Un nor este o masa vizibila de picaturi de lichid condensat (apa pe planeta Pam�nt)

sau de cristale de ghea?a sublimate care se gase?te �n atmosfera deasupra suprafe?

ei Pam�ntului sau deasupra unei alte planete ce poseda atmosfera. Exista o ramura
speciala a meteorologiei care studiaza norii, nefologia.

Pe planeta Pam�nt, substan?a care se condenseaza este apa, care formeaza picaturi
foarte mici de apa sau de cristale de ghea?a (de obicei de 0,01 mm �n diametru),
care fiind �nconjurate de un numar imens de alte picaturi asemanatoare, produc
efectul vizibil de nori av�nd culori variind de la albul pur (c�nd propor?ia de
cristale de ghea?a este mare) p�na la nuan?e foarte �nchise de gri (pentru norii ce
con?in picaturi de apa �n propor?ie majoritara). O alta cauza a culorii norilor
variind �ntre alb ?i negru, trec�nd prin nenumarate nuan?e intermediare de gri,
este grosimea acestora, deoarece norii reflecta la fel toate lungimile de unda ale
luminii solare albe. Totu?i, cu c�t norul este mai gros ?i mai dens, cu at�t
culoarea este mai �nchisa, din cauza absorb?iei luminii produsa �n interiorul
norului.

Fi?ier:Clouds-seloncourt.ogv
Deplasarea norilor (�n redare rapida) �n apropiere de Seloncourt, Fran?a.
Fi?ier:Wolkenwandel.webm
Estetica norilor

Cuprins
1 Formarea norilor ?i precipita?iile
1.1 Formarea ?i proprieta?ile norilor
2 Clasificarea norilor
2.1 Nori de altitudine mare
2.2 Nori de altitudine medie
2.3 Nori de altitudine mica
2.4 Tabel clasificare nori
3 Observa?ii meteorologice
3.1 Nebulozitatea
3.2 Identificarea norilor
4 Legaturi externe
Formarea norilor ?i precipita?iile
Formarea ?i proprieta?ile norilor

Nori cumulus mediocris

Norii se formeaza c�nd vaporii invizibili de apa din aer se condenseaza �n picaturi
de apa vizibile sau �n cristale de ghea?a. Acest fenomen se produce �n trei
modalita?i distincte.

1) Aerul este racit sub punctul de satura?ie. Aceasta se �nt�mpla c�nd aerul intra
�n contact cu o suprafa?a rece sau cu o suprafa?a care se race?te prin iradiere,
sau �n cazul �n care aerul este racit de expansiunea adiabatica, care este datorata
cre?terii �n altitudine. Aceasta se poate �nt�mpla:

de-a lungul fronturilor calde ?i reci, a?a numita ridicare frontala;

c�nd aerul se ridica �n susul versantului unui munte ?i se race?te �n timp ce se
�nal?a �n atmosfera (ridicare orografica);
prin convec?ia cauzata de �ncalzirea unei suprafe?e prin expunere la soare, numita
�ncalzire diurna;
atunci c�nd aerul cald trece pe de-asupra unei suprafe?e mai reci cum ar fi o
suprafa?a de apa rece sau o platforma de eroziune, alpina sau nu.
2) Norii se pot forma atunci c�nd se amesteca doua mase de aer care sunt ambele sub
punctul de satura?ie. De exemplu respira?ia �ntr-o zi rece, evaporarea apei
Oceanului Arctic, etc.

3) Aerul ram�ne la aceea?i temperatura dar absoarbe mai mul?i vapori de apa, p�na
c�nd ajunge la satura?ie.

Apa dintr-un nor obi?nuit poate avea o masa de c�teva milioane de tone. �n orice
caz, volumul unui nor este corespunzator de mare, iar densitatea vaporilor este de
fapt destul de scazuta �nc�t curen?ii de aer de desubtul ?i din interiorul norului
sa fie capabili sa sus?ina picaturile suspendate �n aer. De asemenea, condi?iile
din interiorul unui nor nu sunt statice: picaturile de apa se formeaza ?i se
evapora �n mod constant. O picatura de apa obi?nuita are o raza de 1 x 0.00001 m ?i
o viteza terminala de circa 1�2 cm/s. Aceasta ofera picaturilor de apa destul timp
sa se reevapore c�nd cad �n aerul mai cald de sub nor.

Majoritatea picaturilor se formeaza c�nd vaporii de apa se condenseaza �n jurul

unui nucleu de condensare, o particula minuscula de fum, praf, cenu?a sau sare. �n
condi?ii de suprasaturare, picaturile de apa se pot comporta ca nuclee de
condensare.

Picaturile de apa care sunt destul de mari pentru a cadea pe pam�nt sunt produse �n
doua feluri. Cel mai important se presupune a fi Procesul Bergeron, descoperit de
catre Tor Bergeron, care afirma[necesita citare] ca picaturile de apa supraracite,
�mpreuna cu cristalele de ghea?a dintr-un nor, interac?ioneaza ?i duc la cre?terea
rapida a cristalelor de ghea?a, care precipita din nor ?i se topesc �n timp ce cad.
Acest proces are loc de obicei �n nori ai caror v�rfuri au temperaturi de mai pu?in
de -15 �C. Al doilea proces important este acela de coliziune ?i captare, care are
loc �n nori cu v�rfuri mai calde, �n care coliziunea picaturilor de apa care se
ridica ?i coboara, produce picaturi din ce �n ce mai mari, care sunt �n final
destul de grele pentru a cadea pe pam�nt sub forma de ploaie. �n timp ce o picatura
cade printre alte picaturi mai mici care o �nconjoara, ea produce o �trezire� care
atrage c�teva dintre picaturile cele mici �n coliziuni, ajut�nd astfel la
rasp�ndirea procesului. Aceasta metoda de producere a picaturilor de ploaie
reprezinta mecanismul primar �n norii stratiformi jo?i, ?i �n micii nori de tip
Cumulus.

Clasificarea norilor

Clasificarea norilor
Clasificarea norilor a fost ini?iata de Luke Howard �n anul 1802, func?ie de
altitudine ?i aparen?a.

Howard a folosit patru cuvinte din limba latina ca baza a clasificarii sale:

Cirrus � fibros, asemenea parului;

Cumulus - gramada;
Stratus � strat / nivel orizontal;
Nimbus � care aduc ploaia.
Combin�nd ace?ti patru termeni ?i introduc�nd prefixul alto Howard a ajuns la
clasificarea utilizata ?i �n prezent a norilor:

Nori de altitudine mare

Cu plafonul peste 6.000 m:

Genul cirrus (Ci) - sunt albi, delica?i, mataso?i ?i fibro?i la aspect ?i formeaza
pachete sau benzi �nguste.
Specia cirrus fibrus (Ci fib);
Specia cirrus uncinus (Ci unc);
Specia cirrus spissatus (Ci spi);
Specia cirrus castellanus (Ci cas);
Specia cirrus floccus (Ci flo).
Genul cirrocumulus (Cc) - sunt pachete sub?iri stratificate �ncre?ite sau ondulate.
Specia cirrocumulus stratiformis (Cc str);
Specia cirrocumulus lenticularis (Cc len);
Specia cirrocumulus castellanus (Cc cas);
Specia cirrocumulus floccus (Cc flo).
Genul cirrostratus (Cs) - sunt sub?iri, transparen?i, albi. Soarele se vede prin ei
?i lasa umbre. Poate fi vizibil un halo (coroana luminoasa ?i colorata ce apare �n
jurul soarelui ?i a lunii, �n special al Lunii pline).
Specia cirrostratus fibratus (Cs fib);
Specia cirrostratus nebulosus (Cs neb).
Nori de altitudine medie
Cu plafonul �ntre 2.000 ?i 6.000 m:

Genul altostratus (As) - sunt nori de culoare gri deschis, aspect fibros, uniform.
Suficient de sub?iri sa permita vizibilitatea Soarele, dar nu apare halo.