1866 ;1938; 1991

CONSTITUTIILE ROMANIEI

.Necesitatea unei Constitutii ca fundament al organizarii institutional-politice

s-a conturat in societatea romaneasca in conditiile procesului de modernizare a
intregiivieti social-economice,politice si culturale- de la sfarsitul secolului aL XIX-lea:
si inceputul secolului al XX-lea, in contextul patrunderii si difuzarii, ideilor Revolutiei
franceze,afirma in 1938 Nicolae Iorga , care desemna ideea de Constitutie ca „cea
dintai necesitate in statele romanesti'l:

Un prim proiect de Constitutie, „cererile cele mai insemnatoare ce se fac din

partea obstei Moldaviei” asa numita „Constitutie a Carvunarilor” elaborat la Iasi, la
13 septembrie 1822, indica tendinta introducerii sistemului modern de guvernare,
prin afirmarea, indirecta, a necesitatii separarii puterilor in stat (puterea executiva
revenind sefului statului, puterea legislativa, a „hotararei' - Sfatului Obstesc si
domnitorului). Acceptata de domnitorul Moldovei, Ioan Sandu Sturdza, aceasta
„Constitutie' nu a depasit insa stadiul de proiect, datorita opozitiei Rusiei si Turciei.

Proiectele boierimii romane din anii 1827-1828, vizand imbunatatirea

organizarii institutional-politice a tarii s-au finalizat in 1831 prin introducerea in Tara
Romaneasca si Moldova a Regulamentelor Organice, un fel de Constitutii, aprobate
de curtile de la Sankt Petersburg si Istambul, care vor ramane in vigoare pana la
1858. Bazate pe principii identice, Regulamentele Organice au avut un rol important
in modernizarea tarilor romane si, indirect, in facilitarea unirii lor de facto dupa 1859.

Prevederile constitutionale stabilite (unele inspirate din gandirea politica

occidentala) raman insa pur teoretice, influenta consulilor rusi fiind
determinanta,emanciparea de dominatia politica si militara a Rusiei in urma
Razboiului Crimeei are implicatii profunde si asupra cadrului constitutional al
principatelor romane, structurat in conformitate cu Conventia de la Paris din 1858,
rod al acordului dintreputerea suzerana — Imperiul Otoman — si marile puteri
europene garante, semnatare ale Tratatului de pace de la Paris din 1856.

In Principatele Unite, concepute ca state confederate, este instaurat acum

pentru prima oara explicit statul de drept, marcandu-se astfel o ruptura radicala de
guvernarea autoritarista si absolutista, specifica epocilor de dominatie otomana si
ruseasca.

Prin lovitura de stat din 1864, A. I Cuza a impus un nou act

constitutional,Statutul, incercare, de scurta durata, de imbinare a democratiei
(principiul separarii puterilor este mentinut) cu domnia personala (cele mai
importante prerogative legislative revenind domnitorului, Adunarea Legislativa fiind
redusa la un rol pur decorativ).

Constitutia in Romania a aparut mult mai tarziu decat Constitutiile din tarile
europene ( Franta , Italia ) . Perioada premergatoare aparitiei Constotitiei Romane s-
a caracterizat prin puternice framantari si prin miscari care au fost forma de
manifestare a luptei pentru infaptuirea unitatii de stat a poporului roman , pentru
inlaturarea oranduirii feudale, pentru revendicari cu caracter democratic.

Un loc deosebit in cadrul premiselor istorice al primei Constitutii din Romania

il constituieinfaptuirea , in a859 a statului unitar national , prin unirea Munteniei cu
Moldova sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza . In timpul domniei lui I.A. Cuza , s-a
realizat o serie de reforme importante , precum reforma agrara si a altor reforme
politice, administrative si culturale , care au avut ca urmare crearea si dezvoltarea
unor institutii statale .

Constitutia din 1866 , care consacra monarhia constitutionala , reprezinta

prima Constitutie a Romaniei moderne, inaugurand un sistem politic bazat pe
principiile liberalismului si democratiei. Ea s-a inspirat din legea fundamentala a
Belgiei din 1831 , considerata la acea vreme , cea mai liberala Constitutie din
Europa. Aceasta Constitutie a ramas practic in vigoare, cu unele modificari ( cea mai
importanta fiind cea din 1923) pana in 1938 , anul inlocuirii regimului parlamentar cu
cel auroritar al regelui Carol al II-lea, fenomen Consfiintit prin noua Constitutie care
pune capat separarii puterilor in stat

Dupa al doilea razboi mondial , in 1949 si 1952 , au fost adoptate Constitutii

dupa modelul sovietic , care nu au reprezentat nici un fel de realitate romaneasca ,
acceptata de conditia nationala. Decenii de-a randul , milioane de romani au trait cu
o Constitutie formala , fara nici o concordanta cu realitatea cotidiana. Prin modul de
adoptare, prin continutul si consecintele negative , aceste modele se aflau in
opozitie programata cu ceea ce a scris Dimitrie Gusti, presedintele Institutului Social
Roman , in cuvantul de deschidere a celor 23 de prelegeri politice privitoare la Noua
Constitutie a Romaniei , despre ce trebuie sa fie legea fundamentala a fiecarui stat: „
O constitutie nu poate fi deci imprumutata si nici nu poate fi opera unui legislator
inspirat , caci ea nu are a creea sau inventa nimic, ci numai de formula politiceste to
juridiceste , in mod solemn, psihologia sociala, starea economica ,dezideratele
dreptatii sociale si aspiratiile etice al natiunii”

„ O constitutie contemporana – arata Dimitri Gusti - este isati constiinta

nationala codificata , este adica mai mult decit o formulare tehnica, juridica a
totalitatii normelor aplicate la functionarea puterilor politice” Ea trebuie „ sa fie
conform cu experienta sociala a epocii si in acelasi timp sa aiba si uncaractre de
particularitate, adica sa fie adaptata la experienta sociala specifica natiunii”.

Constitutiile Romane sunt :

- Constitutia Romaniei adoptata la 29 Iunie 1866

- Constitutia Romaniei din 29 martie 1923

- Constitutia Romaniei din 28 februarie 1938

- Constitutia Romaniei din 13 aprilie 1949

 - Constitutia Romaniei din din 25 septembrei 1952

- Constitutia Romaniei din din 21 august 1965

- Constitutia Romaniei din 8 decembrie 1991

- Constitutia Romaniei din 18 -19 octombrie 2003

CONSTITUTIA DIN 1866

Redactata intr-un timp scurt , Constitutia are ca model legea fundamentala

a Belgiei din 1831, considerata la acea vreme cea mai liberala din Europa. Toate
principiile Constitutiei belgiene se regasesc , cu mici modificari , in proiectul intocmit
de Consiliul de Stat , care contine opt titluri si 114 articole. Proiectul a suferit
importante modificari din partea noului domnitor , Carol I si a comitetului delegatilor
si a fost votat numai de Adunarea Electiva la 29 Iunie 1866. Fara a fi fost dizolvat ,
Corpul Ponderator ( Senatul ) nu a fost convocat pentru votarea Constitutiei ,
suspectat fiind de ostilitate fata de noul regim instituit dupa abdicarea domnitorului
Alexandru Ioan Cuza.

Sanctionata de domnitorul Carol I la 30 iunie 1866 , Constitutia a fost

publicata in „ Monitorul Oficial „ nr. 142 din 1 Iulie 1866.

In cele opt titluri si 133 articole, Constitutia consacra faurirea statului

national Raman, procalma monarhia constitutionala pe temeiul separatiei puterilor ,
precum si drepturile si lebertatile cetatenesti. Religia, alta decat cea de rit crestin ,
nu mai este socotita un obstacol la impamantenire . Cetatenii sunt declarati egali in
fata legilor, privilegiile fiind abolite. Sunt proclamate libertatea individuala si
inviolabilitatea domiciliului. Cofiscarea averilor si pedeapsa cu moartea , cu exceptia
unor cazuri speciale , sunt interzise.

Proprietatea de orice natura ste declarata sacra si inviolabila . Libertatea

fara nici o rezerva a cultelor , ca si a invatamintului precum si libertatea intrunirilor
publice si de asociere, sunt recunoscute.

Titlul I - „ Despre teritoriul Romaniei” consacra faptul ca „Principatele

Unite Romane constitue un singur stat indivizibil sub numele de Romania” (art. 1.) al
carui teritoriu „este nealienabil” , limitele sale „ neputand fi schimbate sau rectificate
decat in virtutea unei legi” ( art.2). Teritoriul romaniei „ nu se poate coloniza cu
populatiuni de ginta straina” (art. 3) si este „ impartita in judete, judetele in plasi, ,
plasile in comune” ( art. 4).

Titlul II – „ Depre drepturile romanilor ( art. 5 -30 ) proclama drepturile si

libertatile cetatenilor: „ Romanii se bucura de libertatea constiintei , de libertatea
invasamantului, de libertatea presei , de libertatea intrunirilor” (art.5) . Constitutia
prevede ca aceste drepturi pot fi exercitate numai de catre cetatenii romani.
 Cetatenia poate fi acordata srainilor numai printr-o lege speciala. Cei ce nu
erau de rit crestin nu puteau dobandii impamantenirea. ( art. 7).

Toti romanii sunt declarati egali in fata legii, fara deosebire de clasa (
art.10) , toate privilegiile, scutirile si monopolurile de clasp fiind „ oprite pentru
todeauna in statul roman „ ( art.12) .Titlurile de noblete raman neadmise an statul
roman. Libertatea individuala este garantata ( art.13) , ca si domiciliul inviolabil
(art.15). pedepsele nu pot fi infiintate sau aplicate decat in virtutea unei legi (art.16)

Pedeapsa cu moartea nu se reinfiinta „afara de cazurile prevazute de codul

penal militar.in timp de rasbel”

Articolul 19 declara „sacra si inviolabila proprietatea de orice natura, precum

si toate creantele asupra statului, stabilind ca nu se pot face exproprieri decat pentru
cazurile de utilitate publica', legalmente constatate si dupa o dreapta si prealabila
despagubire'.

Cazurile; de utilitate publici sant limitate la „comunicatiunea si salubritatea

publica precum si lucrarile de aparare a tarii'. Raman in vigoare, totodata, legile
privitoare la alinierea si largirea strazilor din comune, precum si la malurile apelor
care curg prin ele ,sau pe langa ele.

Articolul 20 prevede ca „proprietatea data taranilor prin legea si

despagubirea garantata proprietarilor prin aceea lege nu vor putea atinse

Proclamand libertatea absoluta a constiintei, articolul 21 garanteaza libertatea

tuturor cultelor care nu aduc atingere ordinii publice sau bunelor moravuri. Religia
ortodoxa a Rasaritului este proclamata „religiunea dominanta a statului roman',
invatamantul este .declarat liber,si,fara «plata in scolile statului. Se proclama
obligativitatea invatamantului primar pentru toti tinerii romani, „pretutindeni unde se
vor afla instituite scoli primare'

Libertatea de a comunica prin grai, prin scris si prin presa nu poate fi

restransa „nici cenzura, nici o alta masura preventiva pentru aparitiunea, vinderea
sau distribuirea oricarei publicati neputandu-se reinfiinta'.

In titlul III ,„Despre puterile.statului' (art. 31-107), se proclama principiul

separatiei puterilor, cu precizarea ca ele emana „de la natiune' si ca se exercita
numai „prin delegatiune'. „Puterea legislativa se exercita colectiv de catre domn si
reprezentatiunea nationala' (art. 32). Activitatea legislativa se exercita numai prin
acordul dintre domn si reprezentanta nationala, formata din Adunarea Deputatilor si
din Senat. Fiecare dintre cei trei factori - domn, Adunarea Deputatilor si Senat -se
bucura de initiativa legislativa (art. 33). Legile sunt supuse sanctiunii domnului
numai dupa ce erau discutate si votate liber de majoritatea ambelor adunari (art.
32).

Puterea executiva este incredintata domnului, „care o exercita in modul

regulat prin Constitutie', adica prin ministri, numiti si revocati de el. in acelasi timp,
domnul are „dreptul de a acuza pe ministri si a-i trimite dinaintea inaltei Curti de
Casatiune si Justitie' (art. 101), dar „nu poate ierta sau micsora pedeapsa hotarata
ministrilor de catre inalta Curte de Casatiune si Justitie' (art. 103).

Cea de-a treia putere in stat, puterea Judecatoreasca, se exercita de catre

curti si tribunale, ale caror hotarari se pronunta in virtutea legii si se executa in
numele domnului (art. 36). in toate materiile criminale si pentru delictele politice si
de presa se statorniceste juriul (art. 105).

Normele sistemului electoral, prevazute in Titlul III au fost dezvoltate in legea

electorala promulgata la 28 Iulie 1866; pentru alegerea deputatilor, corpul electoral
era impartit in patru colegii, dupa criteriul averii si al originii sociale'.

Din colegiul I fac parte marii proprietari cu un venit funciar mai mare de 300
de galbeni (art. 59). Din colegiul II proprietarii rurali mijlocii avand un venit funciar
de la 300 la 100 galbeni inclusiv. in colegiul III sunt inclusi comerciantii si industriasii
care platesc catre stat o dare de 80 lei (art. 61). Sunt scutiti de acest cens toti cei
care exercita profesiuni libere si ofiterii in retragere, profesorii si pensionarii statului.

Colegiul IV este alcatuit din tarani si mununcitori, „toti acei care platesc o
dare catre stat si care nu intra in nici unul dintre primele trei colegii. Pot fi alesi
deputati „ romanii de nastere sau naturalizati care se bucura de drepturile civile si
politice, au domiciliul in Romania si au implinit 25 de ani. Membrii Adunarii
Deputatilor sunt alesi pentru patru ani. Membrii Senatului sunt alesi de catre doua
colegii, colegiul I format din proprietarii de fonduri rurale din judet, avand un venit
funciar de cel putin 300 galbeni; colegiul II al oraselor resedinte, alcatuit din
proprietarii de imobile in orase si in judet cu un venit de pana; la 300. galbeni- Ceje
doua colegii voteaza separat si aleg fiecare cate un neprezentant la Senat.

Universitatile din Bucuresti si Iasi trimit,.fiecare cate un membru la Senat ales

de catre profesorii Universitatii respective. Pot fi alesi senatori: romanii de nastere
sau naturalizati care se bucura de drepturile civile si politice, domiciliati in Romania,
care au implinit 40 de ani si poseda un venit de orice natura de 800 galbeni.;

Sunt membrii de drept ai Senatului mostenitorul tronului, precum si

mtitropolitii si episcopii eparhati. Membrii Senatului sunt alesi pe opt ani, jumatate
din numarul lor se innoieste la fiecare patru ani, prin tragere la sorti a cate unui
membru din fiecare judet, membrii iesiti fiind eligibili.

Puterile constitutionale ale domnului sunt ereditare, in linie coboratoare

directa si legitima a principelui Carol I „din barbat In barbat, prin ordinul de
primogenitura si cu excluderea perpetua a femeilor si coboratorilor lor' (art. 82) .

In articolul 92 este proclamata persoana domnului „neviolabila'. Toate actele

sale au valabilitate numai daca sunt contrasemnate de un ministru, care devine,
astfel, raspunzator de actul respectiv.
 In atributiile domnului intrau numirea si revocarea ministrilor, sanctionarea si
promulgarea legilor, dreptul de amnistie in materie politica, dreptul de a ierta sau
micsora pedepsele in materie criminala, numirea si confirmarea in toate functiile
publice, conferirea gradelor militare si a decoratiilor romanesti, dreptul de a bate
moneda, incheierea de conventii pentru comert si navigatie cu statele straine (care
pentru a deveni aplicabile, trebuie aprobate de puterea legislativa). Domnul este in
acelasi timp capul puterii armate.

Titlul IV ,,Despre Finante' (art. 108-117) statueaza ca impozitele statului se

pot stabili si percepe numai in puterea unei legi (art. 109) si numai in folosul statului,
judetului sau comunei. Privilegiile in materie de impozite sunt interzise (art. 111), iar
diferite fonduri provenite din case speciale, de care guvernul dispune sub anumite
titluri, sunt cuprinse in bugetul general al statului.

Titlul V, „Despre puterea armata' (art. 118-123) prevede ca „tot romanul face
parte sau din armata regulata, sau din militie, sau din garda cetateneasca' (art 118),
contingentul armatei stabilindu-se printr-o lege votata anual. O lege speciala
reglementeaza mentinerea garzii cetatenesti, a carei mobilizare se poate realiza doar
in virtutea unei legi. Nici o trupa straina nu poate fi admisa in serviciul statului, nici
ocupa teritoriul Romaniei, nici trece pe el decat in puterea unei anumite legi.

„Dispozitiunile generale” cuprinse in Titlul Vl (art. 124-128) statueaza

„culorile Principatelor Unite” albastru galben si rosu - capitala statului si resedinta
guvernului in.orasul Bocuresti obligativitatea publicarii „in chipul hotarat de lege' a
tuturqr legilor si regulamentelor de administratie generala , judeteana sau comunala
, precum si interzicerea suspendarii, in parte sau total a Constitutieie

Titlul VII „Despre revizuirea constitutiunii (art. 129) prevede;dreptul puterii

legiuitoare de a declara necesitatea revizuirii dispozitiilor Constitutiei, dizolvarea de
drept a ambelor adunari si convocarea altora, care procedeaza in acord cu domnul la
modificarea punctelor supuse revizuirii prin votul a cel putin 2/3 a membrilor.'

„Dispozitii tranzitorii si suplimentare „ cuprinse in Titlul VIII (art 130 -133)

prevad elaborarea in scurt timp a unor legi speciale referitoare la descentralizarea
administiativa, responsabilitatea ministrilor,stavilirea abuzurilor cumulului,
modificarea legii pensiilor, admiterea si inaintarea .in functiunile administratiei
publicei':precum si la dezvoltarea cailor de comunicatie, exploatarea minelor si
padurilor ,Ia fluviile si raurile navigabile sau flotabile, la organizarea armatei, a
justitiei rnilitare ,la revizuirea codicelor si a legilor existente „spre a le pune in
armonie cu Constitutia de fata

CONSTITUTIA DIN 1938

Proiectul noii Constitutii intocmit de profesorul universitar Istrate Micescu, pe

baza sugestiilor date de regele Carol al II-Iea este definitivat de rege si sfetnicii sai
la 19 februarie si publicat la 20 februarie 1938. In aceeasi zi, prin decretul regal
numarul 901, populatia este chemata sa se pronunte, la 24 februarie, prin plebiscit,
asupra „primirii' Constitutiei care-i este supusa spre „buna stiinta si invoire'.
Participarea la vot este obligatorie, alegatorii se pronunta verbal in fata biroului
electoral instituit prin „pentru' sau „contra'. Din cei 4.303.064 cetateni care s-au
prezentat la vot, 4.297.581 au votat pentru noua Constitutie si 5483 (0,13%) au
votat contra acesteia.

Constitutia este promulgata la 27 februarie 1938 si publicata in „Monitorul

Oficial' la 28 februarie 1938.

Prin cele opt titluri si 100 articole, Constitutia consacra principiul suprematiei
regelui si suprima separatia puterilor. Puterea legislativa o exercita regele prin
intermediul Parlamentului bicameral, limitat numai la legiferare si avand un caracter
corporativ.

Puterea executiva o exercita tot regele, prin guvern, numit si revocat de el

insusi, fara raspundere politica fata de Parlament. Sunt restranse considerabil
libertatile si drepturile la democratie

Titlul I, „Despre teritoriul Romaniei' (art. 1-3) proclama ca „Regatul Romaniei

este un stat national, unitar si indivizibil' (art. 1), teritoriul tarii este inalienabil (art.
2) si „nu se poate coloniza cu populatii de semintie straina' (art. 3). Titlul II „Despre
datoriile si drepturile romanilor' (art. 4-28) contine doua capitole intitulate „Despre
datoriile romanilor' (art. 4-9) si „Despre drepturile romanilor' (art. 10-28), primul
nefiind intalnit sub o asemenea formulare in cele doua Constitutii anterioare (1866 si
1923); conform articolului 4, toti romanii sunt datori: „a socoti patria drept cel mai
de seama temei al rostului lor in viata, a se jertfi pentru apararea integritatii,
independentei si demnitatii ei, a contribui prin munca la inaltarea ei morala si
propasirea ei economica', a indeplini cu credinta sarcinile obstesti ce li se impun prin
legi si a contribui de bunavoie la indeplinirea sarcinilor publice, fara de care fiinta
statului nu poate vietui'. Ei sunt declarati egali in fata legii careia ii datoreaza
respect si supunere' (art.5) Preotilor li se interzice ,,a pune autoritatea lor spirituala
in slujba propagandei politice(art.8), precum si a ingadui propaganda politica in
locasurile destinate cultului.

Capitolul II ,,Despre drepturile romanilor' stipuleaza dintru inceput ca in

conditiile statornicite prin lege romanii se bucura de libertatea constiintei, de
libertatea muncii, de libertatea tovatamantului de libertatea de asociatie si de toate
libertatile din care decurg drepturi (art. 10).Libertatea individuala este garantata, iar
domiciliul inviolabil (art 14). Pedeapsa cu amoartea se aplica in timp de razboi,
conform codului de justitie militara , Consiliul de Ministri putand decide insa aceasta
pedeapsa si in timp de pace pentru atentate contra suveranului, membrilor familiei
regale, sefilor statelor straine si demnitarilor statului din mobile iegatura cu
exercitiul functiunilor ce le sunt incredintate precum si in cazurile de talharire cu
omor si asasinat politic (art 15). Proprietatea de orice natura, precum si creantele,
atat asupra particularilor cat si asupra statului, sunt inviolabile si garantate ca atare
(art 16).

Pedeapsa confiscarii averilor este interzisa, cu exceptia cazurilor de „inalta

tradare si delapidare de bani publici', exproprierea fiind admisa numai „pentru cauza
de utilitate publica si dupa o dreapta si prealabila despagubire, stabilita de justitie,
conform legilor'

invatamantul este liber „in conditiile stabilite prin legi speciale' si in masura in
care „nu va fi contrar bunelor moravuri; ordinii publice si intereselor de stat' (art.
21).

Invatamantul primar este obligatoriu si gratuit in scolile statului.Numai

cetatenii romani au dreptul de a ocupa functii si demnitati publice, datorita
„caracterului majoritar si creator de stat al natiunii romane' (art. 27). Numai cetatenii
romani si cei naturalizati romani pot dobandi orice titlu si detine imobile rurale in
Romania, strainii avand dreptul numai la valoarea acestor imobile (art. 27).

Puterea de stat era asumata in mod integral de rege, care era „Capul statului'
(art. 30). Puterea legislativa se exercita de rege prin Reprezentanta Nationala,
alcatuita din doua adunari; Senatul si Adunarea Deputatilor (art. 31). Regele
sanctioneaza si promulga legile, putand refuza sanctionarea lor fara motive, tot el
avand initiativa legilor (art 31). Puterea executiva este incredintata regelui, care o
exercita prin guvernul sau in modul stabilit prin Constitutie (art. 32).

Persoana regelui este inviolabila, actele sale sunt contrasemnate de un

ministru care „prin aceasta insasi, devine raspunzator de ele'. In atributiile
suveranului, intra, conform articolelor 45-46, convocarea si dizolvarea adunarilor
legiuitoare, deschiderea, amanarea si inchiderea sesiunilor, numirea lor, si revocarea
ministrilor, iertarea sau micsorarea pedepselor criminale, numirea sau confirmarea in
functiile publice, declararea razboiului si incheierea pacii, conferirea gradelor militare
si a decoratiilor romane, acreditarea ambasadorilor pe langa sefii statelor straine,
baterea monedei, incheierea tratatelor politice si militare cu statele straine, precum
si a conventiilor de comert si navigatie.

Titlul IV,-„Despre finante' (art 80-87) preia prevederea conform careia „ Nici
un impozit de orice natura nu se poate stabili si percepe decat pe baza unei legi' „
(art.80).

Controlul preventiv si cel de gestiune al tuturor veniturilor si cheltuielilor

statului se exercita de inalta Curte de Conturi, care urmeaza, a semnala, „neregulile
ce ar fi savarsite de ministri in aplicarea bugetului' (art. 84). In articolul 87,se
prevede ca „delapidarea de bani publici se califica crima si se pedepseste ca atare'.

Titlul V, „Despre ostire' (art. 88-91) prevede ca „toti cetatenii romani sunt
datori a face parte din unul din elementele ostirii', conform legilor (art 88), iar
„contingentul ostirii se voteaza pentru fiecare an de adunarile legiuitoare' (art 90).;

Tilul VI (art 92-96) stabileste culorile drapelului Romaniei albastru galben,

rosu, asezate vertical (art. 92), resedinta guvernului, care e in capitala tarii (art 93);
limba oficiala a statului limba romana (art. 94). Se stabileste si faptul ca nici un
juramant nu leaga si nu poate fi impus decat in puterea unei legi, care hotaraste si
formula lui (art 95) ca nu poate fi suspendata nici in total, nici in parte Constitutia,
iar in caz de pericol de stat, se poate institui starea de asediu generala sau partiala
(art.96)

Titlul VII, consacrat „Revizuirii Constitutiei' prevede in (art 97) ca aceasta se

poate realiza, total sau in parte, numai „din initiativa regelui', si cu consultarea
prealabila a Corpurilor Legiuitoare care urmeaza a indica si textele.de revizuit.

Titlul VIII (art. 98-100) precizeaza ca dispozitiile legilor pentru reforma agrara
din 1920 si 1921, introduse in (art. 131) din Constitutia din 1923 raman cu caracter
constitutional.

Acelasi caracter il au drepturile politice dobandite in virtutea decretelor-legi

ratificate prin articolul 133 al Constitutiei privitoare la incetatenirea evreilor care
locuiau in Vechiul Regat. Constitutia din 1923 s-a abrogat din ziua promulgarii noii
Constitutii (28februarie 1938).

Prin Decretul regal numarul 3053 din 5 septembrie 1940 (publicat in „Moni-
torul Oficial' numarul 205 din 5 septembrie 1940), Regele Carol al II-lea a suspendat
Constitutia din 1938 si a dizolvat Parlamentul, iar printr-un decret din aceeasi zi,
intitulat „pentru investirea cu depline puteri a presedintelui Consiliului de Ministri si
restrangerea prerogativelor regale'. Carol al II-lea si-a redus mult puterile,
transferand dreptul de conducere autoritara a statului generalului Ion Antonescu.

Potrivit acestui decret, regele are urmatoarele prerogative: este capul ostirii;
are dreptul de a bate moneda, de a conferi decoratii, de gratiere si amnistie, de a
acredita si primi reprezentanti diplomatici si de a incheia tratate; de asemenea, el
are dreptul de a modifica legile organice si de a numi ministrii si subsecretarii de
stat.

Cu toate aceste substantiale diminuari ale puterii sale, Carol al II-lea abdica la
6 septembrie 1940 in favoarea fiului sau Mihai. In aceeasi zi, prin Decretul regal
numarul 3067 din 6 septembrie 1940 (publicat in „Monitorul Oficial' numarul 206 bis
din 6 septemie 1940), generalul Ion Antonescu a fost investit cu depline puteri
pentru conducerea statului roman. Regele nu si-a mai pastrat nici dreptul de a numi
ministrii si subsecretarii de stat.'

Prin Decretul regal numarul 3072 din 7 septembrie 1940 (publicat in Monitorul
Oficial' numarul 208 din 8 septembrie 1940), generalul Ion Antonescu a fost investit
cu depline puteri pentru conducerea statului, iar prerogativele regelui au fost
restranse la „cap al Ostirii” baterea monedei conferirea de decoratii, primirea si
acreditarea de reprezentanti diplomatici, amnistierea si gratierea precum si numirea
primului ministru

Generalul Ion Antonescu nu a mai constituit un Parlament si a guvernat tara

prin decrete-legi Prin Decretul din 14 septembrie 1940, Romania fost declarata „stat
national legionar”. La 15 februarie 1941, acest decret a fost abrogat.
 Dupa 23 august 1944, s-a istituit un regim constitutional de tranzitie, pana la
convocarea AdunariiConstituante, care urma sa elaboreze o noua Constitutie. Solutia
a constat in repunerea in vigoare a dispozitiilor Constitutiilor din 1866 si 1923.

Conform articolului 3, Consiliul de Ministri era imputernicit sa organizeze

Reprezentanta Nationala (prin Decretul dat la 15 iulie 1946 s-a adoptat sistemul
unicameral desfiintandu-se Senatul si s-a acordat dreptul de vot tuturor cetatenilor in
varsta de cel putin 21 de ani impliniti, inclusiv femeilor).

Prin articolul 4 s-a mentinut desfiintarea juriului si s-a hotarat ca o viitoare

lege speciala sa statorniceasca conditiile in care magistratii sunt inamovibili.

La 30 decembrie 1947 dupa semnarea actului de abdicare de catre regele

Minai I, Adunarea Deputatilor a votat legile cu caracter constitutional numarul 363 si
364. Prin legea numarul 364 - din 30 decembrie 1947, Romania adopta denumirea
de Republica Populara Romana.

„Adunarea Deputatilor ia act de abdicarea regelui Mihai I pentru el si urmasii

sai' (art. 1). Articolul 2 al legii abroga „Constitutia din 1866 cu modificarile din 29
martie 1923 si acelea din 1 septembrie 1944'. :

Pana la intrarea in vigoare a noii Constitutii, puterea executiva este exercitata

de un Prezidiu compus din cinci membri alesi cu majoritate de Adunarea Deputatilor
dintre personalitatile vietii publice, stiintifice si culturale ale tarii (art 6). Prin legea
numarul 364 din 30 decembrie 1947 a fost numit Prezidiul Republicii Populare
Romane, alcatuit din CI Parhon, Mihail Sadoveanu, Stefan Voitec, Gh. Stere, Ion
Niculi, iar prin decretul numarul 3 din 8 ianuarie 1948 s-au stabilit atributiile acestui
nou organ de stat.

CONSTITUTIA DIN 1991

Camera Deputatilor si Senatul, rezultate in urma scrutinului de la 20 Mai

1990, stabilesc in sedinta comuna de la 11 Iulie 1990 componenta Comisiei de
redactare a Proiectului Constitutiei Romaniei, alcatuite din 28 de membri, deputati,
senatori, specialisti in dreptul constitutional si in alte discipline socio-umane. Comisia
redacteaza „tezele pentru elaborarea proiectului de Constitutie', a caror dezbatere
incepe la 13 februarie 1991.

Constitutia este adoptata, de Adunarea Constituanta la 21 Noiembrie 1991.

Constitutia cuprinde sapte Titluri si 152 de articole, a fost publicata in

„Monitorul Oficial al Romaniei numaiul 233 din 21 Noiembrie 1991./

Conform Legii numarul .67 din 23 Noiembrie 1991, privind organizarea si

desfasurarea referendumului national asupra Constitutiei Romaniei, la 8 decembrie
cetatenii tarii sunt chemati la urne.
 Constitutia Romaniei a fost adoptata in sedinta Adunarii Constituante din 21
Noiembrie 1991 si a intrat in vigoare in urma aprobarii ei prin Referendumul National
din 8 decembrie 1991.

Titlul I, .Principii generale'; (art. 1-14). Primul articol reglementeaza

elementele definitorii ale statului roman ,.Romania este stat national, suveran si
independent, unitar si indivizibil'. Forma de guvernamant este republica, „Romania
este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si
.libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si
pluralismul, politic reprezinta valori supreme si sunt garantate'.

Teritoriul Romaniei este inalienabil, frontierele tarii fiind consfintite prin lege
organica. Pe teritoriul statului roman, organizat sub aspect administrativ in comune,
orase si judete, nu pot fi stramutate sau colonizate populatii straine (art. 3); statul
are ca fundament unitatea poporului roman, Romania fiind „patria comuna si
indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de
originea etnica, de limba, religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere
sau de origine sociala' (art.4

Exprimand apartenenta unei persoane la statul roman, caracterizata prin

plenitudinea drepturilor si a obligatiilor reciproce prevazute de Constitutie si de
celelalte legi, art. 5 stabileste ca „cetatenia romana se dobandeste, se pastreaza sau
se pierde in conditiile prevazute de lege'.

Respectand legislatia statului pe teritoriul caruia se afla persoanele de origine

romana, „statul roman sprijina intarirea legaturilor cu romanii din afara frontierelor
tarii si actioneaza pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii lor etnice,
culturale, lingvistice si religioase'.

Pentru prima oara dupa decretul constitutional din 31 august 1944, articolul
(8) consacra pluralismul in societatea romaneasca ca „ o conditie si o garantie a
democratiei constitutionale'. Partidele politice, constituite si desfasurandu-si
activitatea in conditiile legii, „contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a
cetatenilor, respectand suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de
drept si principiile democratiei' (art. 8).

Sindicatele isi desfasoara activitatea potrivit cu statutul lor, in conditiile legii,

contribuind la apararea drepturilor si la promovarea intereselor profesionale,
economice si sociale ale salariatilor.

Reglementarea in extenso a modurilor de dobandire si pierdere a cetateniei

romane s-a realizat prin Legea numarul 21/1991. Legea cetateniei romane publicata
in „Monitorul Oficial' al Romaniei numarul 44/6.03.1991.

Articolele (12-14) consfintesc faptul ca ,drapelul Romaniei este tricolor,

culorile sunt asezate vertical, in ordinea urmatoare, incepand de la lance: albastru,
galben; rosu' ca ziua natonala a Romaniei este „1 Decembrie imnul national al
Romaniei este „Desteapta-te Romane' . stema tarii si-sigiliul statului urmand a fi
stabilite prin legi organice' (art.12), iar capitala Romaniei este orasul Bucuresti;
limba oficiala este limba romana (art. 13).

Titlul II „Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale' are patru capitole si

43 articole (art.s 15-57).

Capitolul I „Dispozitii comune' consacra principiul universalitatii drepturilor si

indatoririlor. Universalitatea drepturilor si libertatilor se refera atat la sfera
propriuzisa a drepturilor cat si la titularii acestora si este consacrata in art- 15

„Cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie

si ;prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea' «Este garantata egalitatea
cetatenilor.in fata legii si a autoritatilor publice” fara privilegii si discriminari” .nimeni
nefiind mai mai presus de lege. Cetatenii .romani se bucura in striinitate de protectia
statului roman,la randu lor, cetatenii straini si apatrizii din Romania beneficieaza de
toate drepturile si libertatile, -afara de acelea pentru care Constitutia sau legea
impune calitatea de cetatean roman

Capitolul II este consacrat ,”Drepturilor si libertatilor fundamentale' (art. 22-

49). „Dreptul la viata precum si dreptul la integritatea fizica si psihica' sunt
garantate, pedeapsa cu moartea, tortura, pedeapsa sau tratamentul inuman ori
degradant fiind interzise (art. 22). Articolul (23) proclama libertatea individuala si
siguranta persoanei ca inviolabile si stabileste conditiile in care se pot realiza
perchezitii, retineri si arestari statueaza totodata prezumtia de nevinovatie si
legalitatea pedepsei, precum si eliberarea provizorie a arestatului preventiv sub
conditia controlului judiciar sau a cautiunii

Dreptul la libera circulatie, receptat in Constitutie din Pactul international

privitor la drepturile civile si politice, ca un drept fundamental nou, este consfintit in
articolul 25, potrivit caruia „dreptul la libera circulatie, in tara si in strainatate, este
garantat', fiecarui cetatean fiindu-i „asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau
resedinta in orice localitate din tara, de a emigra, precum si de a reveni in tara'.

Dreptul la invatatura, ca partea cea mai importanta a dreptului la educatie,

constituie, conform articolului 32, si o indatorire. Formele organizatorice prin care se
realizeaza dreptul la invatatura sunt: invatamantul general obligatoriu, invatamantul
liceal, invatamantul profesional, invatamantul superior. Autonomia universitara este
garantata. Invatamantul de toate gradele se desfasoara in limba romana.

Se garanteaza gratuitatea invatamantului de stat in conditiile legii; aliniatul

(3) garanteaza dreptul persoanelor apartinand minoritatilor nationale de a invata in
limba lor materna si dreptul de a putea fi instruite in aceasta limba.

Dreptul fundamental de vot, reglementat prin articolul (34) stabileste ca

„cetatenii au drept de vot de la varsta de 18 ani, impliniti pana in ziua alegerilor
inclusiv. Dreptul de a fi ales se acorda cetatenilor cu drept de vot carora nu le este
interzisa asocierea in partide politice, daca au implinit varsta de cel putin 23 de ani,
pentru a fi alesi in Camera Deputatilor si cel putin 35 de ani, pentru a fi alesi in
Senat sau in functia de Presedinte al Romaniei (art. 35)

Libertatea de opinie este 'concretizata prin „recunoasterea dreptului de

asociere a cetatenilor in partide politice ,in sindicate si alte forme de asociere ' si
interzicerea , ca neconstitutionale a asociatiilor cu caracter secret, precum, si a
partidelor care „militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de
drept, ori a suveranitatii, a integritatii sau a independentei Romaniei

Potrivit sistemului proprietatii consacrat in Constitutie, aceasta este publica

sau privata „Dreptul de proprietate, precum.si creantele asupra statui sunt
garantate. Protectia constitutionala aupra proprietati private este esentiala. Dreptul
de proprietate este inviolabil (aliniatul 3 , aliniatul 4) , iar limitele proprietatii private
sunt cuprinse in ( aliniatele 1,6) , conditionarea exproprierii sau a folosirii subsolului
unei proprietati prin dreptul la despagubire sunt stabilite de lege.

Capitolul III statueaza „ Indatoririle fundamentale” (art. 50-54) , reprezentand

fundamentul celorlalte indatoriri constitutionale ale cetatenilor „fidelitatea fata de
tara este sacra” ; cetatenii carora la sunt incredintate functii publice , precum si
militarii raspund de indeplinirea cu credinta a obligatiilor ce le revin, si in acest scop,
depun juramantul cerut de lege (art.50 )

Capitolul IV „ Avoxcatul poporului” (art.55 -57 ) consacra, pentru prima data

in legislatia Romaniei, institutia 'Avocatului Poporului”; care nu se substituie
organelor conmpetente sa acorde un drept sau sa rezolve un conflict de interese.
Avocatul Poporului, numit de Senat pe o durata de 4 ani, are menirea de a depista si
combate fenomenele care, prin natura lor, reprezinta incalcari ale drepturilor si
libertatilor cetatenesti, prerogativele sale urmand sa fie stabilite printr-o lege
organica (articolul 55). Avocatul Poporului are obligatia de a actiona la cererea celui
al carui drept sau libertate este lezata. Autoritatile publice au obligatia sa asigure
Avocatului Poporului sprijinul necesar in exercitarea atributiilor sale (art. 56, aliniatul
2). Fiind prin natura si finalitatea sa un procuror parlamentar, Avocatul Poporului
prezinta celor doua Camere al Parlamentului rapoarte anuale sau la cererea
acestora.

Titlul III „ Autoritatile publice'cuprinde 6 capitole si 76 articole (art. 58-133).

Capitolul I „.Parlamentul' (art. 58-79) are 3 sectiuni consacrate organizarii si

functionarii Parlamentului, statutului deputatilor si senatorilor, procedurilor de
legiferare.

Ocupand primul loc in randul autoritatilor publice, „Parlamentul este organul

reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii' si este
alcatuit din Camera Deputatilor si Senat (art. 58). Camera Deputatilor si Senatul sunt
alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, conform legii electorale.
Numarul deputatilor si al senatorilor se stabileste prin legea electorala. in raport cu
populatia tarii (aliniatul 3).'
 Durata mandatului deputatilor si senatorilor este de 4 ani. El poate fi prelungit
prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa (art. 60).

Organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabilesc prin regulament

propriu (art 61). Cele doua Camere lucreaza in sedinte separate si in sedinte
comune, intruniindu-se in doua sesiuni ordinare pe an

Camera Deputatilor si Senatul adopta legi, hotarari si motiuni, in prezenta

majoritatii membrilor

Sedintele lor sunt publice, dar ele pot hotari ca anumite sedinte sa fie secrete.
Imunitatea parlamentara, instituita prin articolul 69 are rolul de a proteja
parlamentarii impotriva unor masuri represive, arbitrare, care ar putea veni din
partea puterii executive, a puterii judecatoresti sau chiar a unor persoane
particulare.

Constitutia interzice. retinerea, arestarea, perchezitionarea sau trimiterea ;in

judecata penala sau contraventionala a deputatilor si senatorilor (art 69). Imunitatea
nu este absoluta, ea putand fi ridicata in urma incuviintarii masurilor juridice de catre
Camera din care face parte deputatul sau senatorul.

Parlamentul Romaniei, singurul detinator al puterii de a reglementa prin lege

relatiile sociale, emite legi constitutionale, legi organice si legi ordinare (art 72).
Initiativa legislativa apartine Guvernului, deputatilor, senatorilor, precum si unui
numar de cel putin '250.000 de cetateni cu drept de vot'. Nu pot face obiectul
initiativei legislative a cetatenilor problemele fiscale, cele cu caracter international,
amnistia si gratierea.

Legile adoptate de Parlament se trimit spre promulgare presedintelui

Romaniei, care poate cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii sau
verificarea constitutionalitatii acesteia, m care caz promulgarea se face in cel mult 10
zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare sau de la primirea deciziei Curtii
Constitutionale prin care i s-a confirmat constitutionalitatea (art. 77).

Ultimul articol al Capitolului I al Titlului III este consacrat Consiliului Legislativ,

organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizeaza proiectele de acte
normative in vederea sistematizarii, unificarii si coordonarii intregii legislatii (art. 79).

Capitolul II „Presedintele Romaniei' (art 80-100). Potrivit prevederilor

aliniatului (1), Presedintele Romaniei reprezinta statul roman in exercitiul functiilor
sale, personificand autoritatea statala atat in relatiile interne, cat si in cele
internationale, Presedintele Romaniei, in calitatea sa de sef al statului, este garantul
independentei, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii. Presedintele vegheaza la
respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop,
el exercita functia de mediere intre puterile statului', precum si intre stat si societate
(art. 80, aliniatul 2). „Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct,
secret si liber exprimat', in doua tururi de scrutin (art 81). El.poate indeplini inalta
functie „pentru cel mult doua mandate'. Mandatul Presedintelui Romaniei este de 4
ani si se exercita de Ia data depunerii juramantului (art 83) pana la depunerea
juramantului de Presedintele nou ales. Mandatul poate fi prelungit, prin lege
organica, in caz de razboi sau de catastrofa (art 83, aliniatul 3).

Presedintele Romaniei este comandantul fortelor armate si indeplineste

functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii'. El poate declara, cu
aprobarea Parlamentului, mobilizarea partiala sau generala a fortelor armate si ia
masuri, in caz de agresiune armata indreptata impotriva tarii, pentru respingerea'
agresiunii (art. 92). Instituie conform legii -starea de asediu ' sau starea de urgenta;
solicitand Parlamentului incuviintarea masurii adoptate,

Atributiile Presedintelui legate de pozitia sa ca sef al statului vizeaza

conferirea decoratiilor si a titlurilor de onoare,'acordarea gradelor de maresal,
general si amiral, numirea in functii publice, in conditiile prevazute de lege,
acordarea gratierii individuale (art. 94).

Presedintele poate fi suspendat din functie, in cazul savarsirii unor fapte grave
prin care incalca prevederile Constitutiei; de Camera Deputatilor si de Senat,
intrunite in sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa
consultarea Curtii Constitutionale. Aprobarea suspendarii reclama organizarea, in cel
mult 30 de zile, a unui referendum pentru demiterea Presedintelui.

Capitolul III „Guvernul' * (art.101-109) Articolul (101) stabileste statutul

constitutional al Guvernului, care, potrivit programului sau de guvernare acceptat de
Parlament, asigura realizarea politicii Interne si externe a tarii si exercita conducerea
generala a administratiei publice. Parlamentul acorda incredere Guvernului cu votul
majoritatii deputatilor si senatorilor (art. 102). Primul-ministru si membrii Guvernului
depun juramantul individual in fata Presedintelui Romaniei (art 103)

Actele Guvernului, hotararile si ordonantele se semneaza de primul ministru si

se contrasemneaza de ministri, care au obligatia executarii lor: Ele sunt publicate in
„Monitorul Oficial' al Romaniei, cu exceptia celor cu caracter militar, care sunt
comunicate institutiilor interesate. Din punct de vedere politic, Guvernul raspunde
numai in fata Parlamentului pentru intreaga activitate, iar fiecare membru al
Guvernului raspunde politic, solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului
si pentru actele acestuia.

In Capitolul IV sunt statuate „Raporturile Parlamentului cu Guvernul' (art.

110-114). Obligatia de informare a Parlamentului este strans legata de controlul
parlamentar al activitatii Guvernului si al administratiei publice. Guvernul isi poate
angaja raspunderea politica in fata camerei Deputatilor si a Senatului, intrunite in
sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a
unui proiect de lege (art. 113), care completeaza sau modifica programul de
guvernare pe baza caruia a fost investit.

Capitolul V .Administratia publica' articolele (115-122) are doua sectiuni:

Administratia publica centrala de specialitate (art. 115-118) si Administratia publica
locala (art. 119-122).
 Atat ministerele, cat si autoritatile administrative autonome se infiinteaza prin
lege (articolul 116), iar articolul 117 este consacrat armatei ca institutie publica de
interes national.

Principiile de baza, de ordin constitutional, ale administratiei publice din

unitatile administrativ-teritoriale - principiul autonomiei locale si principiul
descentralizarii serviciilor publice sunt statuate in articolul (119). Autonomia locala in
comune si orase se realizeaza prin doua autoritati: consiliul local, respectiv
primarul,ambele alese in conditiile legii. Autoritatea administratiei publice pentru
coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti este consiliul judetean, care
a fost ales si functioneaza in conditiile legii

Guvernul numeste cate un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti.

Acesta „este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice
descentralizate ale misterelor si ale celorlalte organe centrale, din unitatile
administrativ-teritoriale'

Capitolul VI, .Autoritatea judecatoreasca' are 3 sectiuni (instantele

judecatoresti, Ministerul Public,Consiliul Superior al Magistraturii) si 11 articole (art
123-133). ;

Primul articol al capitolului proclama faptul ca justjtia se infaptuieste in

numele legii si statueaza principiul potrivit caruia judecatorii sunt independenti si se,
supun numai legii (art. 123

Realizarea independentei judecatorilor este garantata .de: principiul

inamovibilitatii lor reglementat de prevederile articolului 124.;Sedinteie de judecati
sunt publice, .(art.126) iar procedura se desfasoara in limba romana

Cetatenii apartinand minoritatilor nationale au dreptul de a vorbi in instanta

prin interpret.

Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din magistrati alesi pe o durata

de 4 ani, de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna (art. 132). Consiliul
propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor,
cu exceptia celor ;stagiari, in conditiile legii.; indeplineste rolul de Consiliu de
disciplina a judecatorilor (art. 133).

Titlul IV „Economia si finantele publice' (art. 134-139). Formarea,

administrarea si controlul resurselor financiare ale statului, ale unitatilor
administrativ-teritoriale si ale institutiilor publice sunt reglementate prin lege (art.
136), ca garantie constitutionala impotriva unei gestionari abuzive sau ineficiente
prin deturnarea de la finalitatea sa a banului public. Guvernul elaboreaza anual
proiectul bugetului de stat si pe cel al asigurarilor sociale de stat pe care le supune,
separat, aprobarii Parlamentului (art. 137). Articolul (139) este consacrat Curtii de
Conturi, autoritate publica, care exercita controlul asupra modului de formare, de
administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului
public.
 Titlul V este consacrat „Curtii Constitutionale' (art. 140-145), organul politico-
jurisdictional special si specializat pentru a asigura suprematia Constitutiei in
sistemul juridic normativ. Curtea Constitutionala este alcatuita din 9 judecatori numiti
pentru un mandat de 9 ani de Camera Deputatilor, Senat si Presedintele Romaniei. O
treime din membrii Curtii Constitutionale este innoita din trei in trei ani (art. 140).

Curtea Constitutionala are atributii de control, rezultatul exercitarii acestora

exprimandu-se prin decizii si atributii consultative si de urmarire a respectarii
Constitutiei in cadrul unor anumite prevederi. Atributiile de
control privesc constutionalitatea legilor, a regulamentelor Parlamentului, a
ordonantelor, a initiativelor de revizuire a Constitutiei si constitutionalitatea unui
partid politic. „j^ii-':

Titlul VI, „Revizuirea Constitutiei' (art. 146-148) stabileste ca aceasta poate fi

initiata de Presedintele Romaniei la propunerea Guvernului, de cel putin ¼ din
numarul deputatilor sau al senatorilor precum si cel putin 500.000 de cetateni cu
drept de vot (art. 146). Procedura de revizuire cuprinde doua etape :

• Dezbaterea si adoptarea proiectului sau propunerii de revizuire in cele

doua Camere ale parlamentului

• Definitivarea prin referendum

Nu pot face obiectul revizuirii dispozitiile Constitutiei privind „caracterul

national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana de
guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si
limba oficiala (art. 148), precum si suprimarea drepturilor si a liberatilor
fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora

Constitutia nu'poate fi revizuita pe durata starii de asediu sau a starii de

urgenta si nici in timp de razboi (art. 148, aliniatul3).

Titlul VII „Dispozitii finale si transzitorii” art. ( 149-152) prevede ca legea

fundamentala a Romaniei, Constitutia, intra in vigoare la data aprobarii ei prin
referendum, data la care Constituia din 21 august 1965 este si ramane in intregime
abrogata (art 149).