Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
CONSTITUTIILE ROMANIEI
Constitutia in Romania a aparut mult mai tarziu decat Constitutiile din tarile
europene ( Franta , Italia ) . Perioada premergatoare aparitiei Constotitiei Romane s-
a caracterizat prin puternice framantari si prin miscari care au fost forma de
manifestare a luptei pentru infaptuirea unitatii de stat a poporului roman , pentru
inlaturarea oranduirii feudale, pentru revendicari cu caracter democratic.
Toti romanii sunt declarati egali in fata legii, fara deosebire de clasa (
art.10) , toate privilegiile, scutirile si monopolurile de clasp fiind „ oprite pentru
todeauna in statul roman „ ( art.12) .Titlurile de noblete raman neadmise an statul
roman. Libertatea individuala este garantata ( art.13) , ca si domiciliul inviolabil
(art.15). pedepsele nu pot fi infiintate sau aplicate decat in virtutea unei legi (art.16)
Din colegiul I fac parte marii proprietari cu un venit funciar mai mare de 300
de galbeni (art. 59). Din colegiul II proprietarii rurali mijlocii avand un venit funciar
de la 300 la 100 galbeni inclusiv. in colegiul III sunt inclusi comerciantii si industriasii
care platesc catre stat o dare de 80 lei (art. 61). Sunt scutiti de acest cens toti cei
care exercita profesiuni libere si ofiterii in retragere, profesorii si pensionarii statului.
Colegiul IV este alcatuit din tarani si mununcitori, „toti acei care platesc o
dare catre stat si care nu intra in nici unul dintre primele trei colegii. Pot fi alesi
deputati „ romanii de nastere sau naturalizati care se bucura de drepturile civile si
politice, au domiciliul in Romania si au implinit 25 de ani. Membrii Adunarii
Deputatilor sunt alesi pentru patru ani. Membrii Senatului sunt alesi de catre doua
colegii, colegiul I format din proprietarii de fonduri rurale din judet, avand un venit
funciar de cel putin 300 galbeni; colegiul II al oraselor resedinte, alcatuit din
proprietarii de imobile in orase si in judet cu un venit de pana; la 300. galbeni- Ceje
doua colegii voteaza separat si aleg fiecare cate un neprezentant la Senat.
Titlul V, „Despre puterea armata' (art. 118-123) prevede ca „tot romanul face
parte sau din armata regulata, sau din militie, sau din garda cetateneasca' (art 118),
contingentul armatei stabilindu-se printr-o lege votata anual. O lege speciala
reglementeaza mentinerea garzii cetatenesti, a carei mobilizare se poate realiza doar
in virtutea unei legi. Nici o trupa straina nu poate fi admisa in serviciul statului, nici
ocupa teritoriul Romaniei, nici trece pe el decat in puterea unei anumite legi.
Prin cele opt titluri si 100 articole, Constitutia consacra principiul suprematiei
regelui si suprima separatia puterilor. Puterea legislativa o exercita regele prin
intermediul Parlamentului bicameral, limitat numai la legiferare si avand un caracter
corporativ.
invatamantul este liber „in conditiile stabilite prin legi speciale' si in masura in
care „nu va fi contrar bunelor moravuri; ordinii publice si intereselor de stat' (art.
21).
Puterea de stat era asumata in mod integral de rege, care era „Capul statului'
(art. 30). Puterea legislativa se exercita de rege prin Reprezentanta Nationala,
alcatuita din doua adunari; Senatul si Adunarea Deputatilor (art. 31). Regele
sanctioneaza si promulga legile, putand refuza sanctionarea lor fara motive, tot el
avand initiativa legilor (art 31). Puterea executiva este incredintata regelui, care o
exercita prin guvernul sau in modul stabilit prin Constitutie (art. 32).
Titlul IV,-„Despre finante' (art 80-87) preia prevederea conform careia „ Nici
un impozit de orice natura nu se poate stabili si percepe decat pe baza unei legi' „
(art.80).
Titlul V, „Despre ostire' (art. 88-91) prevede ca „toti cetatenii romani sunt
datori a face parte din unul din elementele ostirii', conform legilor (art 88), iar
„contingentul ostirii se voteaza pentru fiecare an de adunarile legiuitoare' (art 90).;
Titlul VIII (art. 98-100) precizeaza ca dispozitiile legilor pentru reforma agrara
din 1920 si 1921, introduse in (art. 131) din Constitutia din 1923 raman cu caracter
constitutional.
Prin Decretul regal numarul 3053 din 5 septembrie 1940 (publicat in „Moni-
torul Oficial' numarul 205 din 5 septembrie 1940), Regele Carol al II-lea a suspendat
Constitutia din 1938 si a dizolvat Parlamentul, iar printr-un decret din aceeasi zi,
intitulat „pentru investirea cu depline puteri a presedintelui Consiliului de Ministri si
restrangerea prerogativelor regale'. Carol al II-lea si-a redus mult puterile,
transferand dreptul de conducere autoritara a statului generalului Ion Antonescu.
Potrivit acestui decret, regele are urmatoarele prerogative: este capul ostirii;
are dreptul de a bate moneda, de a conferi decoratii, de gratiere si amnistie, de a
acredita si primi reprezentanti diplomatici si de a incheia tratate; de asemenea, el
are dreptul de a modifica legile organice si de a numi ministrii si subsecretarii de
stat.
Cu toate aceste substantiale diminuari ale puterii sale, Carol al II-lea abdica la
6 septembrie 1940 in favoarea fiului sau Mihai. In aceeasi zi, prin Decretul regal
numarul 3067 din 6 septembrie 1940 (publicat in „Monitorul Oficial' numarul 206 bis
din 6 septemie 1940), generalul Ion Antonescu a fost investit cu depline puteri
pentru conducerea statului roman. Regele nu si-a mai pastrat nici dreptul de a numi
ministrii si subsecretarii de stat.'
Prin Decretul regal numarul 3072 din 7 septembrie 1940 (publicat in Monitorul
Oficial' numarul 208 din 8 septembrie 1940), generalul Ion Antonescu a fost investit
cu depline puteri pentru conducerea statului, iar prerogativele regelui au fost
restranse la „cap al Ostirii” baterea monedei conferirea de decoratii, primirea si
acreditarea de reprezentanti diplomatici, amnistierea si gratierea precum si numirea
primului ministru
Teritoriul Romaniei este inalienabil, frontierele tarii fiind consfintite prin lege
organica. Pe teritoriul statului roman, organizat sub aspect administrativ in comune,
orase si judete, nu pot fi stramutate sau colonizate populatii straine (art. 3); statul
are ca fundament unitatea poporului roman, Romania fiind „patria comuna si
indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de
originea etnica, de limba, religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere
sau de origine sociala' (art.4
Pentru prima oara dupa decretul constitutional din 31 august 1944, articolul
(8) consacra pluralismul in societatea romaneasca ca „ o conditie si o garantie a
democratiei constitutionale'. Partidele politice, constituite si desfasurandu-si
activitatea in conditiile legii, „contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a
cetatenilor, respectand suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de
drept si principiile democratiei' (art. 8).
Sedintele lor sunt publice, dar ele pot hotari ca anumite sedinte sa fie secrete.
Imunitatea parlamentara, instituita prin articolul 69 are rolul de a proteja
parlamentarii impotriva unor masuri represive, arbitrare, care ar putea veni din
partea puterii executive, a puterii judecatoresti sau chiar a unor persoane
particulare.
Presedintele poate fi suspendat din functie, in cazul savarsirii unor fapte grave
prin care incalca prevederile Constitutiei; de Camera Deputatilor si de Senat,
intrunite in sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa
consultarea Curtii Constitutionale. Aprobarea suspendarii reclama organizarea, in cel
mult 30 de zile, a unui referendum pentru demiterea Presedintelui.