresc pe feluri de venituri grupându-se în:
 Veniturile din exploatare cuprind: veniturile din vânzarea produselor, mărfurilor
,lucrărilor executate şi serviciilor prestate. În contabilitate aceste venituri se înregistrează în
momentul predării bunurilor către cumpărător, al livrării lor pe bază facturii sau în alte condiţii
prevăzute în contract, care atestă transferul de proprietate a bunurilor respective asupra clienţilor
, veniturile din producţia stocată se înscriu, alături de celelalte venituri , în contul de profit sau
pierdere cu semnul plus(sold creditor) sau minus (sold debitor), veniturile din producţia de
imobilizări, veniturile din subvenţii de exploatare, alte venituri din exploatarea curentă( venituri
din creanţe recuperate şi alte venituri de exploatare)
 veniturile financiare cuprind:
-veniturile din participaţii,
-venituri din alte imoblizari financiare,
-venituri din creanţe imobilizare ,
-venituri din titluri de plasament,
-venituri din diferenţe de curs valutar ,
- din investiții pe termen scurt
-venituri din dobânzi,
-alte venituri financiare.
 veniturile extraordinare se cuprind acele venituri care nu sunt legate de
activitatea normală , şi anume: despăgubiri şi penalităţi încasate, venituri din cedarea activelor,
cote-părţi din subvenţii pentru investiţii virate la rezultatul exerciţiului , alte venituri
excepţionale (donaţii, salarii neridicate prescrise şi alte venituri)

11
 Veniturile din provizioane se înregistrează la veniturile din exploatare,
financiare sau excepţionale, după caz , în situaţia diminuării sau anulării provizioanelor în cazul
în care nu se mai justifică menţinerea acestora.

2.4. CONTURI DE VENITURI UTILIZATE:

-70”Cifra de afaceri”
-701 Venituri din vânzarea produselor finite
-702 Venituri din vânzarea semifabricatelor
-703 Venituri din vânzarea produselor reziduale
-704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate
-705 Venituri din studii şi cercetări
-706 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii
-707 Venituri din vânzarea mărfurilor
-708 Venituri din activităţi diverse
-71”Variatia stocurilor”
-711 Variaţia stocurilor

-72”Venituri din producţia de imobilizări”


-721 Venituri din producţia de imobilizări necorporale
-722 Venituri din producţia de imobilizări corporale

-74”Venituri din subvenţii de exploatare”


-741 Venituri din subvenţii de exploatare
-7411 Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri
-7417 Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri

-75”Alte venituri din exploatare”


-754 Venituri din creanţe reactivate si debitori diverşi
-758 Alte venituri din exploatare

-7581 Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi


-7582 Venituri din donaţii şi subvenţii primite
-7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital
-7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii
12
-7588 Alte venituri din exploatare

-76”VENITURI FINANCIARE”
-761 Venituri din imobilizări financiare
-7611 Venituri din titluri de participare deţinute la filiale din cadrul
grupului
-7612 Venituri din titluri de participare deţinute la societăţi din afară
grupului
-7613 Venituri din titluri de participare deţinute la întreprinderi
asociate din cadrul grupului
-7614 Venituri din titluri de participare deţinute în întreprinderi
asociate din afară grupului
-7615 Venituri din titluri de participare strategice în cadrul grupului
-7616 Venituri din titluri de participare strategice în afară grupului
-762 Venituri din investiţii financiare pe termen scurt
-763 Venituri din creanţe imobilizate
-764 Venituri din investiţii financiare cedate:
-7641 Venituri din imobilizări financiare cedate
-7642 Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate
-765 Venituri din diferenţe de curs valutar
-766 Venituri din dobânzi
-767 Venituri din sconturi obţinute
-768 Alte venituri financiare

-77”Venituri extraordinare
-771 Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare

-78”Venituri din provizioane”


-781 Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare
-7812 Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
-7813 Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor
-7814 Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante
-786 Venituri financiare din provizioane
-7863 Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare
-7864 Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante
13
Potrivit legii , în contabilitate, profitul sau pierderea se stabileşte lunar în acest sens,
conturile de cheltuieli şi conturile de venituri se închid prin rezultatul exerciţiului (contul profit
şi pierdere).
Rezultatul exerciţiului , respectiv profitul sau pierderea , se determină ca diferenţa
între veniturile şi cheltuielile exerciţiului, indiferent de data încasării sau plăţii lor.
Pentru calcularea costurilor de producţie, cheltuielile pot fi grupate în: cheltuieli directe
(materii prime şi materiale directe, remuneraţii directe, contribuţia privind asigurările sociale şi
protecţia sociala şi alte cheltuieli directe), cheltuieli indirecte de producţie (cheltuieli comune
ale secţiei) , cheltuieli de desfacere , cheltuieli generale de administraţie.
Cheltuielile directe plus cheltuielile indirecte de producţie repartizare corect asupra
produselor fabricate , lucrări executate şi servicii prestate, formează costul de producţie al
acestora.
Cheltuielile generale de administraţie şi cheltuielile de desfacere sunt în general excluse
din costul de producţie în afară de cazul când condiţiile specifice de exploatare justifică luarea
lor în consideraţie.
Dacă la costul de producţie se adaugă cheltuielile generale de administraţie şi
cheltuielile de desfacere se obţine costul complet.
Cheltuielile finaciare nu se includ în costul de producţie, cu excepţia dobânzilor aferente
împrumuturilor, la unităţile cu ciclu lung de fabricaţie, care pot fi repartizate asupra costurilor de
producţie ale produselor respective. În costurile de producţie nu se includ cheltuielile
excepţionale şi costul subactivitatii.
În cazurile în care în contabilitatea de gestiune, în costurile de producţie, s-au inclus alte
elemente decât cele prezentate la închiderea exerciţiului financiar, cu ocazia evaluării stocurilor
şi producţiei în curs de execuţie, acestea se vor exclude din costul de producţie, fiind considerate
costuri încorporabile.
Cheltuielile indirecte de producţie se repartizează asupra costurilor în raport de costul de
secţie, salarii directe, consumurile de materiale directe, orele de funcţionare a utilajelor sau alte
criterii care să asigure o repartizare raţională acestor cheltuieli asupra produselor , lucrărilor
executate sau serviciilor prestate.
Cheltuielile de desfacere se adaugă la costul de producţie al produselor pentru care s-au
efectuat , iar în cazul în care identificarea lor nu este posibilă de produs, aceste pot fi repartizate
asupra costului acestora, proporţional cu greutatea sau volumul produselor livrate, sau în funcţie
de alte criterii.

14
În măsură în care cheltuielile generale de administraţie se includ în costul de producţie,
repartizarea asupra costurilor produselor se face similar cheltuielilor indirecte de producţie.
Cheltuielile pot fi grupate în funcţie de dependenţa lor faţă de volumul de producţie în
cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe(constante).
Cheltuielile variabile sunt acelea a căror mărime evoluează proporţional cu producţia la
care se referă, fiind relativ fixe pe unitatea de produs, cum sunt materiile prime şi materialele
auxiliare directe, remuneraţiile directe, energia, combustibilul şi alte cheltuieli directe.
Cheltuielile fixe sunt acelea care au nivel relativ constant indiferent de oscilaţiile
volumului producţiei, cum sunt: cheltuielile generale ale întreprinderii, o parte din cheltuielile
comune ale secţiei etc.

2.5. NORME DE UTILIZARE A CONTURILOR

 Conturi de cheltuieli:

CONTUL 663: Pierderi din creanţe legate de participaţii:


-Acest cont ţine evidenţa pierderilor din creanţe imobilizate
-în DEBIT se înregistrează pierderile din creanţe imobilizate (267)
-în CREDIT se transfera la sfârşitul lunii , pentru închidere, soldul debitor al contului(121)
-Nu are sold la sfârşitul lunii

CONTUL 664: Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate:


-Acest cont ţine evidenţa cheltuielilor privind investiţiile financiare cedate
-în DEBIT se înregistrează: - valoarea imobilizărilor financiare scoase din
activ(261,262,263,265)
-în CREDIT se transfera: -la sfârşitul lunii, pentru închidere, soldul debitor al contului de
cheltuieli (121)
-Nu are sold la sfârşitul lunii

CONTUL 665: Cheltuieli din diferenţe de curs valutar:


-Acest cont ţine evidenţa cheltuielilor financiare privind diferenţele nefavorabile de curs valutar
aferente disponibilităţilor, creanţelor şi datoriilor în valută
-în DEBIT se înregistrează: -diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor în valută
stabilite la încheierea exerciţiului (267,409,411,413,418,451,452,456,461)

15
-diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor încasate în
valută(267,409,411,413,418,451,452,456,461)
-diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente datoriilor în valută stabilite la încheierea
exerciţiului (161,162,166,167,168,401,403,404,405,419,451, 452,455,462)
-diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente datoriilor plătite în valută (5124,5314,5412)
-diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente disponibilităţilor în valută stabilite la închiderea
exerciţiului (5124,5314,5412,508)
-diferenţe nefavorabile de curs valutar rezultate din lichidarea depozitelor pe termen scurt, a
acreditivelor şi avansurilor de trezorerie în valută(508,5412,542)
-în CREDIT se transfera: -la sfârşitul lunii ,pentru închidere, soldul debitor al contului de
cheltuieli(121)
-Nu are sold la sfârşitul lunii

CONTUL 666 : Cheltuieli privind dobânzile:


-Acest cont ţine evidenţa cheltuielilor privind dobânzile
-în DEBIT se înregistrează: -valoarea dobânzilor datorate , aferente împrumuturilor şi datoriilor
asimilate(168)
-valoarea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor încasate de la societăţi din grup(451)
-valoarea dobânzilor cuvenite asociaţilor pentru disponibilităţile depuse la unitate(455)
-valoarea dobânzilor repartizate pe cheltuieli pentru operaţiunile cu plată în rate(471)
-valoarea dobânzilor plătite, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente(512)
-valoarea dobânzilor aferente creditelor bancare pe termen scurt(518,519)
-în CREDIT se transferă: - la sfârşitul lunii, pentru închidere, soldul debitor al contului de
cheltuieli (121)
-Nu are sold la sfârşitul lunii

CONTUL 667: Cheltuieli privind sconturile acordate


-Acest cont ţine evidenţa sconturilor acordate clienţilor, debitorilor sau băncilor
-în DEBIT se înregistrează :- sconturile acordate clienţilor ,debitorilor sau
băncilor(4111,461,512)
-în CREDIT se transferă:- la sfârşitul lunii, pentru închidere, soldul debitor al contului de
cheltuieli (121)
-Nu are sold la sfârşitul lunii

16
CONTUL 668 : Alte cheltuieli financiare
-Acest cont ţine evidenţa altor cheltuieli financiare
-în DEBIT se înregistrează: -diferenţele dintre valoarea capitalului social diminuat şi valoarea de
răscumpărare a acţiunilor proprii anulate(502)
-câştigurile acordate în cazul obligaţiunilor cu loterie(512, 531)
-alte cheltuieli financiare
-în CREDIT se transferă: - la sfârşitul lunii ,pentru închidere , soldul debitor al contului(121)
-Nu are sold la sfârşitul lunii

 Conturi de venituri:

CONTUL 7611-7616
-Aceste conturi ţin evidenţa veniturilor din imobilizări financiare( titluri de participare, interese
de participare şi alte titluri imobilizate)
-în CREDIT se înregistrează: -dividendele de încasat aferente titlurilor imobilizate
(451,452,461,512)
-valoarea titlurilor imobilizate primite că urmare a reinvestirii dividendelor (261,262,263,265)
-în DEBIT se transferă: -la sfârşitul lunii, pentru închidere, soldul creditor al contului(121)
-Nu are sold la sfârşitul lunii

CONTUL 762 : Venituri din investiţii financiare pe termen scurt


-Acest cont ţine evidenţa veniturilor din dividende aferente investiţiilor financiare pe termen
scurt
-în CREDIT se înregistrează :- dividendele de încasat aferente investiţiilor financiare pe termen
scurt(451,452,461,512)
-în DEBIT se transferă: -la sfârşitul lunii, pentru închidere, soldul creditor al contului(121)
-Nu are sold la sfârşitul lunii

CONTUL 763: Venituri din creanţe imobilizate


-Acest cont ţine evidenţa veniturilor din creanţe imobilizate
-în CREDIT se înregistrează :-dobânzile aferente creanţelor imobilizate(2672,2674,
2676,2679,512)
-în DEBIT se transferă :-la sfârşitul lunii, pentru închidere, soldul creditor al contului(121)
-Nu are sold la sfârşitul lunii

17
CONTUL 7641-7642 : Venituri din imobilizări financiare cedate
Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate
-Aceste conturi ţin evidenţa veniturilor nete rezultate din vânzarea titlurilor imobilizate şi
titlurilor de plasament
-în CREDIT se înregistrează :-valoarea la preţ de revânzare a imobilizărilor financiare
cedate(451,452,461,512)
-în DEBIT se transferă: -la sfârşitul lunii, pentru închidere, soldul creditor al contului de venituri
(121)
-Nu au sold la sfârşitul lunii

CONTUL 765: Venituri din diferenţe de curs valutar


-Acest cont ţine evidenţa veniturilor din diferenţe de curs valutar
-în CREDIT se înregistrează:- diferenţele favorabile de curs valutar aferente creanţelor încasate
în valută(5124,5314)
- diferenţele favorabile de curs valutar aferente creanţelor în valută evaluate la încheierea
exerciţiului financiar (267,409,411,418,451,452,456,461)
-diferenţele favorabile de curs valutar aferente datoriilor achitate în valută
(161,162,166,167,168,401,403,404,405,419,451,452,455,462)
-diferenţele favorabile de curs valutar aferente datoriilor în valută evaluate la încheierea
exerciţiului financiar(161,162,166,167,168,401,403,404,405,419,451,452,455,462)
-diferenţele favorabile de curs valutar stabilite la încheierea exerciţiului financiar, aferente
disponibilităţilor în valută, precum şi a altor valori de trezorerie în valută, cum sunt titlurile de
stat, acreditivele şi depozitele pe termen scurt (5124,5314,508,5412,542)
-în DEBIT se transferă: -la sfârşitul lunii ,pentru închidere, soldul creditor al contului de venituri
(121)
-Nu are sold la sfârşitul lunii

CONTUL 766: Venituri din dobânzi


-Acest cont ţine evidenţa veniturilor financiare din dobânzile cuvenite pentru
disponibilităţile din conturile bancare (inclusiv cele pentru investiţii) ,pentru împrumuturile
acordate sau pentru livrările pe credit
-în CREDIT se înregistrează: - dobânzile cuvenite ,aferente împrumuturilor acordate în cadrul
grupului (451,452)
-dobânzile de primit de la debitori diverşi(461)
-dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturi curente (5187)
18
-dobânzile încasate în avans ,care se fac venituri ale perioadei curente(472)
-dobânzile încasate(512,531)
-în DEBIT se transferă :- la sfârşitul lunii ,pentru închidere, soldul creditor al contului de
venituri (121)
-Nu are sold la sfârşitul lunii

CONTUL 767 : Venituri din sconturi obţinute


-Acest cont ţine evidenţa veniturilor din sconturile obţinute de la furnizori şi alţi creditori
-în CREDIT se înregistrează :- veniturile din sconturile obţinute de la furnizori şi alţi creditori
(401,404,462,512)
-în DEBIT se transferă:- la sfârşitul lunii, pentru închidere, soldul creditor al contului de venituri
(121)
-Nu are sold la sfârşitul lunii

CONTUL 768: Alte venituri financiare


-Acest cont ţine evidenţa veniturilor financiare, altele decât cele inregistrate în celelalte conturi
din aceasta grupă
-în CREDIT se înregistrează :- diferenţele dintre valoarea capitalului social diminuat şi valoarea
de răscumpărare a acţiunilor proprii anulate(1012)
-alte venituri financiare
-în DEBIT se transferă:- la sfârşitul lunii, pentru închidere, soldul creditor al contului de venituri
(121)
-Nu are sold la sfârşitul lunii

19
CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ PRIVIND VENITURILE ȘI
CHELTUIELILE LA S.C. PRESCON S.A.

3.1. DESCRIEREA S.C. PRESCON S.A.

 Istoric
SC Prescon SA a fost înfiinţată în 19 Aprilie 1991 având ca principale obiecte de
activitate construcţiile şi transportul.
În 1994 a cumpărat pachetul majoritar al firmei SC Prescon Braşov SA care avea ca
obiect de activitate fabricare varului astfel devenind SC Prescon Group SA, firmă care a investit
într-o linie tehnologică de fabricaţie a varului unică în ţară , astfel pentru activitatea de
construcţii şi-a asigurat una din materia primă respectiva varul şi piatra de calcar
În 1997 având experienţă în domeniul construcţiilor şi fabricării materiilor prime SC
Prescon Group SA decide să cumpere acţiunile majoritare la SC Prefă SA.
Profilată pe producerea de prefabricate din beton, SC PREFĂ SA este o întreprindere cu tradiţie
în domeniul betonului pentru construcţii civile şi industriale.
Societatea are că priorităţi execuţia produselor prefabricate, proiectarea şi executarea
tiparelor metalice pentru elemente prefabricate, asimilarea şi omologarea de produse noi şi de
utilaje necesare industriei prefabricatelor.
Înfiinţată în 1949, a fost preluată în anul 1997 către grupul de firme PRESCON, transformându-
se atât structural, cât şi conceptual. Preluând 70% din acţiunile unităţii, firmă PRESCON îşi
asigură prin cele două secţii, de la Braşov şi Feldioara, întreaga gamă de produse necesare
lucrărilor angajate.
După preluare, SC PREFA SA, a acordat importantă modernizării patrimoniului existent,
având în vedere şi posibilitatea de noi investiţii.
S-au înfiinţat linii noi de fabricaţie, cum ar fi linia modernă, automatizată pentru
producerea pavelelor pentru pavaj şi pavelelor pentru taluz, linia de producţie pentru beton
celular autoclavizat, linia pentru prelucrarea granitului natural, unde se pot execută toate
operaţiunile de şlefuire şi prelucrare finală a plăcilor de granit, linia de tâmplărie PVC şi de
aluminiu, dotate cu utilaje de ultima generaţie.
În anul 1998 SC Prescon Group SA decide cumpărarea altor 2 firme SC ROMACO SA
(firmă producătoare de balastiere) precum şi SC LEMEXIM SA .

20
Datorită cumpărării celorlalte firme şi beneficiind de materie prima şi materiale de
construcţie SC Prescon Group SA a prins un segment important al pieţii construind peste 20 de
magazine (hipermarket) în toate ţara.
În anul 2000 se decide achiziţionarea activelor hotelului Piatra mare astfel devenind
acţionar principal al firmei SC Prescon Piatra Mare SA. Hotelul fiind construit în 1970 şi având
un nivel scăzut de competivitate, acesta a necesitat o renovare completă astfel încât în Noiembrie
2004 a putut găzdui prima sesiune a NATO din România.
În anul 2001 a fost cumpărată şi SC Prescon Târgu Mureş SA, firmă ce se ocupă cu
producerea de vinuri precum şi fructe, având ca punct principal de desfacere hotelul Piatra Mare
În anul 2004 Prescon Group a cumpărat pachetul majoritar al SC Roman SA , firmă
producătoare de autocamioane sau autobuze.
În prezent societatea comercială Prescon Group SA numără peste 3000 de locuri de muncă.

 Sortimentul produselor şi serviciilor SC.Prescon Group SA:


Oferta produse:
1. Produse prefabricate
Printre prefabricatele pe care firmă le produce enumerăm următoarele:
- Prefabricate din beton armat şi beton precomprimat: dale carosabile şi necarosabile cu
sau fără capac metalic, borduri din beton, pereţi beton armat, stâlpi beton armat, fundaţii, pane,
predale, planşee, elemente acoperiş şi pereţi rezervor, elemente din beton armat pentru drumuri
- Beton proaspăt pentru lucrări de construcţii civile şi industriale;
- Beton celular autoclavizat (B.C.A.);
- Stâlpi vibraţi din beton precomprimat şi stâlpi centrifugaţi din beton armat pentru linii
electrice aeriene;
- Fâşii cu goluri din beton precomprimat;
- Grinzi de acoperiş;
- Grinzi cu corzi aderenţe din beton precomprimat pentru poduri şi pavaje de şosea;
- Grinzi joantive cu suprabetonare cu armătura aderenţă preitinsa pentru poduri şi pavaje
de şosea;
- Tuburi şi piese de canalizare;
- Elemente de suprafaţa tip Cheson;
- Plase sudate executate din TNB;
- Gard din prefabricate;
- Pavele din beton;
- Pavele ecologice (de taluz);
21
- Jardiniere de grădină.

 Servicii turistice: Hotel Piatra Mare. Hotelul dispune şi de restaurantul amplasat


la parterul complexului, prin cele trei saloane Smarald, Cristal şi Topaz- acesta din urmă
dispunând de o terasă cu vedere spre masivul Postăvarul.

3.2 APLICAŢII

1.Se înregistrează , la închiderea exerciţiului financiar al SC. Prescon Group SA , diferenţele


de curs valutar aferente creanţelor şi datoriilor în valută prezentate în tabelul de mai jos:

Denumirea creanţelor si datoriilor Valoarea contabila Valoarea actuala Diferente de curs valutar
in valuta exprimata in lei
Credite bancare pe termen lung 50.000 55.000 5.000
Furnizori 35.000 34.000 -1.000
Împrumuturi acordate pe termen lung 75.000 85.000 10.000
Clienţi 24.000 21.000 -3.000

Diferenţe nefavorabile de curs valutar aferente creditelor bancare pe termen lung:

665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 5.000


1621 Credite bancare pe termen lung 5.000

Diferenţe favorabile de curs valutar aferente datoriilor faţă de furnizori:

401 Furnizori 1.000


765 Venituri din diferenţe de curs valutar 1.000

Diferenţe favorabile de curs valutar aferente împrumuturilor acordate:

2673 Împrumuturi acordate pe termen lung 10.000


765 Venituri din diferenţe de curs valutar 10.000

Diferenţe nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor faţă de clienţi:

22
665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 3.000
4111 Clienţi 3.000

Închiderea contului de cheltuieli: 5.000 + 3.000= 8.000

121 Profit şi pierdere 8.000


665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 8.000

Închiderea contului de venituri: 1.000 + 10.000 = 11.000

765 Venituri din diferenţe de curs valutar 11.000


121 Profit şi pierdere 11.000

2. SC. Prescon Group SA a achiziţionat o autoutilitară în leasing de la Romstal Leasing


pentru care achită o rată scadentă aferentă achiziţiei

Rata leasing
% = 404 10300
167 10000
168 300

Cheltuieli cu dobânda
666 = 471 30

3. SC Prescon Group deţine acţiuni la SC SIF Transilvania SA astfel societatea încasează


dividende pentru anul 2007 aferente acţiunilor deţinute, dividende in valoare de 10000 lei.

5121 = 761 10000

4.SC Prescon Group deţine acţiuni si la SC Cristiana SA. Societatea doreşte reinvestirea
dividendelor ce urmează a fi încasate de pe urma acţiunilor deţinute , dividende in valoare de
9000 lei.

261 = 761 9000


23
5.SC Prescon Group deţine un depozit de bani pentru 30 de zile la SC Carpatica SA,
astfel încasează prin banca dobânda aferente depozitului deţinut, o dobânda in valoare de
5000lei.

5121 = 766 5000

6. SC Prescon Group a contractat de la banca SC Carpatica SA un credit in valoare de


1.000.000 astfel societatea plateste dobânda aferenta acestui credit, dobânda in valoare de
25000.

666 = 5121 25000

24
CONCLUZII

În economia de piaţă, agenţii economici sunt obligaţi să gospodărească mijloacele


materiale şi băneşti cât mai eficient în aşa fel încât să obţină rezultate financiare optime, să
acopere integral cheltuielile din venituri proprii.
Crearea unui proces bugetar eficient reprezintă cheia unei activităţi economice
profitabile. Un sistem bugetar eficient poate oferi informaţii privind nevoile lunare de mijloace
băneşti, nevoile de materii prime, sezonul de vârf al cererii de forţă de muncă şi programarea în
timp al cheltuielilor de capital.
La sfârşitul exerciţiului contabil, bugetele contribuie la determinarea punctelor tari şi
slabe ale companiei prin compararea rezultatelor efective ale activităţii de exploatare cu sumele
prevăzute în bugete.
Din studiul efectuat la SC Prescon SA, atât pe linia organizatorică a procesului
tehnologic, de forare a sondelor şi organizării contabilităţii, cât şi în ceea ce priveşte
contabilitatea veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor s-au putut constata mai multe aspecte care
trebuie remarcate. În ceea ce priveşte organizarea societăţii trebuie acordată atenţie studiului
pieţei de aprovizionare privind achiziţionarea doar a materialelor prescrise şi la indicii de calitate
prevăzuţi, precum şi gospodăririi raţionale a resurselor materiale.
După cum a rezultat din analiză SC Prescon SA a obţinut profit din activitatea de
exploatare. În ceea ce priveşte cheltuielile de exploatare, acestea sunt acoperite de veniturile din
exploatare dar există rezerve mari în domeniul reducerii cheltuielilor. În concluzie informaţia
cheltuielilor de exploatare are o valoare nu în sine, ci mai ales pentru procesul luării deciziilor în
domeniul cheltuielilor spre asigurarea realizării unei activităţi cu costuri raţionale care să
însemne real eliminarea risipei de muncă şi avuţie, care să însemne eficienţă.
În cadrul SC Prescon SA are loc introducerea şi urmărirea activităţii cu ajutorul bugetului
de venituri şi cheltuieli defalcate până la nivelul fiecărui loc de muncă sau activitate desfăşurată
pentru analiza rezultatelor deţinute de fiecare activitate desfăşurată sau loc de muncă.
Aceste comparaţii îi ajută pe manageri să identifice motivele realizării sau nerealizării
estimărilor privind profiturile.
În concluzie, bugetele de venituri şi cheltuieli sunt expresia financiară şi calitativă a
unor programe de acţiune.

25
BIBLIOGRAFIE

1. Gheorghe Diaconu -Contabilitatea financiară a unităţilor economice, Editura


Macarie, Târgovişte, 2000
2. Gheorghe Diaconu -Contabilitatea financiară armonizată a unităţilor
Economice, Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2003
3. Maria Niculescu -Diagnostic global – strategic, Editura Economică,
Bucureşti, 1997
4. Constantin Staicu - Contabilitate financiară armonizată cu directivele
Europene, Editura CECCAR, Bucuresti, 2002
5. Ovidiu Nicolescu, -Management, Editura Economica, Bucuresti, 2004
6. Corneliu Rusu -Management, Editura Expert, Bucuresti, 2003
7. Gabriela Stanciulescu - Economia intreprinderii, Manual pentru clasa a X-a,
Editura Oscar Print, Bucuresti, 2001
8. Mihai Ristea -Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura
Universitară, Bucuresti, 2007
9. *** -OMET 1917/2005 pentru aprobare,norme metodologice
privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor

26