Ghidul de viață

al optimistului inteligent
„The Intelligent Optimist’s Guide to Life” Copyright © 2014 by
Jurriaan Kamp, Originally published in 2014 by Berrett-Koehler
Publishers, Inc.”

© 2016 Editura ACT și Politon pentru prezenta versiune românească

Editura ACT și Politon

Str. Înclinată, nr. 129, Sector 5, București, România, C.P. 050202.
Tel.: 0723.150.590, e-mail: office@actsipoliton.ro, www.actsipoliton.ro,
www.actsipoliton.ro/blog

Traducător: Cristina Stan

Redactor: Carmen Botoșaru
Editor: Lavinia Vasile
Tehnoredactor: Teodora Vlădescu
Coperta: Marian Iordache
Copyright Manager: Andrei Popa

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Kamp, Jurrian    
Ghidul de viaţă al optimistului inteligent: cum să-ţi menţii sănătatea
şi să ai succes într-o lume care este un loc mai bun decât crezi/
Jurrian Kamp; trad.: Cristina Stan. - Bucureşti: Act şi Politon, 2016 
ISBN 978-606-913-033-9
I. Stan, Cristina (trad.)
159.923.2

AVERTISMENT: Distribuirea, copierea sau piratarea în orice fel a

acestei cărți nu este pedepsită numai prin lege, dar contravine și
tuturor normelor și principiilor etice și sănătoase pe care un astfel de
titlu le promovează. Ce fel de efect va avea energia pe care vreți să o
transmiteți mai departe, dacă aceasta vine prin furt, ilegalitate și lipsă
de respect față de autor și față de toți cei care au contribuit la crearea
acestei cărți, astfel ca ea să ajungă la dumneavoastră? Împărtășiți cu
ceilalți informațiile importante, valorile și lecțiile pe care le-ați aflat din
acest material, într-un mod corect și responsabil.
 Jurriaan Kamp
cofondator al revistei The Intelligent Optimist

Ghidul de viață
al optimistului
inteligent
Cum să-ți menții sănătatea
și să ai succes într-o lume
care este un loc mai bun decât crezi

Traducere din limba engleză:

Cristina Stan

2016
 Mai multe elogii pentru
Ghidul de viață al optimistului inteligent

„Toți oamenii își doresc același lucru – să ducă o

viață fericită, sănătoasă și împlinită. Totuși, cei mai
mulți dintre noi simt că țelul suprem este determinat
de factori externi. În această carte simplă, pragmati-
că, bazată pe adevăruri, Jurriaan Kamp transferă
toată puterea în propriile noastre mâini, ilustrând
că viziunea noastră despre lumea din jur este o pro-
feție auto-indusă.”
� Bert Jacobs, cofondator și director executiv
optimist al companiei The Life Is Good

„Optimismul este atât precondiția, cât și pasul pre-

cursor pentru indivizi și organizații când fac o schim-
bare semnificativă, iar Jurriaan Kamp face o treabă
minunată amintindu-ne cât de puternic poate fi el.”
�Walter Robb, Co-CEO Whole Foods Market

„Din ce în ce mai multe studii confirmă că optimis-

mul este un ingredient important al longevității și al
unui stil de viață sănătos. Cartea lui Jurriaan Kamp
arată cum îți poți îmbunătăți sănătatea prin inter-
mediul optimismului.”
� Dr. Andrew Weil

„Această carte este ca o companie bună: te înveselește.”

� Ben Knapen, fost secretar de stat pentru
Afaceri Externe al Olandei
„Un ghid inspirat și care inspiră pentru a trăi cu
optimism într-o lume care este din ce în ce mai bla-
zată și pesimistă – înălțându-ne, îmboldindu-ne și
provocându-ne să visăm lumea ca fiind pozitivă și
creativă.”
� Alberto Villoldo, autor al cărții bestseller Shaman,
Healer, Sage (Șaman, vindecător, înțelept)*

„Optimismul este o mentalitate, o lentilă prin care

putem privi lumea din jurul nostru. Este nevoie de
această mentalitate pentru a fi capabili să ne adap-
tăm la modificările pe care le provoacă tehnologia și
schimbările de climă. Mai important, această men-
talitate ne ajută totodată să hotărâm să nu lăsăm
schimbarea să se întâmple pur și simplu; noi sun-
tem stăpânii destinului nostru și putem modela o
lume mai bună pentru toți.”
� Peter Bakker, președinte al World Business
Council for Sustainable Development

„Chibzuința și inspirația sunt două ingrediente ce se

regăsesc în perspectiva care ne ajută să privim lu-
mea optimist. Există multe căi de a călători prin
viață, dar în mod sigur țelul trebuie să fie acela de a
trăi bine. O lectură bună, pe care vei dori s-o reco-
manzi și altora.”
� Arkadi Kuhlmann, fondator și CEO ZenBanx

* Volum apărut în limba română la Editura For You, în 2008 (N.red.)

„Lumea este plină de oportunități pentru oricine
dorește să le vadă. Mass-media estompează această
viziune, hrănind pesimismul și depresia. Există prea
puțin optimism. Acest lucru ar trebui să se schimbe,
iar cartea de față ne arată cum o putem face.”
� John Mackey, fondator și Co-CEO Whole Foods
Market

„Pesimiști, aveți grijă! Această carte mică are puterea

de a-ți transforma gândirea și, odată cu ea, viața!
Rar s-a pledat în favoarea optimismului cu aseme-
nea precizie și persuasiune. Autorul are darul de a
vedea profund în natura timpului nostru și oferă
exemple despre lumea care pare că nu funcționează
dar, de fapt, o face - și încă în cea mai elegantă mani-
eră. Să citești această lucrare înseamnă să încetezi
să dai crezare cârcotașilor plângăcioși și, în schimb,
să te alături mulțimii de îngeri care sunt pasionați
de ceea ce este posibil, care oferă soluții și se anga-
jează în crearea unei lumi emergente pozitive, prac-
tice și de succes. Mai presus de toate, este corect să
spunem că acei cititori care adoptă calea optimiștilor
vor înceta chiar și să-l plictisească pe Dumnezeu. ”
� Dr. Jean Houston, autorul cărții The Wizard of Us

„Nu există nicio problemă în lumea asta care să nu

aibă o potențială soluție. Ce lipsește prea adesea
este strategia de a găsi soluția. Această strategie
este optimismul – dorința de a găsi soluția oriunde
ar fi ea. Este forța vitală pentru inovație în afaceri
și societate. Acesta este manualul tău pentru a
găsi și a contribui cu soluțiile tale. Citește și
implementează!”
� Rinaldo Brutoco, antreprenor și președinte
fondator al World Business Academy

„Aceasta este o carte care dă de gândit, incită și

inspiră. Modul unic al lui Jurriaan Kamp de a privi
felul în care filtrăm, folosim și abordăm știri și infor-
mații este cu adevărat demn de luat în considerare.
Misiunea lui este de a ne ajuta pe noi toți să ne rea-
liniem gândirea. Fă-ți o favoare și dedică-ți timp să
citești și să asimilezi Ghidul de viață al optimistului
inteligent.”
� Robert J. Rosenthal, antreprenor și președinte
fondator al Center for investigative reporting.

„Jurriaan este exact tipul de vizionar de care avem

nevoie astăzi: bine informat, pragmatic și neobosit
de optimist. Cartea sa alertă ar trebui să trezească
cititorii care se folosesc de pesimismul lor ca scuză
pentru inactivitate.”
� Bryan Welch, editor și director editorial
la Ogden Publications și manager general al
Capper’s Insurance Service Inc.
Ghidul de viață
al optimistului
inteligent
Lui Hélène, dragostea vieții mele, o persoană
(care a devenit și mai) optimistă

Niciun pesimist nu a descoperit vreodată

secretul stelelor, nu a ajuns pe un tărâm
neexplorat și nici nu a deschis o ușă nouă
pentru spiritul uman.
- Helen Keller
 Cuprins

Nota autorului 15
Introducere: povești, știri și provocarea
optimismului 19

1. Cel mai bun mod de a trăi 33

2. Cheia sănătății, fericirii și succesului 49
3. Cum să devii și mai optimist 61
4. Lumea este un loc mai bun decât crezi 77
5. Bine ai venit în Era Optimismului 101

Lista de bifat pentru optimiști 127

Punctajul la testul orientării în viață 128
Note 129
Resurse 133
Mulțumiri 135
Despre autor 137
Despre The Intelligent Optimist 139
 NOTA AUTORULUI

Unul dintre privilegiile de a fi reporter este că slujba

ta presupune să cauți tot timpul povești noi și, astfel,
să întâlnești mereu oameni noi.
De-a lungul multor ani, prin intermediul tutu-
ror acestor întâlniri, am învățat că o mulțime de
oameni aleg vocații din care ei înșiși pot învăța cel
mai mult.
Mulți psihoterapeuți au mare nevoie să-și vin-
dece propriul psihic.
Mediatorii tind să creeze conflicte în viața lor
personală.
Oratorii motivaționali, atât de energici, care
vorbesc despre puterea gândirii pozitive, par să
ignore ceea ce este negativ în propria lor viață.
Cei considerați guru în afaceri, care ne învață că
egoul este atât de des un obstacol în acest domeniu,
au ei înșiși un ego uriaș.
Cei care predau meditația și mindfulness tind să
aibă nevoie ei înșiși să-și stăpânească propria minte.
Este ca și cum vindecarea propriilor răni devine
cea mai importantă și inspiratoare contribuție pe
care o poți avea în lume.

15
Ghidul de viață al optimistului inteligent

De asemenea, există apoi oamenii care sunt în-

vățători nativi. Ei nu trebuie să scrie cărți sau să-și
spună poveștile în fața unui public numeros. Ei pur
și simplu sunt. Și, prin ființa lor, ei instruiesc și in-
spiră. Să vorbești și să scrii despre un lucru este cu
totul altceva decât să fii acel lucru. Dacă ești acel
lucru, inspiri într-un mod firesc. Nu e nevoie să scrii
cărți sau să vorbești despre asta.
Deci unde mă poziționez eu, în calitate de editor
al unei reviste și autor al unei cărți despre optimism?
Sunt eu un pesimist ce are el însuși nevoie de
mai mult optimism?
Cineva m-a întrebat cândva: „Cum ai putea să
construiești uși fără încuietori și ferestre fără tran-
sperante dacă nu cunoști puterea a ceea ce este
negativ?”
Așa că, da, m-am născut un optimist – ca tine, că
veni vorba. Dar – probabil tot ca tine – am avut parte
de dezamăgiri de timpuriu în viață, care mi-au
estompat abilitatea naturală de a rămâne optimist.
La un moment dat, am făcut din asta misiunea mea:
să-mi depășesc dezamăgirile și pesimismul provo-
cat de ele.
Mulți oameni nu au niciodată nevoie să citească
o carte despre optimism pentru că sunt deja opti-
miști. Cu alte cuvinte, optimismul lor este mai pu-
ternic decât pesimismul lor. Este important să
recunoști că, în lumea noastră duală, toți suntem
atât optimiști, cât și pesimiști. Știința este foarte
16
 NOTA AUTORULUI

clară în această privință, după cum vei vedea în

această carte.
Eu știu din propria mea experiență că pesimiștii
pot deveni optimiști și că drumul de la pesimism la
optimism este plin de satisfacții. În același timp,
mulți optimiști își pot consolida optimismul. Pen-
tru că eu chiar îmi cunosc bine latura pesimistă,
precum și pe cea optimistă, probabil că pot fi un
ghid bun pentru tine pe drumul către mai mult
optimism.
Sunt nerăbdător să-ți spun și ție ce am învățat,
precum și numeroasele povești care m-au inspirat.
Am scris această carte pentru a te motiva și a-ți da
energie, precum și pentru a te inspira ca să-ți tră-
iești viața din plin.
Acesta este optimismul. Iar acesta este ghidul tău.

17
 Introducere

POVEȘTI, ȘTIRI
ȘI PROVOCAREA OPTIMISMULUI

Mass-media distorsionează realitatea și hrănesc

pesimismul. Noi avem nevoie de optimism
pentru a fi mai sănătoși, mai fericiți și pentru a
avea mai mult succes. Ca să ajungem acolo,
trebuie să ne eliberăm de presă.

19
Ghidul de viață al optimistului inteligent

LA ÎNCEPUT A FOST POVESTEA

Noi ne creăm propria realitate prin intermediul po-
veștilor noastre.
Fiecare schimbare începe cu o poveste.
Societățile se ridică și decad prin poveștile pe
care le spun.
Viețile noastre sunt făcute din poveștile pe care le
auzim și din cele pe care ni le spunem nouă înșine.
Iată de ce mass-media – în calitate de povestitor
profesionist – joacă un rol atât de important.
Iată de ce este important faptul că mass-media se
focalizează aproape exclusiv pe ceea ce merge prost.
Mass-media hrănesc pesimismul și depresia.
Mass-media stau în calea soluțiilor care ne-ar
putea ajuta să îmbunătățim substanțial viața noastră
și lumea în care trăim.
Iată de ce o carte despre optimism trebuie să
înceapă cu o poveste despre știri.

MAI MULTE BOMBE, MAI MULȚI BANI

Mi-am petrecut primii zece ani din carieră ca repor-
ter la cel mai important ziar din țara mea, Olanda.
Am lucrat în redacția din Rotterdam după care am
devenit corespondent la Delhi, în India, și, în cele
din urmă, am condus departamentul economic. În
20
 POVEȘTI, ȘTIRI ȘI PROVOCAREA OPTIMISMULUI

goana după știri, am ajuns să aprofundez un lucru

pe care îl știm cu toții: mass-media sunt mult mai
interesate de ceea ce merge prost decât de ceea ce
merge bine. Dacă-i vorba de sânge, subiectul ține
prima pagină. În India, unde am avut un contract de
freelancer, mai multe bombe însemnau un venit lu-
nar mai mare pentru mine.
Obișnuiam să cred că focalizarea mass-mediei
pe ceea ce este negativ, pesimist era un obicei adânc
înrădăcinat în alegerile pe care le făceau redactorii
și editorii. Mă gândeam că dacă redactorii și-ar
schimba modul în care privesc lumea, am avea ziare
și transmisiuni mai echilibrate.
Deși încă susțin categoric această perspectivă,
acum știu că lucrurile sunt mult mai complicate. Nu
e vorba doar de faptul că mulți dintre foștii mei
colegi erau pesimiști, întotdeauna suspicioși și că
preferau să se îmbrace în negru.
Presa este sub asediu.
Totul provine dintr-o mare neînțelegere. Cumva,
cândva, în deceniile ce au urmat celui de-Al Doilea
Război Mondial, am început să confundăm relatarea
poveștilor – informarea publicului – cu vânzarea
ceasurilor, mașinilor, băuturilor carbogazoase și a
periuțelor de dinți.
În prezent, editorii trebuie să țintească anumite
grupuri de interes bine definite. De fapt, fiecare
nouă inițiativă media începe prin a-și defini publi-
cul. Pe cât de logic pare să fie acest lucru în lumea de
21
Ghidul de viață al optimistului inteligent

azi, condusă de bani, pe-atât este de lipsit de etică.

Contribuția mass-mediei ar trebui să se manifeste
prin poveștile lor, prin conținutul lor – nu prin capa-
citatea lor de a servi un anumit public și de a câștiga
bani din publicitate. Mi-e teamă că există mai multă
înțelepciune în spatele anunțurilor publicitare și
reclamelor decât în spatele poveștilor. Cu mici
excepții ici-colo, nu mai există presă liberă. Dar în
calea acestui drept constituțional important nu se
află un dictator – ci economia de piață. Capitalismul.
„Istoria a demonstrat că piețele libere și concu-
rența furnizează adevărata valoare... lucruri pe care
ar trebui să le încurajăm”, a spus Rupert Murdoch
atunci când a cumpărat Wall Street Journal, în 2007.
Acest fapt ar putea fi adevărat în multe industrii. Pe
drumurile Indiei merg mașini mai bune astăzi decât
acum douăzeci și cinci de ani, când economia indiană
era practic închisă. Dar acest model nu a dus și la un
jurnalism mai bun. Și nu va duce nici la orchestre
simfonice mai bune. Trebuie să salvăm anumite do-
menii din societatea noastră de modul lui Rupert
Murdoch de a gândi.

EROZIUNEA DEMOCRAȚIEI
Watergate este un exemplu eroic al importanței
presei libere. Dar vă amintiți cât de mult le-a trebuit
mass-mediei să înceapă să pună sub semnul între-
bării invadarea Irakului de către americani? Parali-
zată de atacurile teroriste din 11 septembrie 2001,
a durat cam doi ani până ca mass-media să ridice
22
 POVEȘTI, ȘTIRI ȘI PROVOCAREA OPTIMISMULUI

întrebări importante despre arme de distrugere

în masă și altele asemenea. Poporul american era
indus în eroare – aproape la fel ca în perioada
Watergate – pentru că mass-media nu se aflau în
fruntea acțiunii de căutare a adevărului.
Și vă amintiți că Disney a refuzat să distribuie
filmul lui Michael Moore, Fahrenheit 9/11, pentru
că, după cum au spus șefii companiei: „Nu este în
interesul niciunei mari corporații să fie târâtă într-o
bătălie politică fanatică foarte controversată.”
Oare acesta ar fi fost limbajul pe care l-ar fi folosit
Katherine Graham, directorul ziarului Washington
Post, în epoca Watergate?
Problema este că Disney se află pe poziția greșită
de la început. Disney este o companie de divertis-
ment. O asemenea companie nu are nicio legătură
cu libertatea presei. Dar Disney a devenit una dintre
numeroasele mari corporații ce dețin cea mai mare
parte a mass-mediei din Statele Unite. Aceste cor-
porații vând din ce în ce mai mult infotainment* -
un termen ce dezvăluie motivul pentru care Kim
Kardashian și Paris Hilton frecventează paginile și
website-urile mass-mediei serioase.
Între timp, al patrulea pilon al democrației se
clatină.

*  Neologism compus din cuvintele information și entertainment („infor-

mație” și, respectiv, „divertisment”) definind mass-media care, așa cum
sugerează și termenul, combină informația cu divertismentul. (N.t.)
23
Ghidul de viață al optimistului inteligent

AM FĂCUT RAFTURI DE BIBLIOTECĂ,

DAR NU SUNT TÂMPLAR
Presa nu mai contează, vor susține unii. Avem Twitter.
Știrile se răspândesc instant prin rețelele de sociali-
zare. În zilele noastre, suntem cu toții jurnaliști.
Evoluția rețelelor de socializare constituie cu
siguranță un lucru foarte bun. În timp ce știrile care
țin prima pagină se referă în proporție de 90 la sută
la fraude, inundații, incendii, crime și boli, cercetă-
rile arată că oamenii împărtășesc pe rețelele de
socializare mai mult lucruri pozitive decât negative.
Cu cât un articol tinde mai mult către pozitiv, cu
atât este mai probabil că va fi distribuit, explică
Jonah Berger, psiholog social la Universitatea din
Pennsylvania, în cartea sa Why Things Catch On (De
ce devin lucrurile populare)*. Iar într-un interviu
pentru New York Times, el spune: „Regula Dacă-i
vorba de sânge funcționează pentru mass-media
care vor doar să fii pe fază. Vor atenția ta și nu le
pasă cum te simți. Dar când împărtășești o poveste
cu prietenii și apropiații tăi, îți pasă mai mult de
modul în care reacționează. Nu vrei ca ei să te consi-
dere un negativist.1”
Așadar, prietenilor le pasă unuia de celălalt, așa
că tweeting-ul și sharing-ul tind să fie pozitive. Dar
tweeting-ul nu este jurnalism. Jurnaliștii sunt antre-
nați ani de zile să scrie știri bune care să acopere

*  Volum apărut în limba română cu titlul Contagios. Cum se răspândesc

ideile, Editura Publica, 2015. (N.red.)
24
 POVEȘTI, ȘTIRI ȘI PROVOCAREA OPTIMISMULUI

toate unghiurile relevante. Jurnalismul bun este un

meșteșug. Ar trebui să prezinte și să explice știrile.
Ar trebui să investigheze și să descopere. Mass-media
ar trebui să fie mereu în căutarea adevărului. Rețe-
lele de socializare ar trebui să completeze media, nu
să o înlocuiască.
Dați-mi voie s-o spun astfel: am făcut rafturi de
bibliotecă pentru casa noastră. Recent, am angajat
un tâmplar să facă același lucru. Am putut să văd
ușor diferența dintre munca sa și a mea. Cu siguran-
ță, eu nu sunt tâmplar.

OBIECTIVITATE
ȘI PERIUȚE DE DINȚI
Mass-media de top se mândresc cu obiectivitate și
corectitudine. Ele respectă o politică strictă de rela-
tare corectă ce include faptele și perspectivele tutu-
ror părților interesate. Dar mi-ar plăcea să testez
această obiectivitate. Dacă îi întrebi pe oamenii pe
care-i întâlnești astăzi cum le este ziua, majoritatea
vor spune că în viața lor sunt mai multe lucruri care
merg bine decât care merg prost. Da, toți suferim
dureri și pierderi din când în când. Dar este corect
să spunem că în viața celor mai mulți oameni, în cea
mai mare parte din timp, există mai multe lucruri
care merg bine decât care merg prost. În cele din
urmă, lumea noastră este chiar un loc fericit (mai
multe despre acest subiect, mai târziu).

25
Ghidul de viață al optimistului inteligent

Acum imaginați-vă un vizitator din cosmos care

pur și simplu citește ziarele și urmărește știrile la
televizor, ca să-și facă o idee despre această lume
nou descoperită. Fără a se întâlni cu oameni reali,
acest vizitator va crede că aici este un loc al disperării
și eșecului. Mass-media nu sunt obiective. Departe
de așa ceva. Mass-media distorsionează realitatea și
o prezintă prost.
În timp ce relatam din Afghanistan, la sfârșitul
anilor ’80, am văzut cu propriii mei ochi că jurnaliștii
„adaptau” poveștile pentru a satisface așteptările
editorilor lor. Dacă mujahedinii, luptătorii din rezili-
ență, erau liniștiți în ziua respectivă, ei erau înfăți-
șați ca fiind periculoși. Trebuia să fie așa, pentru ca
vânzarea ziarelor la tarabe să nu scadă. Nu era nicio-
dată o politică oficială, dar presiunea de „a se achita
foarte bine” plutea tot timpul în aer. Evelyn Waugh a
scris un roman satiric despre asta: Scoop. Nu-mi
doresc decât ca realitatea să nu fie atât de asemănă-
toare cu satira sa.
Mass-media folosesc un instrument pe care și
dictatorii l-au folosit cu mare succes de secole. Ei
răspândesc frica și pesimismul, pentru că ele vând.
Alegerile editoriale sunt determinate de interesele
de afaceri și de prețurile la bursă. Ziarele au devenit
ca niște periuțe de dinți. Poveștile au devenit
comerciale.

26
 POVEȘTI, ȘTIRI ȘI PROVOCAREA OPTIMISMULUI

O INOVAȚIE GROZAVĂ...
DAR ȘI O PROBLEMĂ
Îmi amintesc când venea ziarul dimineața. Seara,
urmăream știrile. Între cele două momente, nicio
știre. Acest lucru s-a schimbat în timpul Războiului
din Golf din 1991, când CNN a intrat pe scenă cu
transmisiuni de douăzeci și patru de ore din două-
zeci și patru. O inovație grozavă... dar și o problemă:
nu existau suficiente știri – sau așa părea, pentru că
aceleași știri continuau să fie repetate iar și iar, oră
de oră.
În trecut, asaltul știrilor negative era restricționat
la două momente pe zi. Acum a devenit un bombar-
dament de douăzeci și patru de ore din douăzeci și
patru, și continuă în lifturi, la benzinării și în baruri
unde oamenii se întâlnesc să se relaxeze.
Contează ce povești ne spunem unul altuia.
Dacă mass-media strigă încontinuu că lumea se
destramă, noi vom înregistra această informație și
ne va influența perspectiva asupra lucrurilor. Este
mult mai greu să vezi că lumea e frumoasă, atunci
când auzi numai relatări referitoare la probleme și
dezastre.
Între 1990 – anul anterior inventării știrilor de
douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru – și
2010, populația lumii a crescut cu 40 la sută – cel
mai mult în țările în curs de dezvoltare. Conform
Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), numărul
de oameni care suferă de depresii a crescut cu 300
27
Ghidul de viață al optimistului inteligent

la sută – cel mai mult în țările bogate – devenind

una dintre cele mai mari provocări pentru sănătate
și bunăstare. Nu sunt un savant în domeniul social,
dar observ o corelație remarcabilă între răspândi-
rea depresiei și a pesimismului și invazia de știri
negative, douăzeci și patru de ore din douăzeci și
patru, în aceeași perioadă de douăzeci de ani.

CUM ÎȚI HRĂNEȘTI MINTEA?

În ultimele decenii, mulți dintre noi am descoperit
că ceea ce mâncăm contează mult pentru sănătatea
noastră. Ne-am schimbat regimul alimentar. Avem
mai multă grijă de corpul nostru.
Dar mulți oameni încă nu acordă prea multă
atenție modului în care-și hrănesc mintea. Iar im-
pactul a ceea ce vedem și auzim este la fel de impor-
tant precum ceea ce mâncăm. „Știrile sunt pentru
minte ceea ce este zahărul pentru corp. Știrile sunt
ușor de digerat”, a scris Rolf Dobelli în The Guardian2.
Pentru a fi sănătoși, trebuie să evităm zahărul. Tot
așa și cu știrile. La fel ca obiceiurile alimentare rele,
expunerea continuă la știri rele te îmbolnăvește.
Ceea ce înrăutățește lucrurile este faptul că știrile
sunt adesea irelevante pentru tine. Autorul cărții
Black Swan*, Nassim Taleb, oferă un bun exemplu.
Atunci când se prăbușește un pod mare, „știrea” in-
teresează persoana din ultimul vehicul care a apu-
*  Lebăda neagră. Impactul foarte puţin probabilului, Nassim Nicholas
Taleb, Editura Curtea Veche, București, 2010 (N.red.)
28