Ecosistemele acvatice

se clasifică în
ecosisteme de ape
curgătoare (pârâuri,
râuri, fluvii) şi
ecosisteme de ape
stătătoare (lacuri, bălţi,
mări etc).

Ţara noastră are o bogată reţea de ape curgătoare, printre care şi

un important fluviu Dunărea.

Curentul şi viteza unei ape curgătoare sunt elementele

principale care determină fizionomia acestui ecosistem şi componenţa biocenozei.

Ecosistemul unui râu

După poziţia lor geografică, râurile sunt: de munte,

colinare şi de şes. Cele mai multe râuri sunt însoţite
de brâuri de pădure, cu specii caracteristice zonei
prin care curg.

Din amonte spre câmpie se întâlnesc conifere, fag,

stejar în amestec cu ulmi şi mesteceni, sălcii şi arini,
care se ancorează bine în solurile umede şi moi.

Din acest punct de vedere ecologic, cursul unui râu

se împarte în zone longitudinale, fiecare având
specie caracteristică de peşte.

Apele curgătoare din ţara noastră aparţin uneia dintre cele două zone:

• zona superioară sau zona păstrăvului (zona de munte şi colinară)

• zona inferioară sau zona crapului (zona de şes)

Zona superioară

Caracteristici ale biotopului

– Substrat din bolovani şi pietriş (la râurile

colinare apare şi nisip)

– Viteză mare de curgere a apei (5-6 m/s la

râurile de munte şi mai redusă la cele
colinare)
 – Apă limpede, bogată în oxygen, cu temperatură relative scăzută

– Frecvente cascade

Nu se depune materie organică din cauza curentului puternic al apei

Componente ale biocenozei

– Plante: alge verzi şi muşchi de apă bine fixaţi pe pietre

– Animale nevertebrate: melci, viermi, insecte tricoptere, crustacee bine fixate

de substrat

– Animale vertebrate: peşti (zglăvocul la malul apei, grindelul pe sub pietre,

păstrăvul, lostriţa, boişteanul în masa apei); pe unii peşti stau prinşi cu ajutorul
unor ventuze chişcarii- vertebrate inferioare; dintre amfibieni frecvent apar
broasca verde, tritonul, iar dintre păsări se pot întâlni mierla şi codobatura. În
râurile colinare, peştii caracteristici sunt: mreana, molanul, bibanul.

Zona inferioară

Caracteristici ale biotopului:

– Substrat format din nisip şi mâl

– Albie largă

– Viteza apei mică, iar debitul mare

– Apă tulbure

– Cantitate redusă de oxigen în apă

 – Temperatura apei ridicată vara şi scăzută iarna (până la îngheţarea apei)

– Depozite de material organic pe fundul apei

Componente ale biocenozei:

-Plante: în masa apei, algele verzi microscopice formează fitoplanctonul. Plantele superioare
sunt lintiţa, iarba-broaştei etc.

-Animele nevertebrate: animalele microscopice din

masa apei formează zooplanctonul (protozoare, viermi,
crustacee); în mâl sunt viermi, scoici, melci, larve de
insecte.

-Animale vertebrate: peşti (caracteristici sunt crapul,

ştiuca, cleanul), broaşte, şerpi, precum şi numeroase
păsări (care de obicei cuibăressc în luncile râurilor).

PARTICULARIZARE

Ecosistemul fluviului Dunărea

• Caracteristici ale biotopului:

– Albia propriu-zisă bine consolidată

– Adâncimea medie de 10 m

– Apă foarte tulbure

– Pe fundul apei este mult nisip şi mai ales, mâl

– Oscilaţii ale nivelului apei în funcţie de

cantitatea de precipitaţii
– Componente ale biocenozei:

– Plante: fitoplancton bogat

– Animale nevertebrate: zooplankton dezvoltat, melci, scoici, raci

– Animale vertebrate: peşti (crap, lin, plătică, roşioară, biban, somn, ştiucă,
scrumbie de Dunăre, cegă), şerpi de apă, păsări (şoimul dunărean). Din Marea
Neagră pătrund pentru reproducere: morunul, păstruga, nisetrul.