Sunteți pe pagina 1din 2

Schizofrenia este tulburarea psihică în care realitatea este interpretată în mod greşit.

Subiectul vede,
aude şi simte lucruri ce nu sunt reale. Acest tip de tulburare apare în adolescenţă, este tratabilă, dar nu
vindecabilă. Uneori, afecţiunea poate apărea şi înaintea vârstei de 40 de ani.

„Ca să poţi diagnostica un subiect cu schizofrenie, trebuie să observi următoarele caracteristici: delir,
halucinaţii, comportament dezorganizat sau catatonic sau prezenţa simptomelor negative, disfuncţie
semnificativă în abilitatea de a munci, de a merge la şcoală sau a îndeplini sarcinile zilnice. Aceste
semne sunt prezente de cel puţin şase luni’’

CAUZE și FACTORI DE RISC

În mod oficial există cauze biologice, socioeconomice, psihosociale. Specialiştii pun accentul pe cele
genetice. „Cauzele biologice ţin de materialul genetic cu care venim pe lume sau de tipul traumelor
fizice ce determină schimbări în dezvoltarea creierului. Este de ştiut faptul că Boala Huntington este
precedată de simptome ale schizofreniei

Vulnerabilitatea subiectului la stres determină manifestări de natură schizoidă. „Exemplu concret:


evoluţia alături de părinţii cu dificultăţi de comunicare, nesiguri şi retraşi, fara relaţii sau cu un număr
redus de relaţii de prietenie, evident cu tendinţa de control sau cu tendinţa de a domina, reprezintă un
factor public care creşte riscul de a dezvolta schizofrenie la copil. De asemenea, consumul de
substanţe psihoactive conduce subiectul către primul episod schizofrenic’’

PRIMELE SEMNE ALE SCHIZOFRENIEI

Schizofrenia se manifestă diferit la fiecare individ. „Aveam un profesor la facultate care ne spunea aşa:
nu sunt doi schizofrenici identici. Unii subiecţi manifestă treptat simptomele schizofreniei, la alţii
simptomele se manifestă brusc’’

Simptome Evidente:

postura anormală a corpului


un mod special de a se exprima
lipsa de reacţie în situaţii importante
schimbări la nivelul personalităţii, retragerea treptată din totalitatea activităţilor sociale
teama sau furia fără sursa manifestată asupra celor dragi,
preocuparea intensă faţă de religie
probleme de concentrare
EVOLUTIA și COMPLICATIILE SCHIZOFRENIEI

Schizofrenicul trăieşte într-un univers total diferit de cel pe care îl cunoaştem şi la care ne raportăm, iar
acesta conţine lucruri inimaginabile.

Gândurile suicidale sau chiar suicidul sunt prezente şi privite drept fireşti de schizofrenic.
,,Unele argumente folosite de schizofrenic la adresa normalităţii actului sucidal, contin elemente
religioase, exemplu: ca sa pot discuta cu Dumnezeu, trebuie sa merg la EL”, explică specialistul.

Depresia. „Argumente folosite de schizofrenic pentru a puncta faptul că ştie că este drepresiv: <<Sunt
înconjurat de tristeţe. Tristeţea mă apasă atât de tare încât am cedat. În mine este frig şi întuneric,
doar Dumnezeu mă poate scăpa. Joc în fiecare zi un alt rol şi toţi cei din jur mă văd ca pe o problemă.
Nu sunt doar depresiv sunt şi bolnav de uitare>>. „Unele argumente sunt lipsite de logică, altele
trebuie explicate”’

Incapacitatea de a face lucruri obişnuite. „Mersul la job este inutil. Schizofrenicul nu înţelege de ce
trebuie să stea 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână în acelaşi loc şi să raspundă la ce este rugat să
realizeze. Este o adevărată pierdere de timp. Avem aici ca exemplu argumentul specific al lui Dănut,
schizofrenic, 38 de ani, căsătorit, fără copii: <<Nu pot să merg la muncă. Ar însemnă să nu mai am
timp pentru mine. Munca te înrobeşte>>''

Automutilarea. Forma de pedepsire sau răsplată a schizoidului. La întrebarea „De ce te-ai tăiat pe
mână?'', trei schizofrenici răspund total diferit:

1.Mi-am deschis mana ca să intre Norocul.


2.Am greşit în gânduri.
3.Nu e o rană, ci o nouă prelungire a mea.

Complicaţiile date de schizofrenie sunt nenumărate, de la actul suicidal, până la crimă, de la


automutilare, până la tentativă de omor. Evident, schizofrenicul nu este responsabil pentru ele.

Diagnosticarea schizofreniei se face doar de medicul psihiatru. Există evaluarea medicală şi


prezenţa factorilor de risc ce trebuie luată în calcul, la fel şi testele de personalitate, ce depistează
alterarea funcţiilor precum atenţia şi gândirea. Schizofrenieia necesită medicamentaţie pe tot parcursul
vieţii.