Документ Microsoft Word

Denumirea testului: Sociologie rurală
ID test: Turism
Întrebări total în test: 240
Partea 1 50%: Număr de întrebări - 128, ([53,33%]-26,67%-20% ).
Partea 2 30%: Număr de întrebări - 64, (53,33%-[26,67%]-20% ).
Numărul total de grupuri (teme): 15
-------------------------------------------------------------------------------------------
Partea 1 50%: Număr de întrebări - 128, (53,33%).
Grupul (tema): Tema01
Întrebarea 1.
Prin ce se deosebeşte sociologia de ştiinţele sociale particulare:
Variante de răspuns:
1. prin faptul că studiază doar una din “părţile” integrante ale societăţii;
2. prin faptul că studiază societatea ca întreg, în toată complexitatea şi generalitatea ei;
3. prin faptul că studiază un anumit subsistem al societăţii;
4. prin faptul că studiază un aspect sau altul al sistemului social global;
Întrebarea 2.
Indicaţi obiectul de studiu al sociologiei rurale:
1. raportul dintre om-mediu natural şi distribuţia spaţială a fenomenelor umane în spaţiul rural;
2. problemele economice, demografice, culturale, morale, psihologice etc.;
3. impactul vieţii economice asupra celorlalte fenomene şi laturi ale ruralului, precum şi
raporturile dintre aspectele psihice şi celelalte aspecte ale societăţii rurale şi ţărăneşti;
4. particularităţile ocupaţionale, culturale ale societăţilor “arhaice”;
Întrebarea 3.
Din câte ramuri constă la ora actuală sistemul ştiinţelor sociologice:

1. din 9 ramuri;
2. nu dispune de ramuri;
3. din câteva ramuri;
4. din peste 50 de ramuri;
Întrebarea 4.
Pornind de la relaţia dintre teoretic şi empiric în sociologie, cărui sociolog aparţin cuvintele –
„…cunoaşterea fără acţiune este lipsită de folos, iar acţiunea fără cunoaştere este primejdioasă”:
1. americanului John Morris Gillette;
2. francezului Henri Mendras;
3. francezului Georges Gurvitch;
4. românului Herseni Traian;
Întrebarea 5.
Care din funcţiile enumerate nu se atribuie sociologiei rurale:
1. studierea fenomenelor şi relaţiilor sociale din mediul rural în toată complexitatea;
2. explicarea diferenţelor dintre viaţa rurală şi cea urbană prin interpretarea factorilor semnificativi,
esenţiali ai mediului rural;
3. surprinderea evoluţiei, dinamicii fenomenelor, proceselor rurale, pentru ca să poată lansa soluţii
practice;
4. soluţionarea problemelor agrare specifice, precum şi cele legate de mediul rural;
Întrebarea 6.
Cărei dimensiuni se atribuie investigaţiile sociologiei rurale care au în vizor aspecte precum
caracteristicile mediului natural şi ale celui construit în rural; tipologia aşezărilor săteşti;
caracteristicile zonelor rural-urbane şi a celor rezidenţiale:
1. cultural-afective;
2. ecologice;
3. demografice;
4. economice;
Întrebarea 7.
Cărei dimensiuni structurale se atribuie investigaţiile sociologiei rurale legate de comportament

rural şi rolul normelor, valorilor, mentalităţilor în psihologia ţărănească; originea, natura şi evoluţia
tradiţiilor rurale:
1. cultural-afective;
2. demografice;
3. ecologice;
4. economice;
Întrebarea 8.
Care este aspectul comun în studiul sociologiei rurale şi economiei rurale:
1. particularităţile mentalităţii ţărăneşti, ale psihologiei şi vieţii socioafective ale ruralilor;
2. raportul dintre om-mediu natural şi distribuţia spaţială a fenomenelor umane;
3. caracteristicile economice ale diferitelor activităţi şi ale diferitelor domenii ale vieţii rurale;
4. structura populaţiei săteşti;
Întrebarea 9.
Care sunt subiectele investigaţiei în dimensiunea demografică a problematicii sociologiei rurale:
1. caracteristicile mediului natural şi ale celui construit în rural; relaţia om-natură, tipologia
aşezărilor săteşti;
2. natura relaţiilor economice de producţie, formele de proprietate, situaţia sectoarelor de

activitate, raporturile dintre forţa de muncă agricolă şi cea din sectoarele neagricole;
3. aspectele legate de densitatea populaţiei rurale; distribuţia pe sexe şi vârstă în cadrul satelor şi
a ruralului; migraţiile şi mobilitatea socială a populaţiei rurale;
4. modul de comportament rural şi rolul normelor, valorilor, mentalităţilor în psihologia

ţărănească; tipul de personalitate rurală;
Întrebarea 10.
Indicaţi care sociolog sublinia ideea interdisciplinarităţii în cercetarea mediului rural;
1. românul Miftode V.;
2. francezul Henri Mendras;
3. americanul John Morris Gillette;
4. românul Herseni Traian;
Întrebarea 11.
Care este punctul de convergenţă în câmpul de investigaţie a sociologiei rurale şi istoriei sociale:
1. evoluţia aşezărilor săteşti;
2. particularităţile mentalităţii ţărăneşti;
3. obiceiurile, tradiţiile, valorile morale şi culturale;
4. particularităţile ocupaţionale, culturale ale societăţilor “arhaice”;
Întrebarea 12.
Cărui mare gânditor aparţine prima clasificare a domeniului cunoaşterii, în care sociologia este
inclusă ca ştiinţă autonomă:
1. filosofului Auguste Comte;
2. sociologului Durkheim Emile;
3. sociologului Max Weber;
4. filosofului Karl Marx;

Întrebarea 13.
Ce este sociologia rurală după sociologul Miftode V.:
1. o ramură a sociologiei care studiază fenomenele, procesele şi realităţile sociale rurale,

tradiţiile, normele şi valorile mediului rural, ansamblul comunităţilor săteşti;
2. reprezintă o ştiinţă care studiază formele sociale ale activităţii umane, conţinuturile variate ale
acesteia reprezentând obiectul diferitelor ştiinţe sociale particulare;
3. ştiinţa care studiază societăţile umane rurale, concepute sub raportul structurării şi funcţionării
lor;
4. ştiinţa care se ocupă cu studierea realităţii sociale agrare;
Întrebarea 14.
Cărui sociolog aparţine fraza următoare: „... nimic nu poate ilustra mai bine diferenţa dintre
sociologie şi ştiinţele sociale particulare, decât însăşi ramurile speciale ale sociologiei, cum ar
fi sociologia economică, sociologia morfologică sau demografică, sociologia industrială,
sociologia dreptului, a limbajului, a cunoaşterii, a religiei, a psihologiei colective.”?
1. Constantin Dobrogeanu-Gherea;
2. Traian Herseni;
3. William Isaac Thomas;
4. Georges Gurvitch;
Întrebarea 15.
Cine este considerat fondatorul sociologiei:
1. Émile Durkheim;
2. Herbert Spencer;
3. Auguste Comte;
4. Karl Marx;
Întrebarea 16.
Care dintre aspectele enumerate, reprezintă sociologia rurală:
1. studiază problemele economice, demografice, culturale, morale, psihologice etc. ale

colectivităţilor săteşti;
2. studiază problemele economice, demografice, culturale, morale, psihologice;
3. urmăreşte raporturile dintre aspectele psihice şi celelalte aspecte ale societăţii rurale şi
ţărăneşti;
4. urmăreşte impactul vieţii economice asupra celorlalte fenomene şi laturi ale ruralului;
Întrebarea 17.
În ce lucrare fundamentală pentru prima dată este folosit termenul de sociologie cu înţelesul de
ştiinţă a fenomenelor vieţii sociale?
1. „Politica”;
2. ”Curs de filosofie pozitivă”;
3. „Statul şi legile”;
4. „Principele”;
Întrebarea 18.
În care lucrare, ce stă la baza începutului sociologiei, se pune accentul pe condiţiile demografice
şi geografice ale vieţii sociale, pornindu-se de la ideea, că pentru construirea unei societăţi
normale o mare semnificaţie are numărul locuitorilor şi climatul:
1. Platon;
2. Aristotel;
3. Nicollo Machiavelli;
4. Alexandru Macedon;
Întrebarea 19.
În ce an a fost constituit Institutul Naţional de Sociologie al Republicii Moldova:
1. 1962;
2. 1977;
3. 1985;
4. 1991;
Întrebarea 20.
Care savant a formulat principiul că „omul este un animal politic”, în sensul de fiinţă socială?
1. Aristotel;
2. Alexandru Macedon;
4. T. Hobbes;
Întrebarea 21.
În ce perioadă în gândirea socială şi politică, circula ideea că societatea e fondată pe un contract,

o convenţie, un pact mutual între indivizi, din care derivă obiceiurile, legile, instituţiile,
drepturile şi libertăţile membrilor:
1. în sec. XVI-XVIII;
2. în antichitate;
3. în sec. al XIX-lea;
4. la sf. sec. al XVIII-lea;
Întrebarea 22.
Cine dintre savanţii enumeraţi, foloseşte pentru prima oară termenul de sociologie cu înţelesul de
ştiinţă a fenomenelor vieţii sociale:
1. Saint-Simon;
2. Auguste Comte;
3. Karl Marx;
4. T. Hobbes;
Întrebarea 23.
În ce perioadă se pun bazele studiilor sociologice în R. Moldova:
1. în anii `70 ai sec. XX;
4. la înc. sec. al XX-lea;
Întrebarea 24.
Care dintre savanţii enumeraţi este numit „Ioan Botezătorul ştiinţelor sociale”:
1. Saint-Simon;
2. Auguste Comte;
3. Karl Marx;
4. T. Hobbes;
Întrebarea 25.
Care este primul din gânditorii Renaşterii, ce creează o teorie nouă despre societate, având ca
referinţă ideile lui Platon şi Aristotel:
2. Auguste Comte;
3. T. Hobbes;
4. Max Weber;
Întrebarea 26.
În care din lucrările sociologice enumerate, este abordată tendinţa omului spre autoconservare şi
putere:
1. „Leviathan”;
2. „Etica Nicomahică”;
3. „Legile”;
4. „Curs de filosofie pozitivă”;
Întrebarea 27.
Care dintre oamenii de ştiinţă afirmă, că începuturile sociologiei pot fi fixate în sec. XVII-XVIII:
1. Saint-Simon, G. Gurwitch;
2. A. Small, G. R. Aron, Von Below;
3. G. Gurwitch, T. Hobbes;
4. W. Sombart, G. Gurwitch, R. Aron;
Întrebarea 28.
Care dintre grupele de păreri în legătură cu originile sociologiei ca ştiinţă este corectă:
1. începuturile sociologiei pot fi fixate în secolele XVII-XVIII;
2. sociologia a apărut în antichitate, o dată cu primele lucrări ale gândirii umane;
3. sociologia îşi are rădăcinile în istoria ideilor şi în istoria socială, deci ea este posibilă în
Renaştere;
4. începuturile sociologiei pot fi fixate în secolul al XIX-lea;
Întrebarea 29.
Din ce an funcţionează Asociaţia sociologilor din Republica Moldova:

1. din 1991;
2. din 1985;
3. din 1977;
4. din anii `60;
Întrebarea 30.
Pe teoria sociologică a cărui savant au fost axate cercetările sociologice efectuate pe teritoriul
actual al R. Moldova după al doilea război mondial:
1. T. Herseni;
2. V.N. Şubkin;
3. G.V. Osipov;
4. D. Gusti;
Întrebarea 31.
Care a fost una dintre preocupările principale ale cercetărilor sociologice efectuate în RSSM:
1. domeniul industrial;
2. domeniul rural;
3. organizarea productivă a muncii;
4. domeniul urban;
Întrebarea 32.
Care etapă în dezvoltarea cercetărilor sociologice în Moldova, substanţial a abordat tematica

satului:
1. etapa de revine anilor `70;
2. etapa de ţine de perioada anilor `60;

3. etapa ce cuprinde anii `90;
4. etapa ce corespunde anilor `80;
Întrebarea 33.
Care este definiţia spaţiului rural în Franţa?
1. o zonă interioară sau de coastă care conține satele şi orașele mici pentru agricultură, silvicultură,
acvacultură şi pescuit;
2. un gen de peisaj şi un teritoriu cultivat de om;
3. toate spaţiile ce se găsesc în afara zonelor de mare densitate;
4. teritoriu unde predomină producția agricolă, iar elementele spațiului se găsesc în stare pură;
Întrebarea 34.
Ce reprezintă spaţiul rural agricol:
1. zona cu un potențial agricol scăzut;
2. zona limitrofă marilor orașe având o lungime de 10-15km;
3. acea parte a spaţiului care se află la periferia spaţiului agricol şi silvic şi este considerată zonă
a spaţiului agrar defavorizat social;
4. zona agrară a spaţiului rural, cu exploatații agricole familiare profitabile;
Întrebarea 35.
Cum sunt numite zonele spaţiului agrar, unde agricultura şi silvicultura traversează o criză
amenințătoare:
1. zone agro-silvice;
2. zone defavorizate;
3. zone favorizate;
4. zone rurale în declin;
Întrebarea 36.
Ce reprezintă peisajul bocage?
1. un peisaj mărginit de garduri naturale, întâlnit de-a lungul coastelor atlantice;
2. un peisaj format din îngrămădiri ale satelor vechi;
3. o punte naturală care separă diferite biotipuri (teren agricol, lacuri şi bălţi, păduri, păşuni şi
pajiști, etc.);
4. sector cu drumuri istorice care traversează diferite regiuni sau ţări;
Întrebarea 37.
Cărui spaţiu îi este proprie următoarea caracteristică: populația este eterogenă şi practică
navetismul; rețelele de comunicaţii sunt bine dezvoltate; economia este diversificată, iar
agricultura este intensivă şi adaptată cerințelor piețelor de desfacere?
1. agricol;
2. oricărui;
3. periferic;
4. periurban;
Întrebarea 38.
Cum sunt numite zonele spaţiului agrar, cu un nivel scăzut de dezvoltare socio-economică:
1. zone favorizate;
2. zone defavorizate;
3. zone agro-silvice;
4. zone în declin;
Întrebarea 39.
Cărui spaţiu urban îi este proprie următoarea caracteristică: se dezvoltă tot mai mult sistemul de
agricultură durabilă (ecologică) şi se reduc subvențiile de orice fel, obligând consumatorul să
plătească, în plus, pentru securitatea alimentară şi pentru protecția mediului în același timp?
1. periurban;
2. agricol;
3. oricărui;
4. periferic;
Întrebarea 40.
Ce reprezintă spaţiul rural periferic:
1. zona cu un potențial agricol ridicat;
Întrebarea 41.
Când o zonă rurală este considerată defavorizată:
1. când PIB reprezintă 75% din media comunitară;
Întrebarea 42.
Care dintre aspectele enumerate nu este caracteristic spaţiului rural:
1. schimbul de materie şi energie cu mediul este mai apropiat de cel natural;
2. în zonele montane, litorale şi de deltă, predomina activitățile de agroturism;
3. în acest spaţiu domină de regulă agricultura;
4. concentrarea spațială a activităților economice;
Întrebarea 43.
Cărui spaţiu urban îi este proprie următoarea caracteristică: au un potențial agricol scăzut; iar
distanţa mare faţă de centrele de aprovizionare şi desfacere au o influenţă negativă asupra
activităților comerciale ale fermierilor?
1. agricol;
2. periurban;
3. periferic;
4. oricărui spaţiu;
Întrebarea 44.
Care este definiţia spaţiului rural în Belgia?
Întrebarea 45.
Ce reprezintă peisajul hai:
1. perdelele de arbori şi arbuști care structurează peisajul şi dau un aspect agreabil şi viu;
2. reprezintă câmpuri delimitate de câte un taluz şi care sunt construite manual de ţărani;
3. un peisaj mărginit de garduri naturale, întâlnit de-a lungul coastelor atlantice;
4. sector cu drumuri istorice care traversează diferite regiuni sau ţări;
Întrebarea 46.
Care dintre aspectele enumerate nu este caracteristic spaţiului rural:
1. populaţia este încadrată doar în sectorul agricol;
2. predomină proprietatea privată familiară;
3. populaţia este încadrată concomitent în sectoare agricole şi neagricole;
4. predomină profesii practice, manuale şi care solicită policalificare profesională;
Întrebarea 47.
Ce reprezintă spaţiul rural periurban:
1. zona cu un potențial agricol scăzut;
Întrebarea 48.
Care este definiţia spaţiului rural în Germania?

Întrebarea 49.
Prin ce nu se caracterizează ruralul tradiţional:
1. autarhie;
2. diversitate socială;
3. diversitate culturală;
4. omogenitate culturală;
Întrebarea 50.
Prin ce se manifestă diversitatea socială a ruralului tradiţional:
1. prin contactele restrânse cu lumea din afară;
2. prin respectarea principiilor fundamentale, normelor şi tradiţiilor de viaţă ale locului în care s-
au născut indivizii comunităţii;
3. prin gruparea populaţiei pe nivele de venituri;
4. prin omogenitatea culturală a microsocietăţilor rurale tradiţionale;
Întrebarea 51.
Prin ce se caracterizează autarhia ruralului tradiţional:
1. prin faptul că indivizii şi grupurile sociale aparţinând aceleiaşi comunităţi, respectă principiile
fundamentale, normele şi tradiţiile de viaţă ale locului în care s-au născut;
2. prin faptul că indivizii trăiesc între ei fără multe schimburi cu lumea din afară;
3. prin faptul că indivizii au contacte strânse cu lumea din afară;
4. prin faptul că există o omogenitate culturală a microsocietăţilor rurale tradiţionale;
Întrebarea 52.
Câte localităţi rurale există în Republica Moldova:
1. 1585 de localităţi;
Întrebarea 53.
Care proces sugerează subordonarea (asimilarea) satului de către oraş:
1. ruralizarea;
2. conservarea;
3. modernizarea;
4. urbanizarea;
Întrebarea 54.
Care dintre aspectele enumerate este o consecinţă a urbanizării spaţiului rural:
1. atitudinea mult mai serioasă faţă de sat şi munca agricolă;
2. exodul rural;
3. îmbătrânirea forţei de muncă;
4. feminizarea populaţiei;
Întrebarea 55.
Cărei perioade se atribuie cel mai intens proces de urbanizare din ţara noastră:
1. perioadei contemporane;
2. anilor `80;
3. anilor `60-80;
4. anilor `90;
Întrebarea 56.
Care dintre aspectele enumerate, nu este un avantaj al modernizării spaţiului rural:
1. nu suprimă cadrul tradiţional;
2. nu presupune un schimb echilibrat de elemente între sat şi oraş;
3. nu elimină valorile şi elementele individualizante ale aşezărilor rurale;
4. implică omogenizarea ritmurilor de dezvoltare în toate domeniile;
Întrebarea 57.
Care este una din principalele probleme ale viitorului satelor în ţările industrializate:
1. diminuarea ruralului;
2. echilibrarea ruralului cu urbanul;
3. conservarea ruralului;
4. modernizarea ruralului;
Întrebarea 58.
Care din factorii enumeraţi, cel mai mult favorizează dezvoltarea şi conservarea mediului rural:
1. factorul politic;
2. factorul economic;
3. factorul natural;
4. factorul social;
Întrebarea 59.
Cum se desfăşoară evoluţia ruralului în ţările dezvoltate şi industrializate:
1. prin echilibrarea fluxurilor migratorii dintre rural şi urban;

2. din tendinţele care se manifestă în mediul urban;
3. prin ofensiva spontană a urbanului, până la limita maximă a asimilării ruralului, după care
urmează descreşterea urbană şi chiar reconstrucţia rurală;
4. ruralul tinde spre stabilitate în jurul unei anumite mărimi din spaţiul social;
Întrebarea 60.
Cum se poate moderniza ruralul din punct de vedere economic:
1. prin dezvoltarea micii industrii;
2. prin dezvoltarea complementară a micii şi marii industrie;
3. prin dezvoltarea sectorului terţiar;
4. prin dezvoltarea marii industriei;
Întrebarea 61.
De care activităţi fundamentale este legat destinul satului:
1. de dezvoltarea micii industrii;
2. de natura şi rolul activităţilor rurale şi agricole;
3. de dezvoltarea agro-industriei;
4. de dezvoltarea activităţilor agro-terţiare;
Întrebarea 62.
Care dintre aspectele enumerate, este un avantaj al modernizării spațiului rural:
1. duce la suprimarea cadrului tradiţional;
2. vizează mai mult laturile calitative ale vieţii sociale, legate de infrastructură, suprastructură;
3. conduce la schimbul dezechilibrat de elemente între sat şi oraş;
4. contribuie la eliminarea valorilor şi elementelor individualizante ale aşezărilor rurale;

Întrebarea 63.
Care dintre aspectele enumerate, este un avantaj al modernizării spațiului rural:
1. eliminarea valorilor şi elementelor individualizante ale aşezărilor rurale;
2. caracterul universal şi permanent de desfăşurare;
3. schimbul dezechilibrat de elemente între sat şi oraş;
4. suprimarea cadrului tradiţional;
Întrebarea 64.
Cu care aspect a fost pus în strânsă legătură problema modernizării spaţiului social rural:
1. cu creşterea natalităţii;
2. cu asimilarea satului de către oraş;
3. cu echilibrarea reţelei rurale şi urbane;
4. cu necesitatea diminuării decalajului dintre nivelul de dezvoltare a satelor şi al oraşelor;
Întrebarea 65.
Cum este definit satul de către sociologul G. Hoyols:
1. ”o categorie social-teritorială a cărei populaţii se ocupă, îndeosebi, cu agricultura”;
2. ”o comunitate soci-economică relativ autonomă, alcătuită dintr-un conglomerat de gospodării

individuale țărănești şi dintr-o reţea specifică de statuturi şi roluri”;
3. ”o formă mai complexă de aşezare umană, cu populaţie mai numeroasă, având de obicei funcţii
politico-administrative, comerciale sau culturale”;
4. ”o întindere de teritoriu cultivat de om prin intermediul agriculturii sau prin creşterea

animalelor”;
Întrebarea 66.
Care este criteriul de clasificare a satelor după Anton Galopenţia şi D. С. Georgescu:
1. după natura ocupaţiilor principale;
2. după particularităţile fizico-geografice;
3. după particularităţile socio-economice;
4. după existenţa unor fenomene socio-umane specifice;
Întrebarea 67.
După opinia cărui sociolog „unitatea fundamentală în agricultura americană este ferma, în cea
moldovenească sau românească este satul”:
1. T. Herseni;
2. H. Mendras;
3. G. Richard;
4. G. Hoyols;
Întrebarea 68.
Care dintre sociologii enumeraţi, caracterizează societatea ţărănească (satul) prin următoarele
dimensiuni - servitutea întinderii, confuzia rolurilor, schimbarea prin societatea globală (relaţia
sat-oraş):
1. T. Herseni;
2. G. Richard;
3. H. Mendras;
4. G. Hoyols;
Întrebarea 69.
Câţi locuitori trebuie să aibă o localitate în America de Nord pentru a fi considerată sat:
1. nu mai puţin de 10000 de locuitori;
2. peste 2500 de locuitori;
3. sub 2500 de locuitori;
4. numărul locuitorilor nu are importanţă;
Întrebarea 70.
Prin ce este semnificativă deosebirea între sat şi fermă - ca unitate de analiză în sociologia rurală:
1. cultură;
2. ocupaţie;
3. pături sociale;
4. activitatea economică;
Întrebarea 71.
Cum defineşte ruralul V. Miftode:
1. ”o zonă fizico-geografică distinctă din punct de vedere a aspectului ecologic, dimensiunii

ocupaţionale şi componentei socio-culturale”;
2. ”un anumit peisaj cu amenajare specială a teritoriului în scopuri economice”;
3. ”ansamblul spaţiului în care sunt situate satele, raporturile lor de interdependenţă şi

specificitatea ecologică”;
4. ”un teritoriu cu anumite caracteristici ecologice, cu o populaţie mobilă, stratificată social şi

eterogenă socio-cultural”;
Întrebarea 72.
La ce categorie de indicatori ai ruralităţii se atribuie tipul de locuinţă şi densitatea locuinţelor:
1. economici;
2. ecologici;
3. cultural-afectivi;
4. demografici;
Întrebarea 73.
Cărui sociolog aparţine următoarea afirmaţie „ţăranul reprezintă o lume istoriceşte cu mult
anterioară dezvoltării capitalismului modern, ca o prelungire a unor vremuri cu rosturi de altă
natură”:
1. T. Herseni;
2. V. Gusti;
3. A. Galopenţia;
4. H. Mendras;
Întrebarea 74.
Care sociolog, utilizează în definirea ruralului următorul set de variabile: ocupaţiile locuitorilor;
caracteristicile ecologice; densitatea populaţiei; dimensiunea aşezării umane; stratificarea
socială, pe clase etc.?
1. G. Hoyois;
2. A. Bertrand;
3. V. Miftode;
4. George M. Marica;
Întrebarea 75.
Prin indicatorii se definesc ruralii în sociologia americană:
1. structura activităţilor şi densitatea populaţiei;
2. sursa de venituri şi rezidenţa acestora;
3. ocupaţie, profesie şi nivel de instruire;
4. natura veniturilor şi tipologia unităţilor culturale;

Întrebarea 76.
La ce categorie de indicatori ai ruralităţii se atribuie venitul pe cap/loc. şi natura veniturilor:
1. ecologici;
2. demografici;
3. economici;
Întrebarea 77.
La ce categorie de indicatori ai ruralităţii se atribuie nivelul de instruire şi densitatea populaţiei:
2. economici;
3. demografici;
4. ecologici;
Întrebarea 78.
Care sociolog, utilizează în definirea ruralului următoarele trăsături: amenajarea teritoriului;

slaba densitate a locuinţelor; apartenenţa la rural etc.?
1. G. Hoyois;
2. George M. Marica;
3. V. Miftode;
4. A. Bertrand;
Întrebarea 79.
În ce regiune a lumii termenul de sat este echivalent cu cel de oraş mic:
1. Europa;
2. America de Nord;
3. Asia;
4. Africa;
Întrebarea 80.
La ce categorie de indicatori ai ruralităţii se atribuie utilizarea timpului liber, intensificarea

relaţiilor reciproce:
1. ecologici;
2. economici;
3. demografici;
Întrebarea 81.
În ce an a fost definit conceptul de mobilitate socială:
1. 1972;
2. 1792;
3. 1927;
4. 1729;
Întrebarea 82.
De către ce sociolog a fost definit conceptul de mobilitate socială:
1. A. Bertrand;
2. G. Hoyois;
3. V. Miftode;
4. sociologul P. Sorokin;
Întrebarea 83.
Ce reprezintă mobilitatea socială:
1. mişcarea naturală a populaţiei rurale;
2. procesul de modificare a poziţiei oamenilor în ierarhia socială;
3. procesul deplasării populaţiei în spaţiu;
4. proces social complex, în care se reunesc toate modificările poziţiilor oamenilor în societate,
parţiale sau totale;
Întrebarea 84.
Conform cărui criteriu de tipizare apar următoarele forme de mobilitate socială a populaţiei
rurale: geografică, profesională, instrucțională, a rolului sau a statutului social?
1. după componentele poziţiei sociale;
2. după caracteristica de timp a procesului;
3. după momentul generaţiei;
4. după diferenţa în ierarhia socială;
Întrebarea 85.
De ce este determinată mobilitatea spaţială a populaţiei în mediul rural:
1. de procesul de dezvoltare industrială;
2. de influenţa factorilor naturali;
3. de acţiunea factorilor demografici;
4. de conjunctura politică;
Întrebarea 86.
Cât trebuie să fie ponderea populaţiei săteşti în ţările cu tradiţie rurală pentru ca ruralul să ajungă
la stabilitate:
1. 25%;
2. 40%;
3. 15%;
4. mai mult de 40%;
Întrebarea 87.
rurale: individuală, de grup?
4. după componenta agentului social;
Întrebarea 88.
Ce fel de mobilitate socială este navetismul:
1. mobilitate teritorială;
2. mobilitate orizontală;
3. mobilitate spaţială;
4. mobilitate verticală;
Întrebarea 89.
Care aspect determină schimbările survenite în structura socială a comunităţile rurale:
1. creşterea tipurilor de familii neagrare;

2. creşterea tipurilor de familii mixte;
3. oricare dintre aspectelor enumerate;
4. sporirea categoriilor sociale cu statut de muncitori;
Întrebarea 90.
Cărui sociolog aparţine următoarea citată cu privire la perspectiva comunităţilor rurale:

comunităţile rurale nu dispar, ele au o dinamică proprie, care permite pătrunderea noului,
stabilirea unor relaţii de interdependenţă cu urbanul; are loc un proces de constituire a
continuului rural-urban, şi în primul rând a unor zone suburbane şi periurbane?
1. P. Sorokin;
2. H. Mendras;
3. P. Rambaud;
4. V. Miftode;
Întrebarea 91.
rurale: temporară, definitivă?
2. după componenta agentului social;
Întrebarea 92.
Care dintre aspectele enumerate este o particularitate specifică a navetismului:
1. manifestă un grad scăzut de oboseală datorită deprinderii cu transportul;
2. cea mai mare parte a navetiştilor sunt de vârstă matură;
3. nivelul de calificare a navetiştilor muncitori este ridicat;

4. majoritatea navetiştilor sunt de vârstă tânără;
Întrebarea 93.
La nivelul cărei grupe de vârstă întregul rural se caracterizează printr-o accentuată mobilitate
profesională şi educaţională:
1. tinerilor;
2. copiilor;
3. maturilor;
4. vârstnicilor;
Întrebarea 94.
rurale: în cadrul generaţiei, între generaţii?
2. după diferenţa în ierarhia socială;
Întrebarea 95.
Ce reprezintă „model ideal al unei colectivităţi rurale de mâine” după sociologul Henri Mendras:
1. un „orăşel” numărând peste 5000 de locuitori;
2. un „orăşel” numărând peste 10000 de locuitori;
3. un „orăşel” numărând în jurul a 10000 de locuitori;
4. un „orăşel” numărând în jurul a 5000 de locuitori;
Întrebarea 96.
Ce reprezintă după sociologul american P. Sorokin conceptul de mobilitate socială:

1. ”deplasarea indivizilor în spaţiul social”;
2. ”mobilitatea socială înseamnă schimbarea persoanelor pe trepte sociale ierarhice”;
3. ”toate modificările poziţiilor oamenilor în societate”;
4. ”deplasarea geografică a peroanelor”;
Întrebarea 97.
În ce număr al Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, este

definit spaţiul rural:
1. Nr. 764-XV din 27.11.2001;
2. Nr. 764-XV din 17.12.2007;
3. Nr. 764-XV din 27.12.2001;
4. Nr. 764-XV din 27.12.2007;
Întrebarea 98.
Ce pondere din suprafaţa republicii deţine spaţiul rural moldovenesc:
1. 58,7%;
2. 41,3%;
3. 92,3%;
4. 57,8%;
Întrebarea 99.
Care este densitatea populaţiei în R. Moldova:
1. 58 loc./km2;
2. 93 loc./km2;
3. 68 loc./km2;
4. 86 loc./km2;
Întrebarea 100.
Cum calitatea proastă a drumurilor influenţă negativ asupra dezvoltării gospodăriilor ţărăneşti:
1. prin stabilirea costurilor mari de transport;
2. prin accesul dificil spre centrele economice principale;
3. prin imposibilitatea efectuării unor comunicaţii;
4. prin deteriorarea mijloacelor de transport;
Întrebarea 101.
Ce pondere din populaţia republicii are acces la surse sigure de apă potabilă:
1. 58%;
2. 53%;
3. 39%;
4. 68%;
Întrebarea 102.
La care din indicatorii enumeraţi, privind nivelul de dotare a locuinţelor în mediul rural este cea
mai proastă situaţie în republică:
1. încălzire;
2. apeducte;
3. canalizare;
4. alimentare cu gaze;
Întrebarea 103.
Care este ponderea populaţiei R. Moldova ce locuieşte în spaţiul rural:
1. 58,7%;
2. 57,8%;
3. 41,3%;
4. 43,1%;
Întrebarea 104.
Care este ponderea populaţiei rurale în R. Moldova, ce nu dispune de sistem de încălzire

centralizat sau autonom:
1. 68%;
2. 58%;
3. 92%;
4. 90%;
Întrebarea 105.
Câte localităţi a republicii, din cauza condiţiei inadecvate a reţelei de drumuri, nu au acces la
reţeaua de drumuri naţionale pe durata întregului an:
1. 42;
2. 45;
3. 40;
4. 55;
Întrebarea 106.
Care este ponderea populaţiei rurale, ce lucrează peste hotare din totalul populaţiei active din R.
Moldova:
1. 30%;
2. 56%;
3. 15%;
4. 54%;
Întrebarea 107.
Care este ponderea cheltuielilor pentru educaţie din totalul cheltuielilor de consum ale populaţiei
rurale:
1. 0,90% din totalul cheltuielilor de consum;
Întrebarea 108.
Care este ponderea drumurilor locale ce au o acoperire pietruită sau de pământ, potrivit
Administraţiei de Stat a Drumurilor:
1. 54%;
2. 65%;
3. 56%;
4. 58%;
Întrebarea 109.
Care este rata de deces a persoanelor în vârstă, apte de muncă, din mediul rural:
1. 57,8%;
2. 43,1%;
3. 65,1%;
4. 41,3%;
Întrebarea 110.
Care este ponderea gospodăriilor din mediul rural ce nu se adresează pentru asistenţă medicală,
din cauza lipsei banilor:
1. 43,1;
2. 30,3%;
3. 33,3;
4. 36,4%;
Întrebarea 111.
Cât la sută din lungimea totală a drumurilor republicii sunt drumuri locale:
1. 68%;
2. 58%;
3. 56%;
4. 65%;
Întrebarea 112.
Cum este definit spaţiul rural în articolul 5 al Legii privind organizarea administrativ-teritorială a
Republicii Moldova: „o unitate administrativ-teritorială care cuprinde...”?
1. zone caracterizate printr-o populare de o densitate relativ slabă şi prin preponderenţa

activităților agricole;
2. populaţia rurală unită prin teritoriu, condiţii geografice, relaţii economice, social-culturale,
tradiţii şi obiceiuri;
3. terenuri cu destinație agricolă, forestieră sau aflate permanent sub ape, precum şi cele
intravilane;
4. o zonă interioară sau de coastă care conține satele şi orașele mici pentru agricultură,
silvicultură, acvacultură şi pescuit; activităţi economice şi culturale ale locuitorilor acestor zone;
amenajări de zone neurbane pentru timpul liber şi distracții etc.;
Întrebarea 113.
Care este singurul indicator pentru a deosebi aşezările rurale de cele urbane utilizat de
Organizația pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare:
1. mărimea demografică a populaţiei;
2. densitatea populaţiei;
3. tipul locuințelor;
4. tipul ocupaţiei;
Întrebarea 114.
Cât trebuie să constituie densitatea populaţiei pentru ca o aşezare să fie considerată rurală
conform prevederilor OCED:
1. nu mai mare de 115loc./km2;
3. până la 100loc./km2;
4. nu mai mică de 150loc./km2;
Întrebarea 115.
Care sunt primele aşezări rurale menţionate documentar în spaţiul ocupat actual de România şi
R. Moldova:
1. satele răzăşeşti;
2. pagi şi vici;
3. seliştile;
4. sloboziile;
Întrebarea 116.
Cum se numesc aşezările rurale cele mai simple, cu o adaptare perfectă la mediul natural
caracteristic, cu un numit potenţial economic:
1. sate adunate;
2. sate risipite;
3. sate răsfirate;
4. sate de terasă;
Întrebarea 117.
Care sate se dezvoltă în lungul apelor şi/sau drumurilor, dar şi în zonele de culme:
1. satele răsfirate complexe;
2. satele răsfirate areolare;
3. satele răsfirate liniare;
4. satele răsfirate polinucleare;
Întrebarea 118.
Cât constituie densitatea populaţiei la nivelul UE pentru departajarea satelor de oraşe:
1. nu mai mică de 150loc./km2;
4. până la 100loc./km2;
Întrebarea 119.
Care tip de sat apare ca o formă veche de organizare cu caracter agropastoral, relativ bine
închegat, străbătut de uliţe înguste şi, de regulă, întortocheate, fără vreo ordine:
1. satul adunat;
2. satul liniar;
3. satul risipit;
4. satul răsfirat;
Întrebarea 120.
Care subtip de sate se întâlnesc în apropierea unor puternice centre polarizatoare, pe marile artere
de circulaţie, caracterizate prin pendularea forţei de muncă:
1. aşezări agricole;
2. aşezări rurale cu activităţi meşteşugăreşti sau ale industriei mici şi artizanale;
3. aşezări agricole cu rol de cazare a forţei de muncă;
4. aşezări agro-industriale;
Întrebarea 121.
Ce reprezintă satele roite:
1. sate noi, create de mănăstiri şi nobili din locuitori „adunaţi” de prin alte locuri, care beneficiază
de unele libertăţi;
2. sate părăsite, pustiite din diferite motive, care ulterior a fost, în general, refăcute pe aceeaşi
vatră;
3. sate de ţărani liberi;
4. sate apărute ca urmare a creşterii populaţiei peste limitele capacităţii de absorbţie a vetrei
satului şi efectuat în vederea căutării de noi ogoare, păşuni sau fâneţe;
Întrebarea 122.
În care subtip de sate adunate casele sunt aliniate la stradă, creează impresia de aşezare întărită:
1. sate neregulate;
2. sate adunate propriu-zis;
3. sate compacte;
4. sate aglomerate;
Întrebarea 123.
Care sate, caracterizează, în general, zonele cu o economie agricolă intensivă, de cultura

cerealelor şi fragmentare redusă a reliefului, fiind adesea lipsite de vegetaţie interioară:
1. sate răsfirate;
2. sate risipite;
3. satele adunate;
4. sate de terasă;
Întrebarea 124.
Care tipuri de sate aparţineau, de regulă, mănăstirilor sau boierilor:
1. sate moşneneşti;
2. sate devălmaşe;
3. sate de clăcaşi;
4. sate răzăşeşti ;
Întrebarea 125.
Care dinte momentele enumerate, nu a participat la evoluţia şi dezvoltarea aşezărilor rurale:
1. industrializarea şi urbanizarea forţată începând;
2. mişcarea populaţiei;
3. perioada de tranziţie care a urmat, care au determinat mutaţii importante în structura internă a
satelor;
4. sistematizarea rurală;
Întrebarea 126.
Care tip funcţional de aşezări rurale se caracterizează prin predominarea populaţiei agricole, care
reprezintă peste 65% din populaţia activă dar şi prin valoarea producţiei agricole ce constituie
peste 70% din totalul producţiei globale a aşezării respective:
1. aşezări rurale cu funcţii predominant industriale;
2. aşezări rurale cu funcţii speciale;
3. aşezări rurale cu funcţii mixte;
4. aşezări rurale cu funcţii predominant agricole;
Întrebarea 127.
Ce fel de sate existau în spaţiul românesc în evul mediu timpuriu:
1. sate moşneneşti;
2. sate răzăşeşti;
3. sate devălmaşe;
4. sate de clăcaşi;
Întrebarea 128.
În care tip funcţional de aşezări rurale activităţile agricole şi neagricole deţin ponderi
aproximativ egale, între 35-65%:
1. aşezări rurale cu funcţii mixte;
2. aşezări rurale cu funcţii speciale;
3. aşezări rurale cu funcţii predominant agricole;
4. aşezări rurale cu funcţii predominant industriale;

Документ Microsoft Word

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Документ Microsoft Word

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Denumirea testului: Sociologie rurală

Întrebări total în test: 240

Partea 1 50%: Număr de întrebări - 128, ([53,33%]-26,67%-20% ).

Partea 2 30%: Număr de întrebări - 64, (53,33%-[26,67%]-20% ).

Numărul total de grupuri (teme): 15

Partea 1 50%: Număr de întrebări - 128, (53,33%).

Grupul (tema): Tema01

Prin ce se deosebeşte sociologia de ştiinţele sociale particulare:

2. prin faptul că studiază societatea ca întreg, în toată complexitatea şi generalitatea ei;

3. prin faptul că studiază un anumit subsistem al societăţii;

4. prin faptul că studiază un aspect sau altul al sistemului social global;

Indicaţi obiectul de studiu al sociologiei rurale:

2. problemele economice, demografice, culturale, morale, psihologice etc.;

4. particularităţile ocupaţionale, culturale ale societăţilor “arhaice”;

Din câte ramuri constă la ora actuală sistemul ştiinţelor sociologice:

3. din câteva ramuri;

4. din peste 50 de ramuri;

1. americanului John Morris Gillette;

2. francezului Henri Mendras;

3. francezului Georges Gurvitch;

4. românului Herseni Traian;

Care din funcţiile enumerate nu se atribuie sociologiei rurale:

1. studierea fenomenelor şi relaţiilor sociale din mediul rural în toată complexitatea;

4. soluţionarea problemelor agrare specifice, precum şi cele legate de mediul rural;

Cărei dimensiuni structurale se atribuie investigaţiile sociologiei rurale legate de comportament

Care este aspectul comun în studiul sociologiei rurale şi economiei rurale:

1. particularităţile mentalităţii ţărăneşti, ale psihologiei şi vieţii socioafective ale ruralilor;

2. raportul dintre om-mediu natural şi distribuţia spaţială a fenomenelor umane;

4. structura populaţiei săteşti;

Care sunt subiectele investigaţiei în dimensiunea demografică a problematicii sociologiei rurale:

2. natura relaţiilor economice de producţie, formele de proprietate, situaţia sectoarelor de

4. modul de comportament rural şi rolul normelor, valorilor, mentalităţilor în psihologia

Indicaţi care sociolog sublinia ideea interdisciplinarităţii în cercetarea mediului rural;

1. românul Miftode V.;

2. francezul Henri Mendras;

3. americanul John Morris Gillette;

4. românul Herseni Traian;

1. evoluţia aşezărilor săteşti;

2. particularităţile mentalităţii ţărăneşti;

3. obiceiurile, tradiţiile, valorile morale şi culturale;

4. particularităţile ocupaţionale, culturale ale societăţilor “arhaice”;

1. filosofului Auguste Comte;

2. sociologului Durkheim Emile;

3. sociologului Max Weber;

4. filosofului Karl Marx;

Ce este sociologia rurală după sociologul Miftode V.:

1. o ramură a sociologiei care studiază fenomenele, procesele şi realităţile sociale rurale,

4. ştiinţa care se ocupă cu studierea realităţii sociale agrare;

3. William Isaac Thomas;

Cine este considerat fondatorul sociologiei:

1. studiază problemele economice, demografice, culturale, morale, psihologice etc. ale

2. studiază problemele economice, demografice, culturale, morale, psihologice;

Grupul (tema): Tema02

2. ”Curs de filosofie pozitivă”;

În ce perioadă în gândirea socială şi politică, circula ideea că societatea e fondată pe un contract,

4. la sf. sec. al XVIII-lea;

În ce perioadă se pun bazele studiilor sociologice în R. Moldova:

1. în anii `70 ai sec. XX;

2. în anii `60 ai sec. XX;

3. în anii `80 ai sec. XX;

4. la înc. sec. al XX-lea;

4. „Curs de filosofie pozitivă”;

2. A. Small, G. R. Aron, Von Below;