MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

LICEUL TEHNOLOGIC “ANGHEL SALIGNY”

FETESTI, IALOMITA

PROIECT
DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR
PROFESIONALE
NIVEL4

INDRUMATOR ABSOLVENT
Prof. CONSTANDACHE VIOLETA AILINCAI NICOLETA-IONELA

Tehnician in activitati economice

Clasa a XII a C

2019
 Argument

Unul din procedeele de bază ale procesului cunoaşterii este sintetizarea şi

generalizarea informaţiilor. Instrumentul principal, şi în acelaşi timp caracteristic, cu ajutorul
căruia se realizează sintetizarea şi generalizarea datelor şi informaţiilor contabile , este bilanţul
contabil.
În elaborarea acestui proiect am încercat să folosesc cât mai multe din cunoștințele şi noţiunile
asimilate în cei 4 ani de studii, dar şi cunoştinţele dobândite suplimentar prin muncă individuală.
Lucrarea de faţă mă ajută în acelaşi timp să pun în valoare şi abilităţile dobândite în orele de
laborator şi instruire practică, unde am rezolvat probleme cu caracter aplicativ şi studiu de caz.
Lucrarea este structurată pe două capitole. În primul capitol sunt prezentate noțiunile și funcțiile
bilanțului contabil, reglementări contabile referitoare la importanta bilanțului contabil, structura
bilanțului. Al doilea capitol are în vedere bilanțul contabil la SC CARREFOUR SA.
Bilanţul oferă informaţii despre poziţia financiară a societăţii, mărimea activelor, datoriilor şi
capitalurilor proprii. Situaţia fluxurilor de trezorerie indică nivelul lichidităţilor de care dispune o
societate, iar situaţia modificărilor capitalului propriu ne arată ce modificări au suferit fiecare din
elementele capitalurilor proprii. Situaţiile financiare se întocmesc pe baza datelor colectate şi
înregistrate de-a lungul unui exerciţiu financiar, reprezentând lucrarea finală pe care trebuie să o
întocmeasca o societate.
Pentru realizarea funcţiilor contabilităţii: de informare, decizie şi control, este
necesar ca în urma lucrărilor curente de contabilitate să se sintetizeze periodic informaţiile generate
de conturi şi calculele contabile, în documente de sinteză expresiv şi relevante, accesibile nu numai
specialiştilor, ci şi celor interesaţi de gestiunea unităţii patrimoniale în calitate de:
investitor,administrator, bancă, creditor, fiscalitate şi alte organisme economice şi sociale. Aceste
documente de sinteză constituie obiectul de bază al contabilitaţii financiare, deoarece redau o
imagine fidelă asupra situaţiei patrimoniale, rezultatelor şi situaţiei financiare a întreprinderii.

-2-
 Capitolul I Bilanțul contabil parte a situațiilor
financiare anuale

1.1 Situațiile financiare anuale – prezentare generala

Situațiile financiare sunt un complex de sinteze specific contabile, situații, anexe,
calcule comparative, fiecare cu explicitarea conducerii, discutate și aprobate sub semnătura de
organele abilitate, supuse auditării și făcute publice. Aceste „formalizări” au menirea de a întări
valoarea cognitivă a informațiilor contabile concomitent cu valorificarea lor in procesul decizional
și managerial.

Situatia financiara se întocmește de două ori pe an, conform legislației în vigoare, la 30 iunie și 31
decembrie. Firma are obligativitatea, nu numai de a întocmi, dar și de a depune bilanțul contabil
la Administrația Financiară în raza căreia este înregistrat sediul social, în termen de 150 de zile de
la data încheierii exercițiului financiar, asta in cazul unui SRL, SA etc.. In cazul celorlalte entitati
prevăzute la art. 1 din Legea nr. 82/1991 (ONG, Fundatii ), situatia financiara se depune la 120 de
zile de la data incheierii exercitiului financiar.

Modelele Situaţiilor financiare anuale sunt prezentate în doua variante: Situaţii financiare „forma
lungă”si Situaţii financiare simplificate.

SITUAŢII
FINANCIARE -
modele

Situaţii financiare
Situaţii financiare
„forma lungă”
simplificate

Diferenţierea dintre primele două categorii de Situaţii financiare este dată de următoarele trei
criterii de mărime, stabilite de normele legislative:
 Total active: 3.650.000 euro
 Cifra de afaceri netă: 7.300.000 euro
 Număr mediu de salariaţi: 50

-3-
Persoanele juridice (entităţi) care potrivit reglemetărilor contabile depăşesc două din cele trei
criterii (total active, cifra de afaceri netă, numărul mediu de salariaţi), întocmesc Situaţii financiare
(„forma lungă”) concretizate într-un set de 5 formulare corelate între ele şi care alcătuiesc un tot
unitar.

Situatii financiare
anuale "forma lunga"

Cont de Situatia Note

Bilant Situatia
profit si fluxurilor de explicative
modificarilor numerar
pierdere capitalului
propriu

Situatii financiare
anuale simplificate

Bilant Cont de profit Note

optional
simplificat si pierdere explicative

Situatia modificarilor
capitalului propriu

Situatia fluxurilor de
numerar

Situaţiile financiare anuale trebuiesc elaborate în conformitate cu reglementările contabile

legislative în vigoare privind regulile de întocmire, aprobare, auditare şi publicare. În caz contrar,
Legea contabilităţii nr.82/1991 prevede aplicarea de sancţiuni pentru contravenţii şi infracţiuni. Se
consideră contravenţii care se pedepsesc cu amendă nerespectarea reglementărilor emise de
Ministerul Finanţelor Publice:
 nerespectarea reglementărilor cu privire la întocmirea şi auditarea Situaţiilor financiare anuale
 nerespectarea reglementărilor cu privire întocmirea şi depunerea Situaţiilor financiare periodice
stabilite de lege

-4-
 nedepunerea declaraţiei specifice pentru activitate nedesfăşurată
 nerespectarea reglementărilor cu privire la publicarea Situaţiilor financiare
 prezentarea de Situaţii financiare care conţin date eronate sau necorelate, inclusiv cu privire la
identificarea persoanei raportoare

Se consideră infracţiune de fals intelectual care se pedepseşte conform legii,

efectuarea cu ştiinţă de înregistrări inexacte, precum şi omisiunea cu ştiinţă a înregistrărilor în
contabilitate, având drept consecinţă denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare,
precum şi a elementelor de activ şi de pasiv ce se reflectă în bilanţ.

Potrivit Legii contabilităţii nr.82/1991, Ministerul Finanţelor Publice poate stabili pentru entităţi,
întocmirea şi depunerea de Raportări contabile şi la alte perioade decât anual, în cadrul exerciţiului
financiar (de exemplu semestrial).

1.2 Bilanțul contabil – definiție, importantă, funcții

Pentru realizarea funcţiilor contabilităţii: de informare, decizie şi control, este
necesar ca în urma lucrărilor curente de contabilitate să se sintetizeze periodic informaţiile generate
de conturi şi calculele contabile, în documente de sinteză expresiv şi relevante, accesibile nu numai
specialiştilor, ci şi celor interesaţi de gestiunea unităţii patrimoniale în calitate de: investitor,
administrator, bancă, creditor, fiscalitate şi alte organisme economice şi sociale. Aceste documente
de sinteză constituie obiectul de bază al contabilitaţii financiare, deoarece redau o imagine fidelă
asupra situaţiei patrimoniale, rezultatelor şi situaţiei financiare a întreprinderii.

Potrivit Legii 31/1990 privind societăţile comerciale şi a Legii Contabilităţii

82/1991, toţi agenţii economici ( toate persoanele juridice ) sunt obligaţi să întocmească bilanţ
contabil.

Bilanţul este documentul oficial de sinteză al tuturor unităţilor patrimoniale. Bilanţul contabil
contribuie să dea o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi asupra
rezultatelor obţinute de unitatea patrimonială, care presupune:

- respectarea cu bună credinţă a regulilor privind evaluarea patrimoniului;

- respectarea principiilor: prudenţei, permanenţei metodelor, continuitatea activităţii bilanţului de

deschidere cu cel de închidere, a noncompensării;

- posturile înscrise în bilanţ trebuie să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate, puse de

acord cu inventarul.

-5-
 Procedeu principal al metodei contabilităţii şi bază informaţională fundamentală,
bilanţul propriu-zis este un tablou care cuprinde în formă sintetică şi în expresie valorică mijloacele
economice patrimoniale, sursele de constituire a acestora, precum şi rezultatul unui agent
economic la un moment dat.
Bilanţul este documentul contabil de sinteză, prin care se prezintă activul şi pasivul unităţii
patrimoniale la închiderea exerciţiului, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de Legea
Contabilităţii.
Importanţa bilanţului contabil derivă din funcţiile pe care acesta le îndeplineşte:
1) funcţia de generalizare a datelor contabilităţii;
2) funcţia de cunoaştere a mersului activităţii economico-financiare;
3) funcţia previzională.

Funcţia de generalizare a datelor în ciclul contabil de prelucrare a informaţiilor izvorăşte

din necesitatea de a grupa datele dispersate ale contabilităţii curente, după criterii bine stabilite,
într-un număr restrâns de indicatori, care să poată oferi o imagine de ansamblu asupra situaţiei
economico-financiare a unităţii patrimoniale.

Funcţia de analiză a mersului activităţii economico-financiare se manifestă prin aceea

că, pe baza bilanţului contabil se analizează periodic, gradul realizării indicatorilor proiectaţi şi a
rezultatelor, se identifică rezerve şi se stabilesc măsuri de perfecţionare a activităţii economice şi
financiare.
Adunările Generale ale Acţionarilor, Consiliile de Administraţie, managerii unităţilor
patrimoniale analizează periodic situaţia economico-financiară, pe baza bilanţului contabil, a
anexelor sale şi a raportului de gestiune, componente de bază ale dării de seama contabile.

Funcţia previzională constă în posibilitatea oferită de bilanţ de a orienta activitatea

viitoare. În acest scop, întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru perioadele următoare
se fundamentează pe situaţia patrimonială şi a rezultatelor din perioada considerată baza de
raportare.

-6-
1.3 Structura bilanțului contabil
Bilanţul contabil are în componenţa sa documente şi situaţii de sinteză economică
sau de control fiscal, cuprinzând următoarele elemente:

- Bilanţul propriu-zis;
- Contul de“Profit si pierdere”( respectiv contul de exerciţiu în cazul
instituţiilor publice );
- Anexa la bilanţ;
- Raportul de gestiune.

Având acelaşi scop, de informare asupra situaţiei patrimoniului, a situaţiei financiare

a unităţii patrimoniale şi a rezultatelor obţinute, aceste părţi constitutive formează un tot
unitar.Pentru întocmirea şi prezentarea completului bilanţier, Ministerul Finanţelor, prin Colegiul
Consultativ al Contabilităţii, elaborează modele de situaţii privind bilanţul şi celelalte componente
pentru regii autonome, societăţi comerciale şi instituţii publice. Pentru societăţile bancare,
modelele şi normele metodologice se elaborează de Banca Naţională cu avizul Ministerului
Finanţelor.

La întocmirea bilanţului contabil, se au în vedere următoarele reguli:

- posturile de bilanţ să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate, puse de acord
cu situaţia reală a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului;
- nu sunt admise compensări între conturile ce se înscriu în bilanţ şi respectiv între
conturile de venituri şi cheltuieli din contul de “Profit si pierdere”.

In practică se cunosc două scheme de bilanţ, una sub formă de tablou cu două părti:
partea stângă, ACTIVUL, şi partea dreaptă, PASIVUL numită şi schema orizontală de bilanţ,
şi modelul sub forma listei verticale sau schema bilanţului vertical. Bilanţul sub formă de tablou
cu două părţi pune în evidenţă egalitatea între resurse şi utilizări, iar modelul de bilanţ sub forma
listei verticale ordonează structurile patrimoniale în active, datorii, capitaluri, rezerve şi alte
componente ale situaţiei nete, finalitatea fiind prezentarea situaţiei nete a patrimoniului.

1.Bilanţ contabil în sistem de bază (propriu-zis) prevăzut să fie utilizat de întreprinderi mari,
acesta cuprinzând posturi şi indicatori compleţi privind activitatea şi rezultatele întreprinderii
(schema bilantului contabil in sistem de baza este prezentata la Anexe).
2.Bilanţ contabil în sistem simplificat, în cazul întreprinderilor mici si mijlocii, care presupune
o schemă de bilanţ mai redusă (schema bilantului contabil in sistem simplificat este prezentata la
Anexe).

-7-
ACTIVUL BILANŢULUI cuprinde următoarele grupe principale de elemente:
a) Activele imobilizate ( imobilizări necorporale; imobilizări corporale; imobilizări financiare
b) Activele circulante ( stocuri, creanţe, titluri de plasament, disponibilităţi şi alte valori );
c) Conturile de regularizare şi asimilare-activ ( cheltuielile înregistrate în avans, diferenţe de
conversie-activ şi alte elemente tranzitorii şi de regularizat, de activ );
d) Primele de rambursare a obligaţiunilor.
Capitalul social subscris nevărsat se înscrie distinct în grupa activelor circulante ale bilanţului.

PASIVUL BILANŢULUI cuprinde următoarele grupe principale de elemente:

a) Capitalurile proprii ( capitalul social sau individual, primele legate de capital, diferenţele
din reevaluare, rezervele, rezultatul reportat nerepartizat, rezultatul exerciţiului, fondurile proprii,
subvenţiile pentru investiţii si provizioanele reglementate );
b) Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli;
c) Datoriile ( împrumuturi şi datorii asimilate, furnizori şi conturi asimilate, datorii în legatură
cu personalul, datorii faţă de bugetul statului, datorii privind asigurările sociale, creditori şi alte
datorii );
d) Conturile de regularizare şi asimilare-pasiv ( veniturile înregistrate în avans, diferenţele
de conversie-pasiv, alte elemente tranzitorii şi de regularizat de pasiv ).
Elementele patrimoniale în bilanţ sunt sistematizate pornind de la conturi, pe grupe, capitole,
posturi, după criteriul lichidităţii activului şi a exigibilităţii pasivului, astfel: posturile de activ sunt
aşezate în ordinea crescătoare a lichidităţii ( de la cele mai puţin lichide - cum este cazul activelor
imobilizate la disponibilităţile băneşti ca formă de lichiditate absolută ), iar în pasiv posturile sunt
dispuse de la cele mai puţin exigibile ( de la capital - ultimul cont care se închide in cazul lichidării
patrimoniului ) la datoriile curente.

-8-
 Lichiditatea indică posibilitatea transformării elementelor patrimoniale în bani (în
decursul timpului). Cu cât termenul de transformare în bani este mai mic, cu atât lichiditatea este
mai mare. După acest criteriu, elementele de activ sunt prezentate în ordine crescătoare a
lichidităţii lor, de la cele mai puţin lichide la la cele cu un grad de lichiditate mai mare. Astfel,
imobilizările se transformă în bani după o perioadă mai îndelungată de timp, deoarece sunt bunuri
durabile în activitatea entităţii. Activele circulante se transformă în bani într-o perioadă mai scurtă
în funcţie de structura lor.
Lichiditatea activelor circulante creşte de la stocuri la creanţe, apoi la titluri de valoare, ajungând
la disponibilităţi băneşti care au o lichiditate foarte mare. După criteriul lichidităţii activele se
ordonează astfel:
 Imobilizări necorporale
 Imobilizări corporale
 Imobilizări financiare
 Stocuri
 Creanţe
 Investiţii pe termen scurt
 Casa şi conturi la bănci
 Cheltuieli în avans

Exigibilitatea se referă la termenul (intervalul de timp) la care o datorie va trebui

să fie achitată sau când elementul de pasiv se lichidează (iese din patrimoniu). Cu cât intervalul de
timp în care o datorie va fi achitată este mai mic, cu atât gradul de exigibilitate creşte (datoria este
mai exigibilă).
După criteriul exigibilităţii, elementele de pasiv se ordonează după gradul de exigibilitate
descrescător, de la cele mai exigibile la cele mai puţin exigibile.
Noua abordare a bilanţului conturează orientarea spre structuri ale datoriilor aşezate în raport cu
scadenţa sub un an şi peste un an. Datoriile sunt împărţite în datorii curente, care trebuie plătite
într-o perioadă de până la un an şi datorii necurente, care trebuie plătite într-o perioadă mai mare
de un an.
După criteriul exigibilităţii, datoriile şi capitalul propriu sunt ordonate astfel:
 Datorii: sume care trebuie plătite max. într-o perioadă de până la un an
 Datorii: sume care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
 Provizioane
 Venituri în avans
 Capital şi rezerve

-9-
Detalierea informaţiilor în cadrul bilanţului se face, în funcţie de necesităţile de informare în trepte:
pe grupe, subgrupe şi posturi bilanţiere. Grupele se notează cu majuscule, subgrupele cu cifre
romane iar posturile bilanţiere cu cifre arabe.
 grupa este structura cea mai largă care prezintă elementele bilanţiere după criterii globale.
Grupele (în număr de 10) se notează cu majuscule de la A la J:

Grupele de la A la C formează activele iar grupa D şi grupele de la G la J cuprind elementele de

pasiv.
Grupele E şi F integrează două structuri de subtotaluri reprezentând indicatori economici ce rezultă
din calcul :
Grupa E: Active circulante nete / datorii curente nete =Active circulante (Grupa B) +
Cheltuieli în avans (Grupa C) – Datorii: Sume care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an
(Grupa D) – Venituri în avans (parţial Secţiunea: Sume de reluat într-o perioadă de până la un an)
(parţial Grupa I) sau
Grupa E = Grupa B + Grupa C – Grupa D – parţial Grupa I Secţiunea: Sume de reluat
într-o perioadă de până la un an. Din formula de calcul rezultă că grupa E stabileşte diferenţa între
active curente şi pasive curente.
Grupa F: Total active minus datorii curente = Active imobilizate (Grupa A) + Active
circulante nete/Datorii curente nete (Grupa E) sau Grupa F = Grupa A + Grupa E. Din formula de
calcul rezultă că grupa E stabileşte diferenţa între total active şi pasive curente.
 subgrupa (capitol) divide grupele după caracteristici mai analitice. Exemplu: Grupa A Active
imobilizate se detaliază în subgrupele: I Imobilizări necorporale, II Imobilizări corporale şi III
Imobilizări financiare.
 postul de bilanţ este structura cea mai mică, cea mai analitică, care dimensionează fie un element
individual din patrimoniu fie mai multe elemente patrimoniale cu aceleaşi caracteristici. Postul
bilanţier are un grad de semnificaţie convenabil pentru utilizatori, constituindu-se în poziţii
distincte.

- 10 -
- 11 -
 Capitolul II Bilanțul contabil la S.C CARREFOUR
S.A

2.1 Prezentare generală a S.C CARREFOUR S.A

Carrefour- este cel mai mare retailer european și al doilea din lume, după Wal-Mart. Cu
456.000 de angajați în 30 de țări, Carrefour are numeroase divizii și subsidiare în Uniunea
Europeană, America de Sud, Africa și Asia.
Grupul Carrefour avea pe plan mondial, în septembrie 2007, 1.108 hipermarketuri, 2.659 de
supermarketuri, aproape 6.000 de magazine de tip "hard-discount" și alte peste 4.700 de magazine
de proximitate.

Mărcile proprii
Compania urmează o tendință de fond prin care vinde produse sub marcă proprie, care în fiecare
an devine din ce în ce mai importantă. În Franța brandurile private Carrefour au o pondere de 34%
în afaceri, în Polonia de 20%, iar în România de 6% (în anul 2009). În România, printre companiile
care produc în prezent sub noua marcă proprie, Carrefour, se numără Reinert Romania, Orkla
Foods Romania, Vascar sau Farmec Cluj-Napoca. Farmec produce 33 de produse cosmetice sub
brandul Carrefour: creme, emulsii, loțiuni, geluri de duș, șampoane și deodorante.

Carrefour în România
Carrefour România a fost proprietate a grupului francez Hyparlo până în 2006. Grupul Hyparlo
este unul dintre cei mai importanți francizați Carrefour, fiind o afacere de familie.
In martie 2012, compania avea în România 25 de hipermarketuri, 50 de supermarketuri și 3 unități
Express.
Carrefour România a preluat, în toamna lui 2007, lanțul de supermarketuri Artima, pentru 55
milioane de euro, cu scopul de a-și consolida poziția pe piață. Rețeaua Artima deținea 21 de
magazine, concentrate în vestul țării, cu o suprafață totală de vânzări de 21.000 de metri pătrați.
După preluare, magazinele Artima au fost redenumite în Carrefour Express, iar în decembrie 2010
au fost redenumite din nou în Carrefour Market.
Carrefour România a mai preluat, în 2017, lanțul de supermarketuri Billa (varianta românească)
pentru 97 milioane de euro. Achiziția a adus un rezultat.Billa s-a retras din România, Carrefour le-
a cumpărat pe toate și devine cel mai important retailer de pe piața română. După preluare, unele
magazine Billa sunt denumite Carrefour Market, iar altele Supeco și Carrefour Express.
Concurenții Carrefour pe segmentul de hipermarketuri sunt Auchan, Cora, Real, Pic și Kaufland.

- 12 -
Cifra de afaceri:

Anul 2011 2010 2009 2008 2007 2006

milioane euro 1.184 1.030 1.130 1.190 866 609

Număr de magazine:

Anul 2011 2010 2007 2006

magazine 70 55 10 7

Număr de angajați:

Anul 2009 2008

angajați 9.000 8.100

Adresa:
Strada Gara Herastrau nr. 4C Green Court, Cladirea B, etaj 7
020334 BUCURESTI, SECTOR 2
România

Detalii de identificare:
Nume firma: CARREFOUR ROMANIA SA
Cod Unic de Înregistrare: 11588780
Nr. Înmatriculare: J40/7766/2007
Data înfiinţării: 2007
E-mail:
office_romania@carrefour.com (sediu Carrefour Romania).

Telefon:
+4021 206 74 00
+4021 206 74 12 - pentru departamentul Achizitii
Fax:
+4021.206.74.52

- 13 -
- 14 -
 2.2 Bilantul contabil la S.C CARREFOUR S.A

Laborator tehnologic. La sfârşitul exerciţiului financiar incheiat la data 31.12.2009, entitatea S.C.
CARREFOUR S.A are următoarea situaţie valorică a grupelor şi subgrupelor bilanţiere:
grupa A: Active imobilizate............................................................... .......200.000
I. Imoblizări necorporale........................................................... ...50.000
II. Imobilizări corporale...............................................................150.000
grupa B: Active circulante.........................................................................1.100.000
I. Stocuri........................................................................................600.000
II. Creanţe......................................................................................300.000
III. Casa şi conturi la bănci.............................................................200.000
grupa C: Cheltuieli în avans.........................................................................10.000
grupa D: Datorii: Sume care trebuie plătite într-o perioadă de până la un
an........................................................................................100.000
grupa G: Datorii: Sume care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un
an............................................................................................................................20.000
grupa H: Provizioane..................................................................................12.000
grupa I: Venituri în avans..........................................................................18.000
din care: Sume de reluat într-o perioadă de până la un an 3.000
grupa J Capital şi rezerve........................................................................3.000.000
I.Capital subscris varsat..........................................................................500.000
II.Rezerve...............................................................................................100.000
III. Profitul reportat................................................................................1.700.000 .
IV. Profitul curent.................................................................................500.000
V. Repartizarea profitului......................................................... ………..200.000

Se cere :
a. Calculaţi Grupa E Active circulante/datorii curente nete
b. Calculaţi Grupa F Total active minus datorii curente
c. Completaţi formularul Bilanţ simplificat.

Rezolvare :
a. Grupa E = Grupa B + Grupa C – Grupa D – Grupa I (parţial) = 1.100.000 + 10.000 – 100.000
– 3.000 = 1.007.000
b. Grupa F = Grupa A + Grupa E = 200.000 + 1.007.000 = 1.207.000

- 15 -
- 16 -